Schengeniada asta patetică s-a transformat într-o ridicolă și asurzitoare campanie patriotardă. Toate padocurile și cazărmile de patrioți, prin ordin de zi pe unitate, și-au deschis larg porțile, lăsându-ne pradă - fără nicio putință de apărare - patrioților dresați de către dresorii autorizați de la Patria Aposteriori și alte unități de represiune, patrioți de carton mai mult sau mai puțin presat, ori din tinichea mai mult sau mai puțin poleită. Este un cor de lătrături și o hărmălaie de țipete și urlete de care n-ai unde și nici nu poți să te ascunzi. Parcă-s ceata lui Pițigoi. Sunt mulți patrioți, poate-s peste o sută și încă zece…

Ar fi amuzant spectacolul dacă n-ar fi sfâșietor de trist. Cum să nu ți se sfâșie inima când vezi atâtea milioane de români hotărâți să se mai lase păcăliți și umiliți încă o tură, animați de o energie demnă de o cauză mai nobilă, sperând că de data asta va fi cu noroc? Eforturile lor sunt aproape admirabile, deși sunt sisifice. Dar tot o muncă de Sisif este și să le explici zădărnicia eforturilor lor, ei țin morțiș „să-și exercite dreptul la vot”. Și nu vor să înțeleagă că norocul este cu desăvârșire exclus, atâta timp cât niște păpușari controlează sistemul cu ochi de vultur și mână de fier. Împătimiții de „alegeri” demo-no-cratice (sau demono-cratice) sunt ca dependenții de păcănele, deși își dau seama că sistemul este construit și calibrat ca să le ia banii, ei nu se pot abține, de câte ori reușesc să facă rost de bani se duc iar, parcă atrași de un magnet diabolic, ca să-și predea obolul profitorilor ce le cultivă patima dizolvantă.

Si aici vorbesc doar de votanții pasionați naivi, excluzându-i din start pe cei interesați, cei care merg la „vot” pentru a-și perpetua sinecurile căldicele de bugetari sau ce or mai fi ei. Aceia sunt complet dependenți de statul mafiot, așa cum este parazitul dependent de gazdă. Ei se vor trezi doar când cămătărimea mondială va închide robinetul de bani pentru statul nostru fanariot. Atunci se vor încheia sau se vor subția sinecurile și se va marca startul oficial al crizei economice mondiale (în fapt, cel mai mare jaf din istoria lumii).

Patrioții dresați se întrec în promisiuni absurde și jurăminte sforăitoare, care de care mai fantastice și mai găunoase, aproape frizând delirul, șefa de pluton promițând chiar... naționalizarea fostei companii naționale de petrol, deși toți știu foarte bine că tot ce mestecă ei este doar rahat și vânare de vânturi. Bineînțeles, nu neg că din punct de vedere tehnic o asemenea naționalizare s-ar putea face. Numai că mai trebuie și o enormă voință politică, o uriașă forță diplomatică și o mulțime de alte condiții trebuie îndeplinite. Și toate aceste chestii sunt sublime dar ne lipsesc cu desăvârșire.

Oricine s-ar putea întreba, oare cum deosebim un patriot dresat de unul autentic? În actuala clasă politică nu cred că există vreun patriot autentic și asumat, hotărât să se sacrifice pentru țară. Pentru că toți pică testul cel mai important. Întrebați orice pretins patriot despre cauza principală a tuturor relelor, despre chestiunea evreiască, despre mafia khazară sau despre dominația sufocantă a plutocrației oculte asupra întregii planete. Întrebați-i despre orice subiect interzis și veți constata cum papagalul din fiecare se va trezi și va începe să mestece în binecunoscuta limbă de lemn toate dogmele și doctrinele religiei oficiale, așa cum în urmă cu puțin timp mestecau delirantele harneli plandemonice. Unii vor spune că e periculos să vorbească despre subiectele tabuizate. Bineînțeles că e foarte periculos. Dar dacă nu ai curajul și vocația sacrificiului, dacă nu ești croit din stofă de erou, de ce nu stai acasă după sobă?

Când o armată asedia o cetate, cei mai viteji soldați urcau pe scări peste ziduri și se aruncau în mijlocul apărătorilor înarmați ai cetății. Oare era periculos să facă așa ceva? Probabil că nu aveau nici o șansă dintr-o sută să scape cu viață. Dar prin sacrificiul lor, cei ce veneau din urmă reușeau să obțină victoria. În ce ne privește pe noi, românii, în afară de o mână de intelectuali curajoși, nu cred că noi avem vreun autentic patriot asumat politic. Ca atare, ce le rămâne de făcut bravilor noștri patrioți de profesie (nu și de vocație)? Atacă și ei vitejește doar efectele, din moment ce nu le este permisă nici măcar pomenirea adevăratelor cauze. Vedeți bine că așa este croită și calibrata întreaga societate „liberă, civilizată, modernă și democratică”. Trebuie să spui doar ce e „corect politic”, nimic altceva.

Uite un bun exemplu comparativ. „Big Pharma” a mutilat sistemul mondial de „sănătate” după chipul său hâd și asemănarea sa diabolică. Profitul a gonit bolnavul din centrul sistemului de „sănătate”. Bolnavul a devenit doar o materie primă și un mijloc de producție a profitului. Din acest motiv sistemul tratează doar efectele (așa-zisele boli) și face pe dracu-n patru pentru a-și spori cantitatea de materie primă și mijloace de producție (cu cât mai mulți bolnavi, cu atât mai bine pentru big pharma). Dacă ar eradica cauzele s-ar duce profitul pe apa sâmbetei. Deși la nivel declarativ ei "luptă" și împotriva cauzelor, ajutați și de corporațiile frățești din domeniul alimentar și nu numai, fac tot posibilul să creeze chiar și mai multe cauze, necum să le înlăture pe cele vechi. Vedeți, în cele mai multe cazuri de boală, simpla izolare a bolnavului de agentul patogen este suficientă pentru însănătoșire, tratamentul costisitor devenind inutil.

Cam aşa e și cu politrucii noștri, dacă ei ar reuși să înlăture sursele răului din societate (deși în sistemul socio-politic actual nu au nicio pârghie pentru a reuși, presupunând că ar și dori), lor ce rahat le-ar mai rămâne de mestecat? În ce ar mai consta „lupta lor neobosită” pentru „binele” nostru?

Înseamnă că este totul pierdut? Nu, nu cred că este chiar imposibil să se nască forțe care să schimbe mersul actual al evenimentelor. În popor este o vorbă, tot răul spre bine. Poate că actuala criză ce vine peste noi, pe lângă numeroasele și enormele suferințe pe care le va produce, va crea condițiile pentru apariția unor lideri și a unor forțe opuse celor ce terorizează astăzi întreaga planetă. Cămătarii și banksterii păpușari simt și ei pericolul, de aceea forțează îndatorarea tuturor statelor peste orice limită a suportabilității. Astea sunt armele și lanțurile pe care ei le întind peste tot și prin care țin întreaga omenire în sclavie, la fel cum păienjenii veninoși își țes pânzele lor mortale.

Pentru a nu mă lungi prea mult, în articolul următor voi schița modul în care cred că se pot pune bazele unei forțe cu șanse reale de a smulge puterea din ghearele sistemului actual.

- Va urma -