Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Belu Capsa MarinelaGeorge Vişinescu se trăgea dintr-o familie româno-macedoneană. Tatăl lui era din Bulgaria, iar el se refugiase în România după răscoala ţăranilor din 1907. Aici s-a recăsătorit cu o româncă de pe malurile Dunării cu care a avut patru copii, doi băieţi şi două fete. George era băiatul lor cel mic, de aceea a rămas în casa părintească şi după ce s-a căsătorit. Bătrânul Balacev era un bărbat puternic, curajos şi, pentru că s-a ridicat contra regimului regal bulgar pentru apărarea drepturilor ţăranilor crunt exploataţi, a fost prins, arestat şi închis într-o cuşcă cu nume de închisoare aflată pe...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Stroia GeorgeAbandonat de furia lumii în care trăise şi pe care de atâtea ori o încântase cu scrierile sale, Marele Mag presimţea că oamenii îl uitaseră cu desăvârşire. Pentru lumea întreagă, El nu mai era decât ecoul unei glorii de mult apuse, pierdută undeva într-o nebuloasă a amintirilor. O nebuloasă din care El nu mai avea putere să se întoarcă. Fusese condamnat la uitare. Mâna sa – alteori măiastră - nu mai avea putere să ţină, nici măcar, tocul cu cerneală. Iar dacă se străduia să mai scrie, din peniţă înfloreau doar picuri mari de sânge. Nici măcar El nu se mai recunoştea. Oglinda imensă, atârnată...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

I. T. DutaDomnişoarei Ioana Teodora Duţă

„Din depărtări se aude un susur nostalgic",
Reflux călător prin vitrinele-n dungi,
Un creştet de cer pe un punct mesager
Şi-o lumină-n reflex la care s-ajungi.

Ochiul se-mparte-ntre durere şi crez,
Iar mâna desparte chiar umbrele seci,
Setos se deschide o poartă spre dor
Când Orpheu îşi sărută strunele reci.

Pragul de foc îşi soarbe chemarea
Din anii cărunţi cu ferestre spre vis,
Pulberea albă-şi topeşte urcuşul
Către cerul prea slobod, încă nescris.

Grafica - ion Măldărescu

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Dr. Claudiu Popescu, art-emisIstoria unei idei la ea acasă, prin stenograma coerentă a unor gînduri şi citate din ziar

Oraşul are darul de a-ţi fura puţin cîte puţin energia. Sună a ocultism semidoct. Conceptul de oraş rămîne, că nu am ce amendamente să-i aduc, rămîne tot o nefericită cetate fără ziduri, care se apără împotriva pădurii. Puţin cîte puţin rămîne, pentru că dacă am fi băgat de seamă caracterul insidios cu care oraşul ne face ce voi stabili ulterior că ne face, oricum ceva rău, nu am fi construit astfel de oraşe. A fura nu e potrivit, că nu au cum zidurile şi străzile să deţină ceva, mai ales ceva specific...

Undeva - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Dr. Claudiu Popescu, art-emisLui M. Nedelciu

Nişte scări întunecate (adică fără lumină pe coridor, n.n.). O uşă metalică maro, cu vizor la nivelul pieptului. Lîngă, un frigider mic, Fram, ruginit, cu un teanc de scînduri deasupra. Pe uşă, numărul 8 lipit strîmb. Fără sonerie. Totul se întîmplă acum şi aici. Dar prezentul e scurt. (inscripţie pe un interval de lemn dintre două geamuri ale acceleratului 1669, Iaşi-Braşov, 2001).

Îmi deschide tocmai Barbu (nume fictiv, de fapt pictorul e cam spîn, n.n.). Ne aşezăm la masa din bucătărie „că dincolo e plin de tablouri şi de nevastă-mea". Nu, mersi, nu vreau cafea, că mă...

Prezentul e scurt - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Vasile Duma„Doamne! Ce vom fi făcut o mie de ani?!(…). O mie de ani s-a făcut istoria peste noi.: o mie de ani de subistorie.” Aşa îşi începea, în 1936, Emil Cioran cel de-al doilea capitol „Adamismul românesc” al cărţii „Schimbarea la faţă a României”, volum care se voia un Zarathustra românesc, prin tonul şocant cu care trata trecutul, prezentul, dar mai ales viitorul poporului român. Ilustrarea cea mai elocventă a acestei stări sumbre o găseşte în „blestemul poetic şi naţional care se cheamă Mioriţa(…), rana neînchisă a sufletului românesc”, capodopera poeziei noastre populare, „păcatul originar”...

Pagina 10 din 10

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.