Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mădălin a fost pentru mine tipul clasic de cocălar de Bucureşti: un ins certat cu şcoala şi cu bunul simţ, care trăgea la fiare în sălile de sport pentru a-şi umfla muşchii, cu o ceafă groasă pe care straturile de grăsime se revărsau unele peste altele, plin de ghiuluri pe degete şi lanţuri de aur la gât, îndrăgostit nebuneşte de manele. Când făcea grătarele pe balcon scotea casetofonul pe geam şi-i dădea pe Adi Minune şi Vali Vijelie la maximum, înnebunnidu-i pe vecini cu muzica de mahala şi cu mirosul de mici.

Când m-am mutat în cartierul Militari, apartamentul mi-a fost spart de trei ori...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Sfânta Mănăstire Văratec rămâne una dintre multele „tinde ale raiului", cum frumos denumea Părintele Teofil Părăian mănăstirea. Frumuseţea şi sacralitatea locului a atras de-a lungul timpului, spre vieţuire şi contemplare, cărturari şi oameni de cultură.

Vorbind despre Mănăstirea Văratec, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, devenită mai târziu Maica Benedicta, a găsit la Văratic: „... ceea ce au numit un topos sacru, cum zice grecul, loc sfânt". Aici veneau personalităţi ale vremii, pentru a se îmbogăţi sufleteşte la şezători şi audiţii muzicale, sau pentru a se destinde în mirificul peisaj din jurul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

„Împărat slăvit e codrul,/ Neamuri mii îi cresc sub poale,/ Toate înflorind din mila/ Codrului, Măriei-Sale." (Mihail Eminescu).

Primul copac în care a odrăslit surâsul divin şi pe care L-a sădit Dumnezeu în Grădina Paradisului Său, ca pronie şi miraj al Omului întâi creat a fost Arborele vieţii. Pădurea a fost mai întâi Paradisul Protopărinţilor pelasgi, cu fascinaţia celebrului Măr... Codrul Verde de-Acasă este Darul cel Mare din Darul Creaţiei Moşului-Ziditor, din Codrul Măriei Sale Dumnezeeşti, dăruit multor Naţii ca Moşie Casei Neamurilor respective. Codrul Verde al Dacilor împărăţeşte...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Sfîrşitul eroilor trasează morminte în loc de hărţi.

Numele meu este România. Sunt un fost deţinut politic din Europa de Est, eliberat şi condamnat din nou. 50 de ani am zăcut şi îndurat temniţele staliniste şi comuniste doar datorită originii mele burgheze. Frigul, foamea, pemanenta tensiune şi suspiciune, maltratarea şi terorizarea fizică şi sufletească au constituit şi consfinţit coşmarul cotidianului obişnuit. Privilegiul călăilor istoriei este că amatori fiind, abuzând de toate mijloacele şi tertipurile golanului sadea, reuşesc uneori să se ia la trântă cu ea şi s-o însîngereze, însă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

„Vreme trece... Vreme vine...". Cu ani în urmă, cineva bine inspirat a creat o frumoasă stampă a ultimei jumătăţi de veac a secolului al XX-lea. Aşa cum am trait-o cei care azi mai suntem. Amintiri care încep cu „A fost odată". Acum, când adolescenţii, tinerii de atunci au ajuns la o vârstă venerabilă, iar alţii au plecat, stampa autorului necunoscut trezeşte sensibile rezonanţe în sufletele trăitorii acelor vremuri. Da, pe atunci, tinerii erau preocupaţi să-şi trăiască tinereţea...

A fost odată... când ne durea în fund de comunism pentru că eram prea ocupaţi să ne trăim...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

După mine, iarna e regina anotimpurilor... cred, că aceasta se datorează bucuriei de care e cuprinsă toată lumea. Se vede, că celelalte trei anotimpuri au perioade mai lente de trecere de la unul la altul, pe când iarna se pare, că începe odată cu căderea primilor fulgi de nea. Ce mare este bucuria tuturor vieţuitorilor acestui plai...e o bucurie de nedescris atât pentru oameni, cât şi pentru animale şi păsări. De bucurie câinii se scaldă în zăpada moale la fel ca şi vrăbiile, piţigoii şi alte orătănii. Dar, cea mai mare bucurie o au copiii. Iarna e prietena lor. Ea aduce bucurie celor mici...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Vasile BolbojaSe apropie vijelios, de neoprit. Anul Nou. Cel cu numărul „2017". Să consemnăm: în curând va mai trece un an peste noi. A fost bine, a fost rău? Toate, în lumea largă, în lumea românească, au un grad de relativitate. Fiecare îşi cântăreşte cu un cântar propriu, ce a câştigat, ce a pierdut în anul ce trecu... Moşii şi strămoşii noştri, la graniţa dintre ani, uitau de toate cele greutăţi din anul ce a trecut şi aveau tăria bărbătească să numere doar cele spuse, în atât de frumosul şi arhaicul lor limbaj: „cele bune". Noi, cei de azi, de ce am proceda altfel decât cei din stirpea celor din care...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

AbecedarPrivesc, printre altele, cum în fiecare dimineața, părinții își duc pe cei mici spre școală. Îi iau de mână, îi urcă în mașină și... Acolo, totul! Învățători, profesori, drepturi și iar drepturi! Cât despre îndatoriri, deocamdată nimeni nu îndrăznește a scoate o vorbă. Mde, trebuie să aibă și chestiunea asta un dus și un întors, îmi șoptesc eu mirat în barbă. Alteori, de la fereastra sufletului, mă uit la câte un bătrânel, cum cară ghiozdanul nepotului. El, o ghindă parcă rătăcită într-o lume, în care musai să răsară, celălalt, bătrânul, creanga îndoită care, într-un mâine, poate să dispară...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

BăbuţăAsemenea cartelurilor drogurilor, bandelor de cartier, a criminalelor corporaţii farmaceutice - poate mai dăunătoare decât lumea traficanţilor de arme - a „socializărilor" de mahala, a scandaluri şi minciunilor propagandistice, în jungla numită Internet răzbeşte câte o rază de soare. Rarisimă, dar curată şi puternică prin adevăr, străpunge noianul de murdărie şi anulează pentru o clipă măcar urâţenia „civilizaţiei" veacului al XXI-lea. Dovadă că bunul simţ nu a murit în România, cineva - Doina Filipescu pe nume -, a aşternut câteva gânduri de o dureroasă realitate, dar şi de o frumuseţe nobilă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Casa la taraFraţilor, lăsând gluma la o parte, după câte aud şi eu, bine ar fi să nu te scarpini dacă nu te mănâncă, însă cum parcă le căutăm cu lumânarea aprinsă, chiar din ziua în care tragem pe nas pentru prima dată, din această lume (respirăm, am vrut să spun, nu cumva să vă ducă mintea în altă parte. Însă, la un adică, cam totul, tot un fel de drog!), ne tot frecăm. Uneori cu spatele, de tocul uşii, alteori cu câte un mătăuz pe şira spinării... Când eşti mai la tinereţe, te scarpină muierea pe şale şi te plesneşte cât să te bage în draci, apoi... Se întâmplă uneori ca ea să dea prea mult din cleanţă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Marian Ioan, art-emisÎn primii ani ai șederii noastre în Podari, împărțeama casa în care locuiam cu familia Zebacinski. Era o casă tip, așa cum erau toate casele din zisa „colonie muncitorească" aflată chiar în curtea fabricii de ulei la care lucra tata. O casă cu două apartamente identice, cu pod, cu beci. Doar un perete ne despărțea. Iar în curte, pe vremea aia, "gard despărțitor" era o noțiune necunoscută. Numai florile din fața ferestrelor care dădeau spre aleia principală ni le puneam fiecare separat, deși și asta se discuta în prealabil, ca să se armonizeze. Dacă cei de la O.N.U. ar fi fost realmente...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Munţii RetezatNational Geographic scrie: „Acest masiv impresionant are peste 80 de lacuri cu apă limpede precum cristalul formate în epoca glaciară. Excursioniştii iubesc aceşti munţi pentru întinderile lor nesfârşite" Geograful şi savantul francez Emmanuel de Martonne menţiona: „Văile adânci de 800-1000 de metri, adevărate canioane sunt tăiate într-un platou de o continuitate surprinzătoare. Este un spectacol ciudat şi ca să spunem aşa, tulburător"

Paradisul lacurilor

Masivul Retezat ne întâmpină cu superba salbă de lacuri glaciare şi cu vârful Retezat, tăiat parcă de o sabie uriaşă. Vârful Bucura dă...

Paradisul lacurilor - Munţii Retezat - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Cascada BigarNatura este de multe ori de o frumuseţe incredibilă. Dar nu numai splendoarea naturii fascinează ci şi legendele pe care le povestesc munţii, râurile, copacii şi batrânii plini de har. Una dintre cele mai frumoase legende, neasemuită prin originalitatea ei, este legenda Cascadei Bigăr, aflată în Munţii Aninei. Se spune că odată, demult în vremuri de care numai pietrele reci şi mute şi munţii cărunţi îşi mai amintesc trăia o familie de oameni harnici. Femeia, pe care soţul ei o iubea nespus, era de o frumuseţe răpitoare. Trecuseră destui ani de când erau împreună, însă erau nefericiţi pentru...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Bătrână

Ți-am strâns, copile, zece ouă
Și te aștept cu dor să vii,
Aș veni eu, dar mi-e teamă c-o să plouă,
O să mă doară iar piciorul și n-o să pot veni.

Te rog să-mi spui când să te-aștept,
Să-ți pregătesc ceva ca să mănânci,
De ieri simt o durere surdă-n piept,
Dar dacă vii, îmi trece; să nu plângi.

Te-aștept, copile, să cosim pe lângă casă,
Că au crescut înalți ciuliniI în grădină,
Eu nu am bani să chem, pe cineva la coasă
A-ntârziat poștașul cu pensia, de-o lună.

Mi-ai spus că ai să vii duminica trecută,
Dar n-ai venit copile, ce-ai pățit?
Te-ai supărat că ți-am trimis făina necernută?...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

De la Nistru. pân-la TisaCând plecat-au „der, die, das",/ Rău a fost cu „Davai ceas"!/ „De la Nistru pân' la Don,/ Davai ceas, davai palton!/ Davai ceas, davai moşie!/ Haraşo tovărăşie!"/ „Tribunalul Popular"/ S-a purtat ca un tâlhar,/ A slujit invadatorul/ Şi-a întemniţat poporul./ Pricazul „Tătucului":/ Moartea Mareşalului/ Ce-a stat demn in faţa morţii/ Infruntând blestemul sorţii./ Regele n-a graţiat/ Cu „Tătucu"-a pactizat,/ Iar după trădarea clară/, A fost alungat din ţară./ După ani şi ani, apoi,/ Scoşi din lada de gunoi,/ Trădătorii neamului/ Slujit-au duşmanului./ De Crăciun însângerat/ Nemernicii au trădat,/...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Ştefan BuzărnescuFără veleități estetice exagerate (pe care orice cititor exigent are dreptul să le revendice oricărui pretins autor de cărți) propunem, din unghi analitic, câteva ipostaze, sperăm revelatorii, ale prostiei ca fenomen social. Sub această rezervă, deci, vom risca un posibil răspuns la întrebarea: ce este prostia ? Dumneavoastră, ca oameni culți ce sunteți (parol!), sunt convins că-mi veți reproșa, cu eleganța ce vă caracterizează, cel puțin imprudența pentru ușurința cu care mă aventurez acolo unde mari gânditori au eșuat lamentabil. Și nici măcar nu erau portocalii! Conștient și eu de rezistența...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

prof. univ. dr. Nicolae Mătcaş, art-emis[...] Încălecarea Pegasului de către cunoscutul lingvist moldovean Nicolae Mătcaș s-a produs destul de târziu. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că autorul nu și-ar fi exercitat aptitudinile-i creative neîndoioase pe parcursul întregii sale vieți, publicând din când în când cicluri de versuri disparate în diverse ziare și reviste din republică. E vorba de volumele miezoase: „Surâsul Giocondei" (1997), „Trenul cu un singur pasager" (1998), „Azur" (2002), „Coloana infinitului" (2003), „Câte-s visele, multele... " (2003), „Roată de olar (2008), „Vernale ploi" (2009). Am citit aceste cărți cu o plăcere...

Nicolae Mătcaș - Un poet de talent și un remarcabil sonetist - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Monica Ligia Corleanca, art-emisBătea dinspre Dunăre un vânt rece iar sălciile scânceau a plânset de vădana când ne-am urcat pe vaporul de la Tulcea să fugim spre Brăila. Se zvonea că veneau ruşii dinspre răsărit şi lumea înnebunise de spaimă la auzul unor întâmplări de necrezut când intrau soldaţii în oraşe şi sate. Frica ce mă îngheţa cu totul îmi trimitea mesaje devastatoare şi de eram un nod de copil fără experienţe de vreun fel. Trenul cu toate lucrurile din casa noastră plecase spre Brăila prin Cernavodă dar... n-a mai ajuns niciodată. Vaporul înainta foarte încet contra curentului şi m-am strecurat mai aproape de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

RaccoonN-avem destule lacrimi să plângem izgonirea din locurile unde am văzut lumina zilei, n-avem cui spune durerile îndurate de fuga spre mult dorita libertate, vorbind despre exodul bieților români, începând cam prin 1968-70 până în prezent, care au plecat care cum a putut, legal sau ilegal. Acum, când privesc la disperarea cu care fug cei din orient către salvatoarea Europă, nu pot să nu-mi amintesc cum a fost și plecarea noastră către vestul vestului, în speranța că vom avea o altă viață. O altă viață ne-am construit, dar ce fel de viață și cu ce sacrificii, mai greu de înțeles de către cei ce...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Vasile Bolboja, art-emis„Viaţa trebuie să fie simplă, dar nu simplistă!"

Viaţa, pe planeta Pământ, nu a fost, niciodată, uşoară. Pentru a ajunge, azi, la o populaţie de peste 7 miliarde, omenirea a parcurs un drum incredibil de greu. Primul atribut al acestei supravieţuiri l-a constituit munca. Munca fizică, fără limite, dublată de inteligentă practică şi de capacitatea genetică de a supravieţui (aproape) în orice condiţii. Pentru a realiza aceste atribute esenţiale, omul, dintotdeauna, şi-a simplificat viaţa, atât cât a fost posibil, concentrându-se pe cele trei coordonate esenţiale ale existenţei reale: hrană şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Monica Ligia Corleanca, art-emisDeschid încet ușa spre balconul meu plin cu flori să las roua dimineții să-mi inunde casa, încercând să vorbesc păsărilor colibri, care mă vizitează de câteva ori pe zi, când mă trezesc luată de un jet puternic peste bara de protecție, peste pădure, aflându-mă dintr-odată într-un zbor aerian către înălțimi albastre din care nu am nici o putere să opresc înaintarea sau să mișc măcar un deget. Sunt încă buimacă și blocată în această forță portantă fiind prea de dimineață, când sensorii mei funcționează lent la trezirea din noapte. Un zbor de condor mă poartă printre nori, văd clădiri ce nu-mi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Berbec Olguţa, art-emisCu ceva timp în urmă (ani vreu să zic!), scriam un eseu... (Eseu?! Termenul, pentru mine, ar putea fi nepotrivit sau „pretenţios". Am văzut că, mai nou, cei care au abordat genul - adică scriu eseuri - înşiră cuvinte în rânduri încărcate neologistic, fără logică, fără a spune ceva, fără a înţelege cineva ceva şi fără a bate măcar „câmpii cu graţie"). În acest context, mai potrivit mi se pare să spun că atunci am pus pe hârtie un text cu titlul „Frumosul ca frumos manifest", cu intenţia de a contura ideea asupra căreia stăruiam: „identitatea de a fi" legată într-un fel de fapta ce ne poate...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion PenaIon Pena, scriitorul interzis, îngropat alături de fiul lui Sadoveanu, în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia

A scris și a luptat pentru țara care l-a uitat, dar a venit vremea sǎ-l scoatem la luminǎ citindu-i povestea tragicǎ și scrierile, atâtea câte s-au mai gǎsit. Considerat de unii poate cel mai bun epigramist teleormǎnean, Ion Pena a fost și poet apreciat în perioada interbelicǎ. Nǎscut pe 25 august 1911, într-o familie de țǎrani în comuna Belitori, azi Troianul, mort în rǎzboi pe 29 iulie 1944 și înmormântat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia, Ion Pena este mai mult un necunoscut...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu, art-emisBalsamul liric al lui Radu Gyr s-a mustit în inima sa cu şoapta mirifică a paşilor profetului ce i-a proorocit ardoarea pentru Neamul Dacoromân înflorit în verdele suferinţei. Lujeri de zori i-au înmugurit în sufletul său serafic, cântarea divină, ţesând în răbdarea străbună porfira cerească a martirului. În cugetul său a înflorit jertfa şi dorinţa de a adora frumuseţea lui Dumnezeu. Fiecare fior al său e un borangic de ţărână sfântă care a brodat veşnicia Străbunilor pe Marama primei Dimineţi a Creaţiei divine. Versul său se răsfrânge cum se răsfrânge cerul peste ape, soarele peste pământ...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

8 Martie 2015, Primăvara, dimineaţa anuluiFemeia este ceea ce noi constatăm că dorim a fi formă a frumosului. Este starea de veghe domesticită, este lacrima travestită în zâmbet, este partea frumoasă a suferinţei. Femeia poate fi mamă sau iubită! Fiecare mama poartă în ea munţii, copacii, cerul, apele, adică tot ce este sfinţit pe acest pământ şi trebuie înlănţuit generaţiilor hotărâte a se naşte, pentru ca astfel copilul să le cunoască la pieptul ei. Femeia este ploaia, furtuna, lumina trăsnetului, dar şi zăpada, curcubeul, soarele. De aceea mama zâmbeşte când îşi mângâie copilul. Toate acestea definesc iubirea. Femeia este fiecare...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

8 Martie 20151 Martie-Marţişor, urmat îndeaproape de 8 Martie, Ziua Femeii, noi, bărbaţii, le oferim bunicelor, mamelor, soţiilor, iubitelor, surorilor, colegelor, fiicelor noastre ipotetici ghiocei însoţiţi de câte o „floare” ziaristică. Poate reuşim, poate nu reuşim. Considerăm că cea mai furmoasă floare artistică nu le o acordăm noi ci ne-au oferit-o chiar Dumnealor, Femeile, prin superbe şi emoţionante creaţii artistice şi excelente realizări tehnice şi sportive de vârf „săvârşite ” de-a-lungul timpurilor. Începem, nici nu se putea altfel, cu Veronica Micle, aceea care a inspirat/generat acea celebră...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Marin SorescuÎn luna ianuarie, 2015,după Sărbătoarea Naţională a Limbii Române, când Poetul Eminescu, Omul ca şi Opera sa traversau minţile celor neadormiţi în fapte, la Bulzeştiul natal, se stingea Nicolae Şt. Sorescu, cap de serie în Dinastie, în vârstă de 92 de ani, împliniţi. Îl evocăm acum, în postumitate, deoarece în cadrul Cenaclului „Al. Macedonski” de câte ori participa, recita memorabil trei poeme eminesciene, extrem de dificile chiar pentru memoria unor actori versaţi, dăruiţi întru lumina... Climatului Poetului Naţional. Creaţiile s-au numit „Venere şi Madonă”, „Scrisoarea I”, „Epigonii”...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
N.Balasa-Sara1.2Romancier şi eseist, ziarist, bine stabilit în arta comunicării din mass-media românească (având şi o teză de doctorat în domeniu), scriitorul Nicolae Bălaşa, din Craiova, şi-a adjudecat meritoriu impulsurile dialogului referenţial şi în teatru: vezi volumele Preţ pe dispreţ (2011-79p), Ziua a şasea (2012-61p), Teatru (2013-162p), Slugă la dârloagă (2014- 74p). Toate piesele componente sunt comedii cu subiecte fixate în lumea satului contemporan, cel din timpul şi după dezastrul colectivizării. Punctul nodal al inspiraţiei sale rămâne totuşi satul românesc, începând cu cel în spaţiul căruia...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

HestiaCopil fiind, mergeam adesea în vacanța de vară la Cetate, în excursie, împreună cu profesorul de istorie. Aici, după o lecție autentică de istorie locală, presărată cu multe aplicații practice precum confecționarea unui arc cu săgeți, a unui adăpost din ramuri de stejar și furișarea în spatele dușmanului, încingeam un meci de fotbal, iar seara, ajunși acasă, rupți de oboseală după un drum atât de istovitor și după o partidă de fotbal epuizantă picam morți, uitând de foame și de sete. Cu greu le venea părinților să creadă că odraslele lor, care nu intrau în casă până la miezul nopții, se culcă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Maria Diana PopescuM-a prins Anul Nou la tablă, scriind în intersecţia în care locuiesc de o veşnicie iarna îmi pare o piatră ascuţită sub epidermă. Universul miroase a smirnă şi colaci dulci scoşi din cuptoare de lut.  Prin văzduh trec mail-uri şi avioane, delfinii cîntă la pian în oceane, iar mie îmi ţiuie urechile de urletul lupilor şi mă strîng în mine de groază, la vederea urmelor pe zăpadă, a bucăţilor de an molfăite şi lepădate. La lumina unui felinar agăţat de tavanul lumii mă încăpăţînez să duc la adăpost alfabetul pentru păsări, ca nu cumva să nu uit zmeul de hîrtie legat de încheietura anului. Cu...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.