La supermarketul din Piața Amzei, unde îmi fac piața de obicei, deunăzi am văzut o vânzătoare care plângea. Și am întrebat-o ce s-a întâmplat. Era una dintre lucrătoarele cu experiență, o știam de mult. Și ea mi-a arătat o mașină, cică „din cauza ei am fost dată afară”. Într-adevăr, văzusem acolo câteva instalații, cu un cântar electronic, la care îți puteai face singur socolteala și plata, folosind doar cardul. Aceste mașini vor înlocui omul. Vânzătoarele vor fi reduse la minimum. Deja am văzut că toate produsele sunt ambalate, cu excepția unora, în special legume și fructe, deși și aici multe se vând la pachet, ca morcovii sau cartofii. Va fi în curând totul automatizat. Iar de când s-a decretat starea de urgență, cu virusul chinezesc, chiar că nu te mai poți atinge de nimic direct, acum totul e bine ambalat, chiar și pâinea se vinde în pungi de plastic, băgate în pungi de hârtie. Maximă izolare.

Povestea aceasta cu virusul e scânteia care scoate în evidență cauza reală a nenorocirilor, e un test, care ține de o sferă mai largă, fiindcă astfel de epidemii, de molime au fost de când lumea, de când pământul. Biblia este plină de astfel de „pedepse” ce se cred că vin de la Dumnezeu, date pentru păcatele oamenilor. Nu era suficientă atâta prostie pe pământ, a trebuit să mai vină un virus, care a reînviat superstiția, care arată cât de prost este pregătită România în caz de urgențe, cât de prost stau spitalele, cât de incompetenți sunt medicii, cât de naivă e populația! Ce mai, apocalipsă planetară. De la un guturai! Cum așa? Da, dar când guturaiul era antic sau medieval, nu exista internet, să se răspîndească știrea pe tot pământul. Virusul nu e o boală epidemică planetară, boală epidemică planetară e Știrea. Știrea-Virus. Și bombardamentul de minciuni și dezinformații din jurul ei. A devenit o diversiune, un război al informațiilor.  Un război de fake news, cum ar zice Trump. Dar și el, și tot Occidentul se înarmează, fiindcă știrea asta aduce bogăție pentru unii, iar pentru alții dezastru.

Știrea cu virusul face parte dintr-o sferă mai largă de probleme, care încep să devină vitale pentru omenire. E vorba de revoluția trehologică, mai exact, IT, care a atins cote alarmante. Să analizăm puțin situația creată. Occidentul își impune tehnologia, care se derulează vertigionos și în piețele din România. Mai mult, înseși magazinele de îmbrăcăminte merg în același sens. Nu-i de mirare că pe stradă văd oameni îmbrăcați la fel. Desigur, nu în haine de hei-rup, de brigadier, dar la fel. Desigur, mult mai frumoase, practice, dar asemănătoare. Dacă haina face pe om, în curând oamenii vor arăta și la suflet ca hainele lor. Va fi o uniformizare generală. Deja nici nu mai răspund la bună ziua, fiindcă sunt prea ocupați cu mobilul. La magazin, clientul stă cu un ochi la casiera care marchează produsul pe care l-a cumpărat, dar și cu urechea pe mobil. Fiecare e un mic Napoleon cu mobil. Peste tot, în mașini, în troleibuze, la metrou, toți fac același lucru, se uită pe iPad sau vorbesc la mobil, ori ascultă voci de dincolo! Transformarea oamenilor în roboți este o temă veche. Cel puțin literatura anglo și franco-fonă a abordat-o încă de pe vremea lui Jules Verne. Iar școala de filme S.F. americană a marșat puternic pe acest subiect, tratând în varii forme agresiunea tehnologică asupra ființei umane.

Tehnologia e bună, e foarte bună, dar distruge umanitatea. Să ne gândim numai la ce poate declanșa un virus creat tehnologic, altfel spus, la o armă biologică. Nu trebuie nici un război nuclear. E suficient un virus, care poate infecta toată planeta, care poate lipsi pământul de ființe vii. Ceea ce imaginază cineaștii S.F. nu sunt brașoave, ei se bazează pe informații reale, oferite de Pentagon și alte surse secrete. Viitorul înseamnă o tehnologie anti-virus, un medeicament anti-dystopic.

Oamenii vor ajunge așa cum i-a imaginat Woody Allen în Sleeper (1973), niște roboți care vor face sex frecând niște bile. Sex între roboți nu există. În Aeon Flux (2005) mai există o speranță în singurul om care mai trăiește printre roboți. Am văzut la New York o expoziție despre cum va arăta sexul în viitor. Erau acolo două baloane uriașe, într-unul era un bărbat, în celălalt o femeie. Și baloanele se apropiau și se sărutau cu... orificiile lor! Marina Abramovici este expertă în astfel de viziuni.

Sau cum arată dragostea în „Al cincilea element” (1997)? Sau în „Aeon Flux”, unde un virus necunoscut a anihilat toată rasa umană, iar supraviețuirea depinde de un anti-virus, care e dragostea dintre un om și un robot misterios. Sigur, sunt viziuni tratate cu umor. Ca într-un alt film erotic cu măști de gaze. Cum se petrec poate lucrurile și acum, în aceste zile de panică generală, când strada e împânzită pe tot pământul de măști, sigur, contra Coronavirus! „Experții” au făcut din această răceală un sindrom planetar. Și înainte de acest nume, coronavisrus, exista boala, se numea gururai. Sigur, din orice se poate muri, dacă nu te îngrijești. Ființa umană nu este imună, e foarte fragilă în fața necunoscutului. Nu se cunoaște câți oameni au murit de guturai, fiindcă nu exista internet pe vremurile lui, dar de coronavisurs, știm. Pas cu pas, pe toată planeta.

Internetul a creat această panică, bombardamentul cu știri necontrolate. Primul ministru Orban a dat chiar o decizie să se șteargă de pe Internet toate știrile false! Dar este ceva aberant, așa ceva nu se poate, nu mai poate fi controlat, mașinile au scăpat de sub control. E o decizie întârziată, care trebuia emisă acum vreo 30 de ani. Însă este un fapt semnificativ pentru situația reală în care se află omenirea. Te îmbolnăvești numai citind. Ba se lansează și profeția unui savant cam dus, Stephen Hawking, care spune că „un virus va distruge rasa umană”! Iată apocalipsa IT. Nu un bombardament nuclear va distruge omenirea, ci un biet virus.

Dezumanizarea a căpătat forme crude în filmele dystopice, post-apocaliptice. Americanii dețin supremația în ceea ce privește prezentarea exhaustivă a acestui fenomen de dominație tehnologică. Dar tot ei caută soluții de a salva omul, de a-l apăra, de a-l scoate din starea de inumanitate robotică. Ei au inventat cip-urile, Internetul, toate tehnologiile care i-au înrobit pe oameni, dar tot ei protestează și se opun acestei agrsiuni. Cum? Prin cultură. Cultura e singura armă umană împotriva fiarei tehnologice. Dovadă că presiunea tehnologică nici nu se simte în America, oricum, eu, cât am stat acolo, nu am simțit-o, așa cum se simte aici, în România. Acolo unde rafturile sunt goale, acționează mai pregnant. România este ca un cobai, o victimă perfectă. Dimpotrivă, acolo amercanii au descoperit antidotul, distracția, viața într-un ocean de cultură, carte, film, arte plastice, dans, muzică. Adică apelează puternic la mijloacele subiective, individuale, care se opun uniformizării tehnologice. Și dezvoltă puternic toate căile clasice ale culturii, cum este cartea, pe care acum câțiva ani Bill Gates anunțase că o va înlocui complet prin cartea electronică. Mai nuanțat a fost Alvin Toffler, care a spus că în viitor nu va mai domina cititul, ci înțelegerea.

Un succes enorm are „Book Expo America”, poate cel mai mare târg de carte din lume. Nimic nu va înlocui plăcerea de a citi o carte tipărită pe hârtie. Și tot ce înseamnă cultură tradițională este redimensionat, adus la zi, folsind desigur tehnologia, dar ca mijloc, nu ca scop. E formidabil când tehnologia devine un ambalaj al culturii, al sufletului omenesc, care, pentru a fi uman, trebuie hrănit cu poezie, nu cu fiare.

Marea bătălie dintre cultură și tehnologie nu poate da câștig de cauză tehnologiei decât numai dacă oamenii vor să dispară ca fiinețe umane de pe fața pământului. Într-un film ca Transcendence (2014), Johnny Depp joacă rolul unui savant care vrea să facă din cuceririle tehnologice o transcendență, o entitate, un zeu, care să adune în el toate informațiile omenești de pretutindeni și din toate timpurile. Dar acest plan este zădărnicit de o grupare umanistă care îl ucide, care îi ucide colaboratorii și pe toți din centrele de cercetare americane care încearcă să facă revoluții IT. Dar ce fel de „umanistă” este această grupare dacă ucide oameni?

Sau există nenumărate soluții de coabitare între oameni și roboți, iar un exemplu etalon este filmul „Equilibrium” (2002). Ce valoare are cartea, vedem în „The Book of Eli” (2010), unde supraviețuirea omenirii depinde a salvarea unei cărți (Biblia). Lupta oamenilor de a supraviețui unui bombardament tehnologic e prezentă în sute de filme, de la „Demolition Man” (1993) sau „Total Recall” (1990) la „Upside down” (2012) sau „The Guardians of the Galaxy” (2014). Și polițiștii vor fi înlocuiți cu clone gen „RoboCop”. Cineaștii americani au creat o adevărată industrie pe această temă, ca un avertisment față de Răul care ar fi posibil. Cred că fiecare dintre dvs aveți în minte un film pe această temă și ați meditat la soarta omului, a planetei Pământ.

De reținut că salvarea omului stă în cultură. Cultura este naturalitatea umană, cum spunea Brâncuși. De aceea, toate artele proslăvesc natura. Dar există o cultură a naturaleții și o cultură de gradul doi, cum ar fi arta abstractă sau chiar arta tehnologică. Acestea însă se îndepărtează de natură. „Tehnologia este natura omului modern”, spunea Octavio Paz. Deci lupta dintre cultură și tehnologie, ar fi lupta dintre natură și a doua natură, cea creată de om. E limpede că, prin evoluția sa, omul a creat o contra-natură, o alter-natură, ba chiar se spune că arta este artifex, un lucru artificial, nu natural. Dar o privire mai atentă va descperi că și arta abstractă se află în natură. Natura este o gridophanie, o rețea de legături foarte complexă, pe care omul trebuie să o reveleze. Esențial este să observăm că natura nu are nevoie de om, ci omul are nevoie de natură.

Numai politrucii României par departe de o astfel de problemă. Ei au atâtea problemuțe pe cap cu sisifiada guvernamentală, o criză interminabilă, încât nici nu le pasă de cultură. Și lasă țara pe seama tehnologiei de import, care a intrat cu agresivitate și în România și ocupă vertigionos toate rafturile ei goale. Românii nu mai sunt la ei acasă, sunt în România ca într-o țară străină. Eminescu nici nu bănuia ce actuală e Doina lui, când spunea despre român că-i „străin în țara lui”. Și pe deasupra că-i „sărac în țară săracă”. Și sigur că „oamenii fără pretenții”, cum i-am numit într-un articol anterior, vor fi niște străini, mai mult, niște cobai, ca în pustiul creat de virus, deja nu mai comunică între ei, totul este etichetat, convertit la același comportament universal. Va dipărea diferența dinte rase, specificul național, va exista un specific general, bine controlat de cei care dețin frâiele tehnologiei.

Virusul... sigur că e real. Au murit mulți oameni nevinovați. Și vor mai muri. Oricare dintre noi poate fi victimă. Aici ne dăm seama la ce nivel de înapoiere se află medicina, incapabilă de decenii să găsească leacul cancerului sau al altor boli, acum să găsească un vaccin care să oprească... guturaiul! E încă un mare examen pentru breasla medicilor, a specialiștilor, care sunt mai neputincioși ca o libelulă. Ca în Inelul nibelungilor, îi facem zei pe niște pitici! Bani să curgă!

Va fi o luptă sisifică pe capul oamenilor de cultură să echilibreze balanța dacă puterea nu se uită și spre cultură. Nebunia politică de la noi dă o mare libertate tehnologiei să se manifeste, să-și impună descoperirile. Iar atâta timp cât mesagerii sufletului, scriitorii, artștii, actorii nu au mijloace să se exprime, viitorul e sumbru. Deja e în ceață prezentul, e o orbecăială generală, iar de undeva, din spatele acestui viitor post-apocaliptic, aud râsul de fiară al virusului lui Mr. IT. 

În perioada stării de urgenţă se cere reactivarea Chartei Moralia - comoara de înțelepciune a poporului român.

Un virus bântuie lumea. Mai ieri, nu ștu cine scria că „O stafie bântuie prin Europa”. Parcă Marx și Engels, în manifestul lor. Era vorba de „stafia comunismului”, pe care ei o invitau să ia frâiele, să vină la putere. Și s-a văzut de ce a fost în stare această stafie! Milioane de victime! Și cine mai scria „în vreme de holeră”? Parcă Gabriel Garcia Marquez. Da, dar era vorba de „dragostea în vreme de holeră”. Dragostrea aceea miraculoasă, care învinge și holera! Casa Albă a anunțat că dă un miliard de dolari celui care descoperă leacul împotriva epidemiei, DCovid-19. Le dau eu gratis știrea că deja leacul l-a descoperit un medic din Timișoara, fără să fi primit un leu. Și că tratamentul nu diferă cu mult de vindecarea unui gururai. De ce americanii nu au dat miliardul ăsta chinezilor de la Wuhan, de unde a pornit focarul bolii, ca să ucidă din fașă virusul? Și în orice moment pe pământ, mai ales unde este sărăcie, există un focar de boală, de ciumă, cum a arătat Albert Camus în cărțile sale, „Ciuma” și „Stare de asediu”. Am citit ca d-na Ursula, de la U.E., pariază că vaccinul anti-virus va fi gata până în tomană, dar madam Merkel optează pentru un an și jumătate. Și nu știu cine de la noi ne ține doi ani în carantină! Știrile aberante ne țin cu sufletul la gură.

Dar cum orice școler știe, realitatea virală este un fenomen natural, care se petrece frecvent în istorie. Acum vreo 20 de ani au bântuit două epidemii virotice, cu mulți morți! Nu mai vorbim de epidemia din 1918, care a lăsat victime mai multe decât în cele două războaie mondiale la un loc! Apariția diferiților microbi periculoși este un fenomen natural. Astfel de fenomene trebuie preîntâmpinate, dacă am fi la un grad de civilizație care nu minte. Nivelul însă este negativ, dovadă că se iau măsuri după, nu înainte. 

Nu este nici o logică. Și cred că Johannis s-a trezit cu păsărica în gură şi vrea să intre în istorie cu „un pas înainte și doi înapoi”, acum cu starea de urgență, care va fi un clavar pe umeri și așa șubrezi ai poporului român. Dacă era așa de grijuliu, de ce nu ne oferă o statistică despre câți morți au fost anul trecut din cauza gripei? Știe? Iar morții de acum, din cauza Covid-19, așa cum ne spun străinii, nu se datorează exclusiv virusului, ci unor boli adiacente, avute de pacienți. Virusul a pus poate capac unora, dar ei sufereau de alte boli, mai grave. Nu se moare doar dintr-un simplu guturai! Și cei mai mulți erau bătrâni, mai puțin rezistenți, exact cum se întâmplă în junglă, când leul atacă exact ca un virus o turnă de bivoli. Cade în ghearele lui cel mai slab.

Ce se întâmplă acum este o aberație. Suntem categoric sub stare de asediu. Cine ne asediază? Un virus? Eu cred că prostia omenească. Da, fiindcă are și virusul socoteala lui. Trebuie să apară, să se manifeste, să-i pună la încercare pe oameni, să se vadă de ce sunt în stare. Există solidaritatre sau tot jocuri de culise?! Deocamdată vedem că românii sunt într-o stare de urgență, adică de haos, de balamuc. Nici chinezii, cât sunt ei de chinezi, n-au decretat stare de urgență, nimeni, numai românii. Englezii își desfășoară multe competiții sportive. Ba recent a avut loc și un tradițional maraton, la care au participat 6.200 de sportivi! Și teatrele, restaurantele, locurile publice sunt frecventate. De, sunt englezi! Și englezii au fost mereu în contra curentului. Un sportiv cunoscut a ieșit la o terasă cu nevasta și copilul mic să bea o bere. Alții, ca norvegienii, au închis granițele. După ei s-au luat și ungurii, fapt care a generat un adevărat haos la graniță. Gata, aici nu mai intră nimeni! Cum au făcut și americanii, care au intrezis să mai pășească în America cetățeni din zona Schengen! Dacă ești bolnav și nu ești din zona Schengen, poți s te duci, dar dacă ești sănătos și ești din zona Schengen, nu!

Numai românii sunt mai cu moț, ei au decretat stare de urgență. De ce? Ca să țină această stare trei zile, fiindcă o minune nu ține mai mult la români. Și după trei zile, să vedeți ce de bancuri cu virusul apar, fiindcă la acest capitol românii sunt neîntrecuți. S-a și creat o glumă când ministresa muncii a apărut cu mască și mănuși de protecție la o conferință de presă! Chiar și cu virusul în ei, bravii români au pe buze o poantă!

Frumos popor! Dacii mureau râzând, cu un bulgăre de pământ în pumn, azi, românii mor de nu se știe precis ce, cu ceva în stare să bântuie lumea ca o stafie.

Cișmigiul e inundat de un soare arzător, de vară, e plin de pomi înfloriți. Iarba e un covor moale, verde, ca un pled țărănesc, desenat de mii de floricele colorate. Sălciile sunt toate înverzite, ca și arbuștii și tufișurile. Doar pomii mari își așteaptă rândul înverzirii. Dar în acest peisaj de rai, lipsește omul, lipsesc viețuitoarele. Mă gândesc cum a pictat Bruegel raiul, plin de viață, plin de orătănii, de oameni. Sau Bosch. El l-a numit chiar „grădina deliciilor”. Vai, ce veselie de rai! Dans și voie bună! Dar aici, la noi, în raiul de acasă, atmosferă S.F. Pustiu. Mi-a mai revenit inima la loc în zona șahiștilor, plină de pasionații în zaruri, în table și remi. Dacă aici e animație, mi-am zis, înseamnă că România nu piere. Și stafia o să se ducă de unde a venit!

Din observațiile mele, nu e o prea mare diferență între situația pe vreme de virus și situația așa-zis normală. Așa-zis, fiindcă la noi nimic nu e normal. Suntem mereu în contra sens, dar pe invers, nu ca englezii, care au o atitudine pozitivă. La noi normal este să fie anormal. Cu ce e mai dramatic momentul cu virusul față de virusul din conștiințe, față de virusul continuu existent în conducerea României, față de virusul din mădularele celor de la putere, care nu sunt în stare să aleagă și să formeze un guvern? De ani de zile țara are la conducere improvizații, stă pe muchia legilor Constituției. Minciunile sunt la fel de periculoase ca un virus. Și cum a virusat Băsescu țara, sau cum a fecalizat-o un inconștient. Lanțul de neputințe de la putere este o adevărată invazie pe spinarea poporului român, un popor virusat rău din interior, dar imun la orice virus din afară!

Un popor răbdător și cuminte. Priviți-i numai pe oamenii din autobuzul cu care călătoriți! Fiecare cu ale lui. Toți tac. Sunt într-o stare de urgență. Ca în pustie. De când cu mobilurile, oamenii nu mai vorbesc între ei, ca pe vremuri, sunt ocupați cu jucărica. Și când văd stafia virus fac la fel. Numai că acum străzile sunt pustii. Rar vezi câte un om cu mască, ici-colo. Fantome, nu alta! Și deunăzi bătea un vânt rece, chiar fantomatic! Hârtii cu știri anti-virus pluteau prin aer. Parcă am fi la un pas de starea de asediu camusiană. Pentru câțiva inconștienți la graniță, care au trecut vama fără să spună de unde vin (veneau din Italia) sau să declare că sunt bolnavi, suferă 20 de milioane de oameni!

Acum se vede scopul omului, disperarea cu care fiecare își apără stropul de viață. Cât de cârcotași și rebeli or fi românii, că nu le place de nimic și nu ascultă de nimeni, dar de când s-a decreatat starea de urgență, parcă toți au înțepenit, nimeni nu mai mișcă în front. Libertatea ca libertate, drepturile ca drepturi, dar ce te faci cu toate dacă ești mort, dacă viața ți-e în pericol? Să vezi cum e pustiul în oraș, la gară, la autogară, la aeroport, când nimeni nu mai călătorește! Sau să vezi cogea lacăte la porțile pe care le credeai veșnic deschise (cârciumi)!

Și la biserică, vai, e la intrare un spray în loc de agheazmă, să te dai cu el pe mâini când intri și când ieși, ceea ce înseamnă că nici încrederea în apa sfințită nu mai ține. E păcăleală când e vorba de virus. Adică asta e soluția, să te speli pe mâini? Dar noi știm asta de când eram de-o șchioapă, ne-a intrat în reflex. Cine nu se spală pe mâini? Și cine mai crede în vreun miracol? Dacă ar fi vreun miracol, de ce mor atâția nevinovați? De ce nu mor ticăloșii, corupții, hoții, mitomanii?! Unde e Dumnezeu cu agheazma cerească?  Sau poate că virusul e molima pentru păcatele omenești! Păi nici icoanele nu ai voie să le săruți, că-ți infectezi gura și dai ortul popii! Iată ce spurcată e sărutarea de icoane! Ce ne facem, domnule Eminescu, cu vorba domniei tale: „Icoanele zugrăvesc credința-n biserici!” Așa o fi, că de sărutat icoane nu sufli o vorbă! Ortul e mortul! Dar ce ort, cine să-l mai primească, fiindcă nu e țipenie de popă. Toți s-au ascuns mai rău ca guzganii! Totul e sigilat, și altarul, ca și magazinele. Frica de ciumă, de moarte, e mai tare decât agheazma și cădelnița.

Poate de aceea, instinctiv, oamenii intrați în panică fac multe prostii, mulți se duc la control, să vadă ce au, fiindcă nu știu cum sunt simptomele, nimeni nu știe nimic când e vorba de un virus necunoscut. Armă biologică!? Altă diversiune. Nu există nici o dovadă. Epidemia e ceva natural, dar dă bine să-i găsim substraturi politico-securiste. Istoria contemporană va fi să fie împărțită în două, până la virus și după virus. Așa cum istoria Americii se face acum luând ca reper atacul terorist asupra turnurilor gemene! Acum suntem în plină virusare informațională, când Stafia Virus ne bântuie. Panica informațională, creată de fake news, este adevărata molimă a epocii în care trăim. N-aș vrea să trăiesc într-un prezent virusat. Și mă gândesc la viitor. La viitorul țării, la viitorul copiilor noștri.

De aceea, fac un apel la colegii ziariști, să pună la lucru conștiința și să abandoneze practica știrilor false, acest bombardament cu virusul fantomatic, fiindcă, în paralel cu multe cazuri reale de îmbolnăvire, se produce și o virusare psihologică a populației. O știre falsă, cum e aceea că „leul s-a prăbușit” sau că „băncile se închid”, poate duce la dezastre incalculabile. Dacă președinția sau guvernul tot au decretat starea de urgență (evident, nu trebuia!), să se ocupe acum de monitorizarea știrilor, dar tare mă tem că vor prevala tot intersele politice. Virusul va fi sigur un capital politic pentru unii! În loc să fie prevenit, e agravat! E nevoie de un post de știri independent, care să monitorizeze numai știri verificate, venite de la specialiști în domeniu, care să transmită informații curate, responsabile, nemăsluite. Cred că populația are nevoie de calm, oamenii trebuie îndemnați la răbdare și rațiune. Acum trebuie scoasă la lumină și pusă în funcțiune Charta Moralia, comoara de înțelepciune a poporului român.