Comemorare - Українська Повстанська Армія (У.П.А. - U.P.A.)[1]
În timp ce în România şi în Republica Moldova, 9 mai a fost serbat ca Ziua Victoriei (sovietice), respectiv Ziua Europei, în Ucraina de Vest, 9 mai a fost anunţată Zi de Doliu. La Lvov, capitala Vestului ucrainean, o decizie in acest sens a fost adoptată de autorităţile municipale cu o majoritate absolută de voturi. Potrivit presei ucrainene, de 9 mai, mai multe partide şi mişcări patriotice din Ucraina, au defilat la Lvov şi în alte oraşe din vestul ţării, în uniformele armatei de rezistenţă anti-sovietică...
Eu, Col.(r) de Poliţie, Dima Petrică, cetăţean român, vă acuz pe voi politicienii ce aţi condus România în ultimii 23 ani de următoarele fapte săvârşite împotriva României şi a poporului român:
După cum aţi luat cunoştinţă din articolul precedent „Euroscepticismul", publicat în ART-EMIS, la Bruxelles a fost lansat printr-un seminar internațional pe tema, incitantă, „Există o datorie a Germaniei față de România?", un eveniment de rezonanță, și ea, europeană, într-o agora, de asemenea, europeană. În interesul național al României. Iar două nume de autoritate în viața publică germană au formulat, cu același prilej, un mesaj salutar românilor, într-o problemă românească, dar și europeană. Manifestările au loc în imensul și derutantul - nu numai arhitectural - edificiu de la Bruxelles al...
La Bruxelles a avut loc, în incinta Parlamentul Uniunii Europene, o dezbatere intitulată „Cauzele euroscepticismului - Există o datorie a Germaniei faţă de România?". La această dezbatere au mai participat, ca experţi, celebrul istoric german Dr. Klaus Thorner, unul din cei mai mari cunoscători ai istoriei relaţiilor economice şi politice germano - sud-est europene şi prof. dr. Albrecht Ritschl, de la London School of Economics, de asemenea cetăţean german şi necontroversat expert al celui mai sensibil subiect al Europei, cel al datoriilor Germaniei de după război, neachitate până în zilele...
În mass media, în dezbateri publice şi, mai ales, în mediul virtual, întâlnim destul de des aprecieri asupra nivelului scăzut de cultură exprimat prin termenul de subcultură. Altfel spus, subcultura ar fi incultură, lipsă de educaţie, negarea unor valori autentice, kitsch. S-a afirmat fără echivoc: „trăim într-o epocă a subculturii"
Pentru tot neamul românilor, oriunde s-ar afla El!
„Avem demnitate şi onoare. Poporul ne-a încredinţat puterea, azi noi i-o dăm înapoi (...). Nu voi participa la o guvernare în care poliţia bate oamenii şi în care ameninţările cu proteste înlocuiesc dezbaterea politică" sunt declaraţiile răspicate făcute nu de preşedintele Traian Băsescu ori de premierul său de suflet Emil Boc în urma amplelor demonstraţii de la Bucureşti, din ianuarie-februrie 2012, ci de premierul Bulgariei, Boiko Borisov, care şi-a dat demisia în urma mitingurilor mamut provocate de creşterea preţului electricităţii. Tot aceste cuvinte, care invocă, în fapt, calităţi...
Românii sunt jidanii secolului al XXI-lea
Recent am fǎcut o vizitǎ la castelul Bran, pe care-l mai vǎzusem de câteva ori înainte ca domnul Cǎlin Popescu-Tǎriceanu, primul ministru al României, şi Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi Cultelor, sǎ decidǎ retrocedarea acestuia moştenitorilor principesei Ileana. Documentul a fost semnat la 26 mai 2006, la mai puţin de şase luni de la constituirea guvernului P.N.L.-P.D.-U.D.M.R.- P.U.R. M-am întrebat atunci, şi mǎ întreb şi acum: De ce atâta grabǎ? Castelul Bran este unul dintre cele mai renumite monumente istorice şi de arhitecturǎ din România, din Europa şi chiar din lume (a...
Dinu Poştarencu, doctor în istorie, cercetător ştiinţific superior la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în dialog cu Ilie Gunca, de la Jurnal.md
Jenant, mişeilor!
România are cel mai stufos parlament al lumii
Românii, străini în Ţara lor
Tu ce-ai păzit, Valerică Oișteanu?!
Asistăm - termenul e dezolant și trist - de 23 de ani la ofensiva iredentismului maghiar, perfid și agresiv, împotriva poporului și a statului român. În ciuda faptului că etniei maghiare din țara noastră i s-a acordat mai multe drepturi ca niciodată, dar și cel de a avea mai multe partide: U.D.M.R., de fapt o organizație cu platformă culturală, dar care face mai mult politică; Partidul Civic Maghiar, care are înscrisă în program autonomia (?!) Ținutului Secuiesc; Partidul Popular Maghiar, o formaţiune de dreapta care se ghidează după principii creştin-conservative şi autonomiste. Maghiarii...
