„Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare!”Aşa spunea Mihai Kogălniceanu acum 135 de ani. Aşa ar trebui să spună şi domnul premier astăzi, nu ? Conform declaraţiilor celor din U.E. care ne tot împing să dăm liber gazelor de şist ca să nu mai depindă ei de gazele ruseşti, dacă ne punem ţara la dispoziţia firmelor care vor să ne distrugă viaţa, liniştea şi pământul, gata, am scăpat de dependenţa de gaz rusesc. Aiurea. Păi dacă procentajul, profitul şi redevenţele care ne revin vor fi ca şi cele din contractul cu R.M.G.C., vă daţi seama că vom deveni independenţi faţă de ruşi dar...
Şi aşa e puţin!
În interviul său curajos, referindu-se la „asasinii economici” ai Roşiei Montane, domnul procuror militar colonel (r.) Gheorghe Oancea afirmă, că „Roşia Montană este […] o afacere veroasă, construită pe laşitatea noastră, a românilor”.
Concluzii
„Ultima mea carte va apărea la cinci ani după moarte”
Legislativ cu iz european
Acum la împlinirea a 141 de ani de la moartea marelui erou naţional Avram Iancu putem afirma cu tărie că acest Crai al Munţilor ne-a lăsat moştenire cel mai frumos testament: „Unicul dor al vieţii mele fiind ca să-mi văd Naţiunea mea fericită”.
Vă prezentăm un interviu acordat de acad. Ionel Haiduc, Preşedintele Academiei Române, portalului Ziare.com, dar şi poziţia oficială a înaltei instituţii pe tema atât de delicată a proiectului minier de la Roşia Montană. Însăşi întrebarea retorică: „Ar fi oare ţările arabe atât de bogate dacă ar obţine doar redevenţe de numai 6%?”
Proiectul guvernului privind Roşia Montană ar trebui retras pentru ca este vădit ilegal şi neconstituţional, afirmă profesorul de drept constituţional, Gheorghe Iancu, fost avocat al poporului.
Tam-tamul „desecretizării” şi publicării celor 20 de documente privind marele tun, cu repetiţie, pe care „Gold Corporation” l-a tras românilor nu este decât o minciună neobrăzată a derbedeilor politici şi bandiţilor interrnaţionali care ne guvernează.
on Măldărescu:
Trădare este, o ştim şi noi
Mai se întâmplă minuni. Una dintre acestea fiind întâlnirea de suflet, organizată anual, de un grup de împătimiţi apărători ai istoriei nemăsluite a naţiunii noastre. O reuniune ţinută în aer liber, sub un cort de campanie, în apropierea bisericii ce adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale unui prim-ministru ucis în împrejurări parţial cunoscute. Acolo se adună cărturari marcaţi de vremuri, editori de periodice cerebrale, autori de studii inedite. Maia este comuna din judeţul Ialomiţa, unde s-a derulat a noua ediţie a fenomenului cultural numit Retrăiri istorice în veacul XXI. Un eveniment...
Dacă Ioan Budai Deleanu mai trăia, ar fi spus: „Vai de capul nostru! ”
Pentru unitatea lumii creştine
Maria Diana Popescu:
Operaţiunile României împotriva Vaticanului
Retro
Ion Mihai Pacepa - dacă era vocea lui -, fiidcă oricum înfăţişarea era „protejată”, a oferit un interviu la B1 TV, cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la „defectarea” sa din funcţia de şef adjunct al Departamentului de Informaţii Externe din cadrul Securităţii Statului şi, în plus, din cea de consilier pentru securitate şi dezvoltare tehnologică al preşedintelui României. În vârstă acum de 85 de ani (n. 28 octombrie 1928), Ion Mihai Pacepa lasă impresia că se adresează unor idioţi, care îl mai bagă în seamă, fiindcă numai dacă memoria îi joacă feste teribile putea să-şi amintească că în...
Codexul românesc va fi o lucrare care necesită timp pentru elaborare, nu poate fi gata peste noapte. Consider că, sub egida Academiei Române, care va reuni specialişti din domeniile culturii, ştiinţei, istoriei, geografiei, patrimoniului, dreptului şi administraţiei, codexul poate fi realizat în câţiva ani. Nu văd o altă soluţie pentru a fundamenta valorile noastre de identitate de ţară şi neam şi pentru a aduce Statul acolo unde-i e locul, adică să serveascî interesele Ţării şi Naţiunii. Până atunci, Constituţia va include un preambul în care se va statua dreptul Ţării şi al Naţiunii asupra...
Bombardiere strategice TU-22 violează spaţiul aerian al României (N.A.T.O.)
Dispariţia
Profesorul Constantin Schifirneţ (67 de ani) povesteşte că îi plăcea, încă de copil, să lectureze în natură, la aer curat, în timp ce se ocupa de treburile gospodăreşti şi nu numai.
Eu cred că noi am făcut o prostie că plecarăm din comunism. Zău dacă nu! Păi, atât de bine ne acomodasem cu el, că nici acuma, după atâta amar de vreme, nu ne desprindem de meteahna de a vorbi în lozinci. Că, de fapt, cam asta se făcea în România până-n ’90, se spuneau lozinci. De la to’arăşu şi până la ultimul om, toatã lumea recita „Documentele Congresului” şi orice era în afara documentelor era imperialist şi era câh.
