Jurnaliştii români s-au săturat de ploconelile unor persoane şi instituţii în faţa trimişilor Înaltei Porţi de la Bruxelles, a unor specimene infatuate şi deseori deloc corecte sau bine intenţionate al căror IQ este departe de cel ce se doreşte a fi real în raport cu calităţile şi cu prestaţia celor în cauză. Vă supunem atenţiei un text preluat din publicaţia Jurnalul.ro lăsând la aprecierea domniilor voastre să trageţi concluziile. Imaginea - credem noi - „spune mai mult decât o mie de cuvinte”. (Redacţia ART EMIS).

Nu am și nu cred că avem  prea mulți cunoștință în ce constă înalta valoare teoretică și practică a operei științifice a prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, pentru care Şcoala Naţională de studii Politice şi Administrative (S.N.S.P.A.) i-a conferit, titlul de Doctor Honoris Causa. Am citit,în schimb, discursul de recepție pe care înaltul demnitar european l-a ținut cu acest prilej și nu pot să îmi ascund foarte neplăcuta impresie pe care mi-a lăsat-o. Nu mă așteptam, firește, la cine știe ce mai fitiriseli de protocol, dar de-aici și până la (încă) o punere pe coji de nucă a României, pe același motiv al M.C.V.-ului și, de aici, la o țanțoșă transmitere de sarcini, este o cale cam foarte lungă. Lungă și, mai ales, greu de acceptat, atâta vreme cât nici până acum nu au intervenit elemente care să contrazică aprecierea senatorului Titus Corlățean potrivit căreia aici este vorba despre „o problemă de natură politică și nu de natură tehnică” și despre „un cerc vicios de interese”. Apreciere formulată încă în anul 2017 și pe care nu cred că o putem infirma prea lesne. Așa încât nici nu văd de ce ne-am mai mira atât de mult aflând că onor domnul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene ne spune, în martie 2019, că „nu a mai văzut nici-un progres de la publicarea raportului M.C.V.” și mai dă o temă pentru acasă guvernului.

De parcă asta nu era de-ajuns, tot domnul Frans Timmermans, ne mai arde o urecheală pe motiv că schimbăm legile justiției fără să ne sfătuim cu domnia sa și cu alți experți comunitari. Acuză nițel cam pe lângă realitate, răs-cunoscut fiind faptul că ministrul de justiție, Tudorel Toader, a făcut cărare până la Comisia de la Veneția și la alte somități ale comunității europene explicând și para-explicând de ce au fost necesare aceste modificări și în ce constau ele. Cu toate astea, bag seama că nu argumentele profesorului universitar Tudorel Toader contează în fața exigenților noști monitori, cât mai degrabă ce le spune la ureche patentata europârăcioasă Monica Macovei sau Angela Cristea, șefa reprezentanței Uniunii Europene în țara noastră. Pe care domnul Frans Timmermans nu ratează nici-o ocazie ca să o felicite că „face o treabă bună”. Opinie care, iertat să fiu, este contrazisă, cu dovezi clare și cu argumente solide, dar… ce folos?!

De aceea, ca simplu cetățean al României europene, din dorința foarte sinceră de a-i oferi distinsului domn (încă) prim vicepreședinte al Comisiei Europene date cu adevărat relevante și cazuri foarte  semnificative care să îl ajute să înțeleagă de ce trebuie să fie modificate legile justiției din scumpa noastră patrie, îmi permit să îi sugerez să ceară și să primească înregistrarea absolut cutremurătoarei emisiuni „Sinteza zilei”, și difuzată aseară (11.03.2019 - n.r.), emisiune în care sunt prezentate câteva cazuri din care sunt convins că domnia sa va înțelege consecințele zguduitoare ale modului nenorocit, dezumanizant în care a operat D.N.A. sub comanda multilateral medaliatei Laura Kovesi. Proclamata „Zeiță a Anticorupției” pe care, mai nou și mai nou, fețe grele ale unor anumite instituții europene se fac luntre și punte să o căftănească șefă a viitorului Parlament European.

Sunt foarte curios cum va comenta Frans Timmermans, proaspătul Doctor Honoris Causa al S.N.S.P.A., dramele prin care au trecut fostul primar al comunei Domnești, Nicolae Smădu, mort la 57 de ani în urma unui atac cerebral, doctorița Ileana Corina Dima, din Lehliu Gară, moartă înainte de a împlini 50 de ani și ofițerul de informații, Levențiu Luigi, mort la 53 de ani. În toate trei cazurile fiind vorba despre nenorocitele traume psihologice pe care le-au provocat acestor oameni metodele absolut bestiale cu care au operat procurorii D.N.A. în anchetarea lor. Iar, dacă cei trei rădicați la ceruri, pentru care ne rugăm Bunului Dumnezeu să îi păstreze în pacea sa, nu mai pot discuta nici cu Frans Timmermans și  nici cu alți împărțitori de dreptate de la vârfurile U.E., atunci poate domniile lor își vor găsi vreme să stea de vorbă cu Iulian Popa, fostul primar din Secăria (județul Prahova) care, în urma acelorași sadice metode de anchetă ale procurorilor D.N.A., a căpătat o boală neiertătoare și are acum ambele picioare amputate.

Opresc aici datele despre aceste patru cazuri fiindcă nu vreau să fiu acuzat că încerc să îl înduioșez pe neîmblânzitul critic al guvernului în exercițiu al României. Nu, însă, înainte de a menționa că, în toate aceste patru cazuri, delictele de care au fost acuzați respectivii nu s-au confirmat. În plus, și tot spre corecta informare a domnilor Frans Timmermans & Co., precizez că, nici până acum, nimeni dintre cei care au instrumentat asemenea odioase mascarade judiciare nu a fost cercetat pentru faptele sale. Ceea ce, foarte probabil, se și vrea, de vreme ce, la aceleași înalte nivele de comandă ale Uniunii Europene, a provocat o teribilă alergie însăși ideea unei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Se vor, găsi, sunt convins, unii sau alții care să mă pună la punct, atrăgându-mi atenția că am comis o impardonabilă impolitețe adresând aceste recomandări documentare direct proaspătului Doctor Honoris Causa al S.N.S.P.A., Frans Timmermans. Răspund, cu toată dragostea, că mi-a stat pe limbă să repet și eu zicerea mai tranșantă a confratelui Mirel Curea: „Frans Timmermans a venit aici ca un rege să ne recomande că dacă mai avem de gând să mai dăm legi să-i întrebăm pe ei mai întâi”. (Mirel Curea, redactor-șef adjunct al cotidianului Evenimentul zilei - n.r.). Cu toate astea m-am abținut și, după cum se vede, nu am făcut decât să dau curs extrem de amabilei invitații a domniei sale și anume de a veni „să ne sfătuim”. Ceea ce am și făcut! Aștept  răspunsul…[1].

Grafica - I.M.

------------------------------------------