8 Martie 20151 Martie-Marţişor, urmat îndeaproape de 8 Martie, Ziua Femeii, noi, bărbaţii, le oferim bunicelor, mamelor, soţiilor, iubitelor, surorilor, colegelor, fiicelor noastre ipotetici ghiocei însoţiţi de câte o „floare” ziaristică. Poate reuşim, poate nu reuşim. Considerăm că cea mai furmoasă floare artistică nu le o acordăm noi ci ne-au oferit-o chiar Dumnealor, Femeile, prin superbe şi emoţionante creaţii artistice şi excelente realizări tehnice şi sportive de vârf „săvârşite ” de-a-lungul timpurilor. Începem, nici nu se putea altfel, cu Veronica Micle, aceea care a inspirat/generat acea celebră sintagmă, care străbate literatura românească precum o diagonală a sensibilităţii umane, a aspiraţiei spre o iubire pură: „Eminul meu iubit, dulcea mea, Veronică”. Reproducem un emoţionant dialog poetic: „Dulcea Veronică” - „Ai plecat mânat de dor/ Şi te-ai dus tot înainte/ Eu cu sufletul zdrobit/ Am privit în a ta cale/ Şi cu lacrimi am stropit/ Urma pasurilor tale”. „Eminul meu iubit” a răspuns: „Atât de fragedă te-asemeni/ Cu floarea albă de cireş/ Şi ca un înger dintre oameni/ În calea vieţii mele ieşi”. Să precizăm că Veronica Micle (alături de Matilda Cugler) era una dintre cele mai importante poetese ale acelor vremuri de început ale poeziei în literatura modernă românească. Cel mai mare poet român nu s-a îndrăgostit de o oarecare femeie. Veronica Micle a avut talent poetic, sensibilitate, feminitate, frumuseţe, senzualitate, erotism, toate atât de necesare pentru a cuceri un luceafăr (fizic şi intelectual) de talia lui Mihai Eminescu.

Nu o uităm nici pe Hortensia Papadat-Bengescu (1876-1955), autoarea binecunoscutei serii de romane, grupate sub titlul: „Ciclul Hallipilor”, considerată cea mai bună prozatoare din literatura română. Dar literatura noastră a cunoscut şi alte femei care, prin opera lor, i-au făcut cinste: Elena Farago, Otilia Cazimir, Magda Isanos, Maria Banuş, Nina Cassian, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Cella Delavrancea şi multe altele. Binecunoscută a fost şi căsnicia, pe timpuri, dintre Constanţa Buzea (1941-2012) şi Adrian Păunescu (1943-2010) urmată de o normală şi necesară prietenie. Ilustrăm această căsnicie/prietenie de excepţie prin versurile poetei, în „Colina”: „Simţindu-mi mâinile reci/ Întinse către tine/ Te voi privi de pe colină/ Fără să vreau, fără să ştii” Amândoi îşi întind mâinile reci „de dincolo” unul către altul dar în inimile noastre, de iubitori de frumos, de poezie, de sensibilitate, ei se află pe „Colina” sufletelor noastre şi ale poeziei româneşti.

Am prezentat doar câteva dintre femeile care au îmbogăţit cu talentul lor, literatura românească. Dar femeile românce s-au impus şi în domenii tehnice considerate apanajul bărbaţilor. Femeia-aviator Elena Caragiani (1887-1929) o demnă urmaşă a pionierilor aviaţiei mondiale Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă (şi celelalte aviatoare ale celebrei şi unicei în lume „Escadrilei Albe” din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: Yvonne Blodel-Cămărasescu, Smaranda Brăescu, Irina Cioc (Burnaia), Prinţesa Marina Stirbey, Mariana (Marie-Ana) Drăgescu, Victoria Pokol, Nadia Russo, Virginia Duţescu, Virginia Thomas, Eliza Vulcu, Maria Adam, Victoria Comşa, Jana Iliescu, Maria Voitec - n.r.). Nu s-au lasat mai prejos nici acelea care s-au impus în domeniul medicinii. Unde prima femeie medic din România a fost Maria Cuţarida-Crătunescu (1857-1919), iar prima femeie chirurg a fost Marta Trancu-Rainer (1875-1950). Elisa Leonida-Zamfirescu (1887-1973) a fost prima femeie inginer din România iar, după unele surse, chiar din lume. O culme a inteligenţei feminine româneşti a fost Ana Aslan (1897-1988) medic specializat în gerontologie, creatoarea medicamentului Gerovital, care a dus faima României în cele mai înalte sfere ale lumii.

Încheiem cu unul dintre domeniile unde talentul şi valoarea femeilor din România s-au impus, cu autoritate, pe plan mondial: sportul Care a fost atât de generos ilustrat de celebrităţi feminine precum: Iolanda Balaş, Lia Manoliu, Mihaela Peneş, Viorica Viscopoleanu, Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo, Sanda Toma, Daniela Silivaş, Elisabeta Lipă, Cătălina Ponor şi multe altele. Prezentul grupaj este un modest omagiu adus femeilor de azi din România şi, prin extensie, tuturor celor aflate pe întreaga planetă albastră.

Grafica - Ion Măldărescu