Evaluare utilizator: 5 / 5

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Împușcați privighetorile și prăjiți greieri în tigaie.

Vă place metafora? Dar imaginația bolnavă? Și dacă-ar fi adevărat? Dacă s-ar răsturna cerul și ar curge mările în el? Dacă pompierii ar umbla cu focul printre căpițele de paie și glugile de coceni? Dacă la guvern miniștrii ar sta împăiați la masa de negocieri? Dacă în loc de oi ciobanii ar crește lupi? Dacă în sanatorii nebunii ar îmbrăca halate ca să trateze doctorii legați de pat? Nu că ar fi mare diferență, dar invers ar da prost la imaginea din față și din profil și, oricum, până la urmă, tot acolo s-ar ajunge. Dacă spălatul ar fi...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Era dimineața de mai. Afară se auzeau rândunele țipând. Din înaltul cerului veneau nebunește în picaj de credeai că se vor izbi de peretele blocului. În ultimul moment, când închideai ochii ca să nu vezi impactul, se întorceau măiestru în zbor pe o curbă asimptotică precum niște OZN-uri lipsite de inerție și scoțând strigăte victorioase: proștilor, ați crezut că o să mă lovesc de gemurile voastre nespălate? Se ridicau apoi în văzduhul răcoros și limpede al dimineții de primăvară de unde să se repeadă din nou către ferestrele blocului, stârnind emoții precum acrobații de la trapez...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

31 mai 2012 - Piatra din caldarâm

Istoria mare mondială, dar şi istoria mică a familiei, au făcut-o pe buna mea mătuşă Ada Leonida, măritată Teodorescu, să se expatrieze involuntar prin anii ’70 cu copiii în Canada, la chemarea şi insistenţele soţului (regizorul Marius Teodorescu) rămas în Occident. Ea nu a dorit asta niciodată, a făcut-o doar pentru copii şi nu s-a simţit bine acolo, iar în rarele-i misive către mine îmi reitera dorul sfâşietor după cele rămase acasă: „Până voi închide ochii, o să-mi fie dor de fiecare floricică de prin curţi şi de fiecare piatră din...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

De când cu Inteligența Artificială (I.A.) nu se mai poate discuta cu niciun specialist de la garajele de servicii și întrețineri ale automobilelor cu combustie internă. Nimeni nu trebuie să mai învețe vreo meserie pentru că I.A. va prelua totul. Harari se tot laudă cu povestea scrisă de robot. El nu știe că în lume, spunea Joseph Campbell, nu sunt decât șapte poveșți de bază, maxim nouă, dar trase de păr, în rest sunt variațiuni a celor șapte biblice. Inteligența Artificială nu va face altceva decât să scrie și ea o altă variațiune a uneia din cele șapte. Ce or mai face ai mei din țară? Bună...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Spuneam în paginile anterioare, că minciuna nu doar îndepărtează omul de adevărata sa esență, ci îl anulează ca ființă umană, îl șterge, la propriu, chiar și din această lume amalgam, de o imoralitate aparte. Dincolo de minciună, desigur, gradual, hoția, apoi crima.  „Să nu ucizi” este a șasea poruncă dumnezeiască (Ieșire 20 cu 13) sădită în conștiința omului locatar, în același timp, al acesui pământ, dar și al cerului.

A întrerupe viața unui om înseamnă din punct de vedere creștin, a suprima o făptură făcută după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, „înseamnă a crea un gol și a tulbura...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

O scrisoare este ca o cutie pentru cadouri. Cei care nu au primit niciodată scrisori nu știu cum e să deschizi o astfel de „cutie”. Dar se pot gândi la o cutiuță ambalată cu hârtie colorată și peste care este trecută o fundiță roșie sau albastră, depinde dacă e pentru un băiat sau pentru o fată. Probabil cei mai mulți dintre noi au deschis cu nerăbdare o astfel de cutie cu ocazia unei sărbători sau a unei aniversări. Este un moment emoționant. Dar probabil sunt foarte mulți oameni săraci care nu au primit cadouri și sunt mulți copii necăjiți care nu știu ce înseamnă o asemenea cutie aproape...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 4 / 5

În ultimii ani, prin părţile acelea ale continentului clima fusese destul de blândă, spre mirarea tuturor meteorologilor care prognozaseră, aşa cum ştiau ei din bătrâni, ierni aspre, veri reci şi toamne friguroase. Nu se întâmplase deloc aşa, însă oamenii nu se arătau deloc îngrijoraţi. Bine, mai puţin catastrofiştii de serviciu care preziceau secete mult mai dure decât în pustiul Atacama sau călduri mai aprige decât în Sahara. Numai că, lucrurile păreau a merge foarte bine, recoltele erau ceva mai bune decât în anii numiţi normali, iernile nu mai scoteau din minţi cu costurile lor pentru...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Spuneți-mi de când nu ați mai auzit cântatul cocoșului, la primul sau al doilea cântat? Dormi omule, ce-ți pasă, până te trezește gadgetul din dotare! Cel puțin știi măcar la al câtelea cântat al cocoșului l-ai fixat? Nu, pentru că acum nu mai cântă cocoșul. Dacă ai fi trăit în alte timpuri, sigur te-ai fi sculat la al III-lea cântat al cocoșului! Acum te-ai domnit. Pe vremea aceea nu-ți trebuia ceas, gadget sofisticat, smart, natura te dotase cu de toate.

În timpurile bune, la primul cântat de cocoș încă dormeai profund, abia îl auzeai prin vis și mai ațipeai vreo oră, când venea al doilea...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Ora de Română

Să tot fi fost prin toamna târzie a lui 1963 sau ’64, când Proful a căzut bolnav de o gripă rebelă care l-a ţintuit la pat şi l-a împiedicat să-şi ţină lecţiile de Limba Română la un liceu de pe Calea Moşilor, al cărui nume sau număr nu le-am reţinut nici atunci prea bine şi nu mi le amintesc nici acum. Tot ce ştiu e că era situat oarecum ciudat faţă de stradă, perpendicular pe Calea căreia nu-i prezenta decât o parte a faţadei şi un gang de intrare, restul clădirii destul de impozante fiind ascuns în profunzimile unei curţi  interioare invizibile dinafară. Cineva trebuia...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Face omul ce face, bântuie până dincolo de stele, în ceruri, în ideea de a se ști ceva mai bine și, în ultimă instanță, tot la el, aici, pe pâmânt, între oameni, se întoarce. Neliniști interioare pun stăpânire pe întreaga făptură umană, câtă vreme istoria sa pare a fi una incompletă, la un mic inventar, cu lipsuri sau șubrezită cu bună știință chiar de ființa umană.

Să nu ști cine ești, de unde vii și încotro te îndrepți, chiar este o problemă nu doar pentru individ, ci pentru  întreaga umanitate. Acum, desigur, nu aș vrea să echivalați spusele anterioare cu negarea creaționismului, a...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

În drum spre spitalul județean, unde mergea de două săptămâni în vizită la bunicul său, Andrei a observat cum, pe cealaltă parte a străzii, o doamnă de o eleganță aparte s-a oprit puțin la marginea trotuarului unde se vedeau câteva flori și, cu mare delicatețe, a ridicat ușor în palma dreaptă cupa unui bujor, ca și când ar fi mângâiat obrajii unui prunc. Acest gest de tandrețe l-a făcut să zâmbească involuntar și s-a simțit privilegiat ca martor al faptului de o simplitate și frumusețe ce l-au înfiorat.

Și-a continuat mai liniștit drumul, având în minte această imagine și gândul că gesturi...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Pentru, actanţii şi victimele acestor timpuri muiate în ură, cu cuţitele trase pe jumătate din teacă…

24 iunie 2012 - Clasa a IX-a A, sau a X-a A… Vara lui 1960, ori 1961, imediat înainte de vacanţa mare… Dacă printr-o neverosimilă minune aş avea acum la dispoziţie manualele de limba şi literatura română din liceu, din dragul nostru liceu “Matei Basarab”, aş şti exact când au străfulgerat şi pentru mine în mii de focuri faţetele tăiate şi şlefuite, ca de briliant, ale marii arte concentrate într-o singură gemă literară cu valoare exemplară. Să adâncim puţin subiectul acesta:

Era spre...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Iubește-ți aproapele

Când am fugit din țară după libertate m-am îndepărtat de atât, cât mai înțelegeam din ea. Încetul cu încetul în destrămarea ei, am realizat că noii conducători ai țărilor noastre ne-au supus și vândut economiei mondiale, ne-au mințit că nu vor introduce taxe și după ce i-am votat le-au legalizat imediat. Deci am promovat conducători mincinoși în timp ce cetățeanul onest este penalizat la fiecare pas inocent. Tot mai mult se simte orchestrarea apocalipsei biblice. Sunt scuzele marilor manipulatori: Nu e vina noastră, sunteți voi păcătoșii care l-ați crucificat pe...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

- Spuneți-le să vină aici!, se adresă Ionuț chelnerului care întâmpina un grup de tineri pe care îi vedea intrând pentru prima dată în localul său.

- Sănătate, băieți, bine ați venit! Așezați-vă care cum doriți, am rezervat masa asta de câteva ore, pentru că este ceva mai retrasă și putem discuta liniștiți.

Dacă cineva ar fi observat gesturile acestor patru tineri aflați fiecare la vârsta de treizeci și ceva de ani, ar fi crezut că se întâlnesc pentru a sărbători un eveniment special, precum ziua de naștere a unuia dintre ei. Însă nu era vorba despre ceva de acest gen, ci de bucuria...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Robert nici nu s-a trezit bine și a început, ca de obicei, să se plângă - că e înnorat, că a întârziat coletul comandat, că n-a ieșit cafeaua cum dorea și multe altele pe care le înșira conștiincios aproape zi de zi, de parcă ar fi oficiat un ritual de exorcizare a grijilor. De fapt, nu făcea decât să își amplifice starea de lâncezeală, dând vieții sale un gust din ce în ce mai sălciu. Bineînțeles, pentru toate se găsea un vinovat care întotdeauna era altul decât el însuși: soția, copilul, vecinul, colegul, șeful, primarul…

Astăzi ar fi trebuit să fie o zi mai luminoasă, pentru că aștepta...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

După cum ați observat, neliniști contextuale m-au făcut să mă întorc la frământările mele mai vechi, despre Om, denumire necuantificabilă, om despre care, într-o formă explicită, și-a pus întrebări Kant, în „Critica Rațiunii Pure” (lucrare scrisă între anii 1781-1787). Tot întrebări îmi pun și eu, chiar dacă aproape întreaga zbatere a minții umane, de la Platon și Aristotel, până la empirismul englez și după aceea, până în zilele noastre, este axată tot pe așa ceva, pe cunoașterea ce o poate dobândi, pe ce poate face cu această cunoaștere și, de ce nu, la ce mai poate spera, el, omul, în...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Eu sunt Învierea și Viața !/ Cel ce crede în Mine, chiar/ dacă va muri, va trăi” (Iisus Hristos, Ioan 11,25)

Cel mai minunat lucru, cea mai surprinzătoare chemare, cea mai aprigă și dogoritoare alegere, cea mai înălțătoare faptă, cel mai măreț eveniment, cea mai frumoasă desăvârșire, cea mai cerească dorire, cel mai dumnezeesc Dar, după Creație, Har, Viață, Adevăr, Libertate și Dragoste este Învierea Domnului Iisus hristos - Minunea Minunilor, întru care vor învia Neamurile și Fiii lor, rămași în comuniune de Credință, Jertfă, Cruce și Iubire cu Dumnezeu!

Mihail Eminescu -...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

O iau agale prin oraș. N-am nicio țintă, pur și simplu vreau să mă vântur de colo-colo și să casc gura, vorba țăranilor de demult. Ceva, ceva tot fac - mă uit la figurile trecătorilor și încerc să-i deslușesc pe dinlăuntru. De unde vine fiecare și unde se duce. Nu știu cum și de ce, dar în vremea dindărăt îi observ numai pe cei strângători de ani. Și, Doamne, ce s-au mai înmulțit!

Le măsor cu inima tremurândă pasul tot mai căznit… privirea tot mai stinsă, din care a dispărut licărul acela jucăuș… înfățișarea tot mai precară… frica din fiecare respirație… Pe unii îi cunosc...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

După cum ați observat, neliniști contextuale m-au făcut să mă întorc la frământările mele mai vechi, despre Om, denumire necuantificabilă, om despre care, într-o formă explicită, și-a pus întrebări Kant, în Critica Rațiunii Pure (lucrare scrisă între anii 1781-1787). Tot întrebări îmi pun și eu, chiar dacă aproape întreaga zbatere a minții umane, de la Platon și Aristotel, până la empirismul englez și după aceea, până în zilele noastre, este axată tot pe așa ceva, pe cunoașterea ce o poate dobândi, pe ce poate face cu această cunoaștere și, de ce nu, la ce mai poate spera, el, omul, în...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Să ne ferească Dumnezeu de momentul în care academicii devin dumnezei. România este ultima țară care s-a eliberat. A ieșit de sub ocupația sovietică și a orânduirii comuniste. Ne-am eliberat. Am crezut că va fi atât de simplu. Că-l vom schimba pe Ceaușescu cu un altul. Că am smuls copacul comunismului cu rădăcini cu tot și am plantat un nou copac, al democrației, însă acesta nu a avut rădăcini. În loc să fi altoit copacul vechi, noi l-am smuls din rădăcini. Am smuls istoria de mii de ani a acestui neam și desigur că, fiind fără rădăcini, s-a uscat. N-a funcționat schimbarea. Europa ne-a...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

La câteva case de noi în drumul spre biserică locuia un bătrân despre care vecinii spuneau că e singuratic, ursuz şi „sărac la vorbă”. Nouă nu ni se părea deloc aşa, poate şi pentru faptul că pe noi, din când în când, ne vizita. „Noi" însemnând eu şi mama mea. Nu era bunicul, dar îi spuneam Tataie.

Pe tata nu l-am cunoscut, dar îl purtam tot timpul cu mine. Locuia în cea mai frumoasă poveste din câte auzisem. Era frumos, înalt, puternic şi făcea numai lucruri bune şi pline de zîmbet. Omul acela minunat de care, mai mereu, mama îmi vorbea, era tatăl meu.

Tatăl meu! Sigur că aş fi vrut să...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Nu de puține ori am afirmat faptul că istoria omului este una a vărsărilor de sânge, de care, dacă nu ne este rușine, ar trebui să avem măcar rezerve, fie și doar pentru faptul că pe parcursul conflictelor, criminalii devin eroi, iar borfașii, alături altor ticăloși, fac averi pe seama suferinței umane.

„Omul aruncat în lume”, ființă conturată de M. Heidegger, ce ar trebui să „ființeze întru` acum și aici, nu este unul și același, nici tot timpul și nici la tot pasul, cu „Omul făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, cu Marele echilibru sau cu Principiul unic, al existenței, câtă vreme...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Blestemul lui Dumnezeu pe pământ

Doamne, ce mult e de-atunci și prin câte mai chinuiește omul pe pământ până a ajunge iar pământ ! Am plecat în armată la 1 aprilie 1935, la Salonta Mare, județul Bihor, la Infanterie. Lăsasem acasă o nevastă tânără și trei fetițe. M-am căsătorit de tânăr; aveam nouăsprezece ani, iar nevastă-mea, șaispreze. Amândoi eram orfani de tată. Muriseră în primul război mondial. Ne-am luat de tineri. Ne-am unit două sărăcii, ca să scăpăm de sărăcie, dar de ea nu scapi cu una, cu două. Eu fusesem înfiat de mic de niște oameni cam răi; mă certau și mă băteau mereu, din...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Cugetare

Când stai mai mult timp într-o patimă, nu te poți vindeca într-o clipă. La nivel fizic, parcurgerea unui drum într-un sens e egală în kilometri cu revenirea acasă, iar în plus, reîntoarcerea e cu resurse mai puține. Totuși, drumul spre casă, chiar dacă că ești obosit, pare mai scurt. Tu, însă, trebuie doar să vrei să revii.

Acasă, Tatăl va ieși înainte-ți, cu covorul roșu rulat pe umeri și privind printr-un binoclu bătrân în speranța că te va vedea cât mai curând. Nu te teme! Bucuria reîntâlnirii va fi suficient de mare încât să treacă-ntr-un con de umbră toate neghiobiile...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Domnule, să fii aci, pe fața pământului, și să nu știi cine știe ce despre tine, mi se pare  cea mai mare dramă a omului, o dramă ce se rostogolește din momentul în care, el, omul, a avut minima conștiință de sine, de natură și de semeni. Mult de atunci! Dezbateri pe această temă, ca de altfel și îndemnuri la cunoaștere, au existat și încă vor mai fi, câtă vreme nemulțumirea, dar și sentimentul de lipsă va persista. Din ansamblul creionat mental de fiecare individ în parte, ansamblu raportat, de obicei, la nevăzut, și minusul, și frustrarea! Dar nu despre ele vreau să vorbesc! Într-o...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

O găină era alergată de o pasăre de pradă. Găina alerga iute și sări prin fereastra mică  în cotețul în care fermierul își ținea găinile pentru ouă. În picaj, uliul intră în coteț lovind lantețele care țineau fereastra deschisă și se trezi blocat înăuntru. Găina tremura îngrămădită într-un colț. Undeva în India un leopard flămând alerga să prindă un câine care, ca să scape sări repede într-un veceu de stradă și tot prin acea gaură de aerisire întră și leopardul. Acum câinele ședea smerit așteptându-și soarta. Văzându-se prins în capcană, leopardul începu să alerge neliniștit în...

Citeşte articol complet...