„Familia constituie elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului” (Art. 16(3) al Declarației Universale a Drepturilor Omului)

Alianța Familiilor din România (A.F.R.) este o organizație a societății civile, dedicată promovării valorilor familiei și vieții umane.

Întreaga Românie a fost șocată de știrea zilei de 19 martie, cât și de imaginile transmise, care dovedesc violența comportamentului „minorităților sexuale” si a anarhiștilor. Violența „minorităților sexuale” este un subiect tabú pentru mass media. Suntem obișnuiți cu agresiuni verbale la adresa noastră din partea „minorităților sexuale”, și cu o mass media care nu alocă spațiu punctelor noastre de vedere și care ne disprețuiește.

Violența minoritatilor sexuale

Violența „minorităților sexuale” nu este un fenomen nou. Mișcarea pentru drepturile „minorităților sexuale” a început, de fapt, prin violență. Toată lumea știe de incidentul Stonewall din New York care e creditat cu declanșarea mișcării pentru drepturile persoanelor L.G.B.T. Extremiștii violenți L.G.B.T. au învățat de la extremiștii LGBT care își exprimă agresivitatea prin cuvinte, nu violență. Din nefericire, suntem și noi, în România, confruntați cu violența de acest gen.

De-a lungul anilor grupurile L.G.B.T. din România au dat în judecată, cât și la CNCD, persoane de bună credință care se opuneau agendei L.G.B.T. Îi acuzau de homofobie ori ca incitare la ură și violență. De nenumărate ori au câștigat, iar amenzile nu au fost tocmai neglijabile. Nu se cunoaște în România un incident în care creștinii să fi agresat ori vandalizat clădirea ori biroul unui grup L.G.B.T. Pe 19 martie, însă, s-a produs tocmai inversul. De acum, mass media nu mai poate să tacă: mișcarea „minorităților sexuale” se implică și în acțiuni violente care trebuie cunoscute.

Incidente internationale

Din când în când menționam astfel de incidente. Luna trecută un grup L.G.B.T. a revendicat incendierea unei biserici baptiste din Los Angeles. Violența „minorităților sexuale” însă nu este limitată doar la S.U.A. ori România. Când, cu luni în urmă, Polonia a legiferat restricții pentru avort, grupuri pro-avort și pro-minorități sexuale au incendiat biserici, au vandalizat lăcașuri de închinare în diverse locuri din lume, inclusiv în îndepărtatul Chile[1].  Feministele au acționat la fel, vandalizând biserici în Argentina. Recent, un grup de avortiști au invadat un lăcaș de închinare catolic din Ohio și au blocat slujba[2].

Asistăm la globalizarea violenței minorităților sexuale, a feministelor și a altor curente extremiste împotriva bisericilor și a persoanelor tradiționale. Inscripțiile de pe pereții bisericii din București dovedesc acest lucru. Ele sunt identice cu cele din alte țări: Be Gay, Do Crime, B.L.M. Dl Iohannis poartă culpabilitate pentru acest incident. A facilitat și încurajat dezvoltarea unui extremism L.G.B.T. autohton. Lui îi arde de educație sexuală, îndoctrinare în ideologia de gen, și de demonizarea creștinilor „fanatici” care se opun acestor extremiști. Verbal, nu prin violență. Gândirea dlui Iohannis e pe dos. Nimeni nu poate susține de bună credință că dânsul, dând apă la moară, nu este responsabil pentru radicalizarea în creștere a comunității minorităților sexuale din România.

Radicalizarea în creștere a minoritatilor sexuale

Ne indoim că generația care a început revoluția sexuală acum 60 de ani și-ar fi putut imagina transformarea atât de radicală, înspre rău, a generațiilor copiilor și nepoților lor. Dar au făcut-o. Într-un mod negândit, fără să se gândească la consecințe, insistând să aibă drepturi și să se „descătușeze” de rânduielile generațiilor înțelepte de dinaintea lor. Evenimentul din București confirmă acest lucru. Dar nu doar el. Peste tot în lumea „emancipată”, unde revoluția sexuală fie că a fost instituționalizată, fie că e in stadii mai incipiente de instituționalizare, copiii și nepoții revoluționarilor sexuali de acum 60 de ani au devenit agresivi, violenți pe alocuri, și nimeni nu mai poate raționa cu ei.

Ațâțați de tribunale, profesori, mass media, dl Iohannis, instituții și organizații suprastatele și neguvernamentale, aceste odrasle ale revoluționarilor sexuali se află într-o derivă mentală, valorică și spirituală fără precedent. Din nefericire, ne trag și pe noi după ei într-o direcție în care nu credem că e bine să mergem ori să permitem societății să meargă.

Incidente internationale

Revizuind presa internațională, am găsit util să vă dam câteva exemple recente pentru a întări ceea ce afirmam. Pe 6 martie un pastor din Regina, Saskatchewan (Canada) a propovăduit împotriva fluidității de gen din perspectiva Bibliei. Două zile mai târziu, peste 840 de persoane aparținând diferitelor grupuri de „minorități sexuale” au dat în judecată pastorul și biserica lui[3].  Petenții pretind că omilia a incitat publicul la ură împotriva lor. Concluzia: citirea și răspândirea mesajelor biblice în spațiul public constituie, în mintea petenților, „homofobie, transfobie” și „incitare la ură”. Părinții și bunicii acestor petenți au semănat vânt, iar generația noastră seceră furtună.

Confuzia sexuală a fiilor și fiicelor revoluției sexuale s-a manifestat și în Australia, tot săptămâna trecută, unde Parlamentul propune eliminarea cuvintelor cu conotații de gen (masculin, feminin, bărbat, femeie etc.) din legile federale ale Australiei[4].  Concluzia: dacă în Canada Biblia trebuie abrogată, în Australia limba și vocabularul trebuie revizuite pentru eliminarea unor cuvinte fundamentale pe care „minoritățile sexuale” le consideră ofensatoare.

Tribunalele dau apă la moară celor care suferă de confuzie sexuală. Canada e, din nou, fruntea. Un tată tocmai a fost întemnițat. Fata lui de 14 ani i-a cerut să i se adreseze ca „băiat/fiu” („he/his” în loc de „she/her”), nu „fiică/fată”. Minora căzuse victimă a îndoctrinării sexuale online și cerea tatălui ei să îi confirme starea de confuzie. Tatăl a refuzat. Fata a obținut ordin judecătoresc care impunea tatălui ei obligația să i se adreseze ca „fiu”, nu „fiică”.

Tatăl a refuzat să se conformeze ordinului judecătoresc, iar judecătorul a emis ordin de detenție[5]. Creștinii din restul lumii suferă în timp ce noi încă stăm la adăpost în România. Ne imaginăm că România nu va deveni Canada ori Marea Britanie, ori Australia. Ar fi bine să fie așa. Și va fi așa doar dacă scuturăm nepăsarea și somnolența care ne îngreunează ochii spirituali. La fel ca în restul Occidentului, ofensiva împotriva noastră va veni tot pe nepusă masă. Prin tribunale, C.E.D.O., Parlamentul European, O.N.U., dl Iohannis, mass media. Vandalizarea bisericii din București este un indiciu că vremurile dificile din Canada se apropie și de noi[6].

Aranjament grafic - I.M.

------------------------------------------------------