Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Prof. univ. dr. Stefania Georgeta Ungureanu, art-emisSuntem cu adevărat fericiţi? Care sunt acele lucruri, ce ar putea întregi starea de fericire, de pur şi simplu fericire să urmăm astfel... ce anume!? Carieră, bunăstarea funcţiile, gradele sau locul de deputat, senator, europarlamentar pe liste fără principii!? Avem totul şi de fapt nu avem nimic, suntem într-o permanentă competiţie cu trecutul nostru, cu varianta aceasta de prezent derizoriu, care ne alimentează furia gândului ,progresând halucinant spre sfere înalte de influenţe politice, dar nu numai. Si bineînţeles cu viitorul despre care habar nu avem că ne-am putea programa propria...

Ce căutăm în lumea asta? - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Monica Ligia Corleanca, art-emisMă simt precum înainte de primul război mondial în această primăvară târzie și rece. Nu venisem încă pe lume atunci, dar mi-am făcut o imagine a timpului când a fost declanșat un război din nimic, numai pentru a mai împuțina locuitorii planetei. Decizii nebune ale unor psihopați care caută doar sclavi de muncă și motive de a se distra pe seama lor, dar cel mai mult de a-i elimina din spațiul planetei după ce au fost folosiți. Au mai trecut niște ani după război când bieții oameni au început să ia totul de la capăt, să spere, să reclădească, când România avut poate cel mai bun timp din istoria...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu, art-emis„...Când luaţi, fără nici o pripeală, Sfânta Împărtăşanie: deschideţi ochii. Veţi vedea, în sfârşit, lumina. Lumina este timpul adevărat, iar inima este potirul în care v-a dat Dumnezeu, spre păstrare tainică şi rodnică, timpul-lumină: deşteptarea sufletului nostru. Învierea! Neam al Omului, deşteaptă-te în timpul adevărat! Învie!” (Adrian Botez)
 
M-am născut într-o Sâmbătă a Primăverii lui April, Ziua de odihnă rânduită de Creatorul a toate, pentru creaţie şi primenire spirituală a omului, în ajunul Sfintei Învieri a Domnului nostru Iisus Hristos, în ziua 24, a anului 1954, către prânz...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Jane Fonda, art-emisDupă ce ați trecut de 60 de ani, pentru că nu mai aveți foarte mulți ani în față și pentru că nu puteți lua cu voi nimic atunci când vă duceți, n-are rost să mai fiți preocupați să economisiți. Așadar, cheltuiți banii pe care i-ați pus deoparte, faceți excursii, cumpărați ce vă face plăcere și dăruiți ce vă puteți permite. Nu vă gândiți să lăsați chiar tot ce-ați agonisit copiilor și nepoților, pentru că, nu-i așa? Nu vreți să-i transformați în niște paraziți care așteaptă cu nerăbdare ziua în care veți muri. Nu vă faceți griji despre ce-o să se întâmple cu ei sau cum veți fi pomeniți, pentru...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Iisus - Golgota, art-emisNaşterea și Învierea lui Iisus nu sunt evenimente, sunt legi pentru viață! Pentru viața noastră. Aceste legi ne ajută să pășim pe calea de adevăr a luminii pentru a fi frumoși, zâmbitori, buni. Precum copacii de pe marginea drumului ajută un om să nu rătăcească drumul cel adevărat. Așa trebuie să fie viața noastră! Frumusețea, zâmbetul, bunătatea, se hrănesc numai cu lumina adevărului! Lipsa luminii înseamnă întuneric. De aceea Iisus se întoarce. Precum anotimpurile este întoarcerea. Este perpetuă și definește prezentul etern. Viaţa noastră nu este jocul întâmplării. Suntem pentru că așa s-a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Tradiţii pascale, art-emisPerioada de dinaintea Sfântului Paşti, numită şi Săptămâna Patimilor, săptămâna sfânta şi binecuvântată, când credincioşii se pregătesc să primească lumina Învierii, este presărată cu frumoase rânduieli şi obiceiuri străvechi, care trebuie ţinute din Duminica Floriilor – momentul intrării lui Iisus în Ierusalim – şi până la răstignirea Sa, în Vinerea Mare. În Lunea Mare, în Marţea Mare şi în Miercurea Mare, trebuie să se cureţe casa, curtea, grădina, livada, să se aerisească, să se termine lucrul la câmp, să se spele geamurile ca să intre lumina. Se spune că dacă în aceste zile, bărbaţii le...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae Bălaşa, art-emisÎn Bălceşti, am oprit cât să luăm două, trei sticle cu apă minerală, câteva cornuri şi nişte ciocolată. Cel care a intrat în magazin a fost Avi. Eu şi Maria am rămas pironite pe canapeaua maşini. Priveam amândouă parcă spre acelaşi loc.
- Când eram eu mică, uite, acolo, era o gogoşerie. Nu ştiu cum Dumnezeu le făceau, dar aveau gust. Gust şi miros de grâu şi flori de câmp! Salivez şi acum. ...Însă, scumpe! Un leu gogoaşa! Pe vremea aia un leu... Ce vorbeşti, domnule?! Doi lei primeau ţăranii pentru o zi de muncă... Doi lei şi un pumn de boabe! Dacă-l primeau şi pe ăla?! Doamne, prin ce a mai...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Emil Proşcan, art-emisSunt Ioana, Doamne, fetiţa care ţi-a mai scris despre părinţii mei, despre bunicul, despre viaţa noastră tristă şi te-am rugat să faci să fie şi la noi în ţară mai multe căpşuni, ca oamenii să aibă de lucru, să nu mai plece în alte ţări să le culeagă părinţii noştri (cu un sigur I) să  rămână  acasă, să nu mai plece de lângă noi, copiii (cu trei I) lor.  Bunicul a găsit scrisoarea pe care ţi-am scris-o atunci şi după ce a citit-o s-a dus în grădină. A stat acolo până seara târziu. L-am zărit prin fereastră cum stătea rezemat de nucul  de lângă fântână, unde este şi masa de lemn la care mâncam...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

8 martie 2014, art-emis8 Martie

Femeia este ceea ce noi constatăm că dorim a fi formă a frumosului. Este starea de veghe domesticită, este lacrima travestită în zâmbet, este partea frumoasă a suferinţei. Femeia poate fi mamă sau iubită! Fiecare mama poartă în ea munţii, copacii, cerul, apele, adică tot ce este sfinţit pe acest pământ şi trebuie înlănţuit generaţiilor hotărâte a se naşte, pentru ca astfel copilul să le cunoască la pieptul ei. Femeia este ploaia, furtuna, lumina trăsnetului, dar şi zăpada, curcubeul, soarele. De aceea mama zâmbeşte când îşi mângâie copilul. Toate acestea definesc iubirea. Femeia...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Ştefania Georgeta Ungureanu, art-emisSuntem blocaţi între două dimensiuni: noi şi ei... noi, cei rămaşi să descurcăm iţele unei lumi ajunsă la capătul puterilor, agăţată de catargul unei nave lăsată în deriva, spre o destinaţie necunoscută şi aceiaşi „ei”, călători fără bilet, doar cu un „vot” la purtător, neînduplecaţi, neîmblânziţi şi neinstruiţi novici, „supra-veghetori” ai destinelor unor generaţii deja vândute unor speranţe deşarte. Menirea existenţei noastre este aceea de a păstra entuziasmul la parametrii optimi pentru a bloca drumul spre pierzanie al fiinţei noastre naţionale. Am mai avea timp pentru o lecţie de istorie...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Stefania Georgeta Ungureanu, art-emisCât preţuieşte „bătălia dintre palate”? Imposibil de cuantificat! Este doar un subterfugiu al neputinţei noastre de a „cosmetiza” racilele unei puteri, care ne „alunecă” spiritul spre o contaminare cronică, aceea a degradării morale şi a inculturii „generalizate”. Pornită de la eşecul operaţiunii de salvare a victimelor accidentului aviatic din Munţii Apuseni, transferarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (S.T.S.) din coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (C.S.A.T.) în cea a Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), a fost asumată public de premierul Victor...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae Bălsşa- Romanul „Sarra”, vol. II - fragment -
 
Ne-am întors spre casă. Poteca îmi părea o cărare cosmică pe care călcasem într-un fel de început al lumii. În faţa pârleazului, ne-am oprit. Acolo, atunci, mi s-a părut că totul se împarte în două. Înainte şi după... „Înainte şi după căderea omului în contingent, în firescul amestec de viaţă şi moarte, amestec din care, de cele mai multe ori, îl scoatem pe Cel de Sus.” - mi-am zis în gând, în timp ce mi-au trecut prin urechi cuvintele bunicii: „dac-ai să-L iubeşti pe Dumnezeu, pe ai tăi, oamenii, în general, atunci poţi să faci ce...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

CopilRomâne, să fii bun!

…Încă am mânuțele mici; atât de mici încât sunt mult prea stângace ca să îmi fac patul singur, să arunc mingea sau să desenez frumos, linii drepte, perfecte. Te rog, nu te aștepta să le fac pe toate perfect pentru că sunt încă atât de mic! Te rog, atunci când îmi dai treabă, lasă-mă s-o fac singur și te mai rog să nu o mai faci încă o dată. Pentru că astfel voi simți că te-am dezamăgit și că nu am făcut față așteptărilor tale. Te-aș ruga să vezi partea bună a lucrurilor - m-am chinuit să-mi leg șireturile ghetuțelor singur, chiar dacă a rezultat doar un nod greu de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Naşterea lui Iisus„Dragă Doamne, sunt Oana! Tu mă ştii de la bunicul, care acum e acolo în lumea Ta. Ştiu că Ţi-a vorbit despre mine şi Te-a tot rugat să mă ajuţi şi să ai grijă de grijile mele. Ce mult îmi vorbea despre Tine! Mai ales seara, sau când ningea, sau când era Crăciunul, sau când eram tristă... Sau când se însera şi mă cuibăream la pieptul lui pentru a-mi lua porţia de mângâiat! Îmi vorbea despre Tine şi atunci când întrebam despre părinţii mei: unde sunt, cum arată, când vor veni? Ştii ce îmi spunea? Că i-ai luat Tu, la Tine sus! Aşa-mi spunea! Atunci mă linişteam, mă simţeam mândră de părinţii mei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion Marin Almăjan, art-emisSunt născut într-o localitate din Banatul montan într-o familie ai cărei membri au fost ţărani cu câteva clase primare. Astfel că nu pot justifica visul meu, mărturisit încă din anii copilăriei, de a ajunge scriitor, prin influenţa educaţiei familiale şi nici a şcolii, care, imediat după război, mai ales în aşezări izolate ca cea din care mă trag, avea dascăli puţini şi nu totdeauna calificaţi. Pot spune deci că acest vis s-a născut odată cu mine şi sigur vom muri împreună. De ce neapărat scriitor, când sunt sau mai exact spus erau atâtea meserii mult mai spectaculoase şi mai bine văzute de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
IarnaNe împărţim existenţa între speranţă şi deşertăciune
 
Ultimele zile ale acestui an cad peste noi precum cuminţenia zăpezilor lumii! Ultimele zile din ceea ce a însemnat 2013 se retrag în nevinovăţia amintirilor. Nu mai facem, ca altădată în asemenea momente, bilanţuri. Oare de ce? Nu avem pentru ce, de ce, ori inerţia deşertei aşteptări ne face inutilă orice tentativă de a pune un calificativ valoric acestui an ce simţim că ne părăseşte precum fondul anemic al unei pierderi de sânge? Ne împărţim existenţa între speranţă şi deşertăciune! Între ceea ce fiecare zi aparţinătoare unui anotimp...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ioan Florin Stanciu, art-emisHaosul este starea de lucruri care ne convine cel mai mult. (F. E. Dzerjinski)
                                                  
Abia acum încep să-nţeleg că a vorbi despre impostură, în România de azi, e ca şi cum te-ai plimba cu o lumânare aprinsă printr-un depozit cu praf de puşcă. Deoarece impostura nici nu poate fi imaginată în afara complicităţii publice - sau în afara consensului naţional,după cum numea această ocrotitoare complicitate însuşi părintele ei postrevoluţionar, care (dacă nu din latină, măcar din indo-europeană) tot trebuie să fi aflat câte ceva despre străvechiul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Adrian PăunescuVremuri mari de crimă, fraudă şi noapte

Ai febră, ţara mea, şi ai frisoane,/ Şi grănicerii tăi de boală zac,/ Mai suntem numai nişte milioane,/ Atâţia au fugit, că nu ai leac [...] E libertate câtă poţi cuprinde,/ E libertate ca un handicap,/ E libertatea naţiei murinde,/ E libertatea de-a ne da în cap.//[1]

Măştile se schimbă, „contra” zice „pro”,/ [...] Vin din nou alegeri, lupta e urâtă/ Iar se umple scena de cretini vicleni. [...]

Impozite şi taxe

De ce nu puneţi şi pe râs impozit/ Şi birul progresiv pe sărăcie?/ De ce nu puneţi taxe pe-ntuneric?/ Impo...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Emil Proşcan, art-emisFiecare din noi avem momente în care ne punem   întrebări despre viaţă, despre rostul nostru în Univers, despre felul în care ne raportăm la tot ce există, despre importanţa noastră, despre felul în care am ajuns în această ipostază de OM printre atâtea şi atâtea alte fiinţe. Este greu de asumat răspunsuri şi cu atât mai greu de verificat. Tentativele noastre de a emite ipoteze despre tot ce există, ne duc într-un inevitabil moment de neputinţă în a afla mai multe despre noi. Incursiunile, de acest gen, duc într-un neant în care toate pârghiile de logică, căutare, discernere şi tot ce ar putea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Medgidia-CauşaniÎntâia dată mi s-a pus această întrebare, undeva în Republica Moldova, într-un orăşel, Căuşeni, ce îndrăzneşte să dateze de pe la 1455. Asta doar documentar, dacă stăm să ne gândim ar putea fi cu mult mai vechi, iar la vremea atestării nici Măria Sa, Ştefan nu se urcase încă pe tronul Moldovei. Ideea era că ori de câte ori am fost dincolo de graniţe am fost întrebat în alt fel: „de unde sunteţi?” „din ce ţară veniţi?” Pe când acolo, într-o dimineaţă în care mergeam aiurea printr-o piaţă agro-alimentară, cu tarabe de tablă, cu pătrunjel, borş, castraveţi şi roşii, sporovăind între noi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Constantin Noica la PăltinişSpre sfârşitul verii şi începutul iernii anului 1986, printr-un fericit concurs de împrejurări am avut privilegiul de a-l vizita la Păltiniş-Sibiu şi de a sta de vorbă cu renumitul filosof, poet, eseist, publicist şi scriitor, Constantin Noica, personalitate ştiinţifică de marcă a secolului al XX-lea, apreciat şi dezaprobat în egală măsură de contemporani. Fiind desemnat să însoţesc la Păltiniş un demnitar, apropiat al lui Noica, am fost de faţă când acesta din urmă a insistat să se transmită la Bucureşti necesitatea de a da mai multă libertate, hrană şi căldură românilor, cât şi reproşul că...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Iia româneascăCunună vie pentru graiul ce îmbracă sufletul celor drepți-dintotdeuna
 
Am primit acest titlu aproape fără să mă gândesc, apoi mi-am zis că este bine să mă adresez celor care au înțeles şi nu s-au lăsat plecați. Textul pe care il citiți a suferit o serie de transformări şi nu credeam să ajung într-un timp scurt să-mi modific concepţiile deplin ancorate. De exemplu nu m-am gândit niciodată la importanţa capitală şi legătura ce se stabileste între „cei șapte ani de acasă”, ca experientă personală si marii voevozi ai neamului. Mă explic- este deosebit de importantă dezvoltarea copilului sub...

Iia românescă, cămașa neamului cel drept dintotdeauna - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dan Şerbanescu, art-emisDacă vrei să te instalezi pe-un scaun de bar bun, trebuie să simți că locul este magic. Barul trebuie să fie cum se cuvine, cu glamour de filme vechi americane sau franțuzești: scaunele înalte, zincul confortabil, preferabil fără tonomat, iar barmanul serviabil dar blazat, indiferent. Dacă ai o percepție mai latino, poți să te crezi la un rodeo: călcâiele fixate pe barele scaunului, coatele puse ferm pe zinc şi privind caleidoscopul nenumăratelor sticle, dublate de oglinzi; barmanul mi-a povestit despre un client, care după ce s-a legănat timp de trei tequila, la a patra a căzut din...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Monica Ligia Corleanca, art-emisMă sculam dimineața cu ochii la icoanele bunicii agățate deasupra patului, alături de fotografia tatălui meu îmbrăcat în haine militare , făcută înainte de a fi trimis la război ca ofițer de rezervă. Nu-l cunoscusem bine, dar privind la poza lui mă simțeam în siguranță, crezând că am două chipuri sfințite și pe tata, care era pentru mine icoana cea mai prețioasă. Icoana cea mai mare era a Maicii Domnului (Sfânta Maria cu pruncul), o pictură veche de o rară frumusețe, încadrată în argint frumos modelat, totul așezat într-o ramă prețioasă grea, lucrată artistic. Mie mi se părea impresionantă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dan Şerbănescu, art-emisDomnișoara avea șaptesprezece ani și era elevă de liceu; era frumoasă, înaltă și cu picioare lungi, brună cu ochi albaștri. Locuia la părinții ei, în cartierul Vitan. Eu aveam douăzecișiunu de ani, eram student la politehnică în anul doi; locuiam împreună cu alți cinci colegi în aceeași cameră, la căminul „303” din Cotroceni. Ne vedeam pentru a doua oară într-o casă splendidă de la Kogălniceanu, unde amfitrionul primea cu bucurie vreo două duzini de prieteni, cât de cât aleși(!); noi băieții aveam de obicei câte-o sticlă de „Stolicinaia” sau „Moskowskaia” în buzunar și vreun disc-două de 45 de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ioan Marian, art-emisAdevăratul izvor al democraţiei

„Bulină”: Acest articol poate fi citit de copiii politicienilor numai dacă îşi obligã şi părinţii să-l citească!

Circulă pe net un fel de fabulă, în care personajele sunt diverse componente ale organismului uman, sau produse ale acestora, care se luptă pentru poziţia de şef. Numai pentru cei care nu au citit-o, menţionez că, în final, rahatul a obţinut acest post, în detrimentul inimii, al creierului, al celorlalte „personaje”. Argumentul rahatului a fost acela că, atunci când el s-a încăpăţânat şi n-a mai vrut să-şi urmeze destinul, toate celelalte s-au...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nina Gonţa, IoanaDimineaţa zilei de 22 nu prevestea nimic deosebit. Vasile, vecinul, le-a bătut în poartă şi l-a chemat pe Petru la el în ogradă. La întoarcere, Ioana l-a văzut schimbat la faţă:
- Ce ai, ţi-e rău ? Ce ţi-a spus Vasile, de ce te-a chemat ?
- A început războiul. Azi noapte. Ruşii cu nemţii. Nemţii au năvălit asupra uniunii, asta, sovietică. România este de partea nemţilor. S-a dat cu ei pentru a recăpăta Basarabia.
- Atunci e bine, o să vină românii înapoi.
- Nu ştiu cât de bine poate fi, dacă e război. Cred că ne vor lua, zilele astea. Mi-a zis Vasile că se umblă prin sat, îi cheamă pe...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Cheorean Mihai, art-emisEra ultima ei noapte, o noapte teribilă, o noapte cu lună plină, cu tânguit de greieri și-o ploaie teribilă de stele. Era singură, toți o uitaseră, era o srăbunică părăsită de copii, de nepoți și stănepoți. Avusese încredere în D.A. își împărții apartamentul, pensia, și ce mai avea cu acestă doamnă. D.A. era o roșcată cu pistrui cu un nas coroiat și șugubăț. Venise în țară imediat după „revoluție”, și neavând unde să stea, profită de ospitalitatea bunei doamne, în schimbul unei chirii modice, una de fapt așa doar să fie. Bătrâna îi încredința pensia, iar târguielile și toate plățile le făcea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nina Gonţa - IoanaIoana a hotărât să meargă singură la câmp. Nu era un lot mare, va isprăvi până la prânz, cu toate că nu se simţea prea bine încă de dimineaţă. A dus câteva rânduri de porumb până la capăt şi s-a îndreptat de şale. Ridicându-şi privirea, a observat că pe linia ferată circulau azi mai multe trenuri ca de obicei. A început să le numere. Treceau aproape unul după altul, şi toate, spre Ungheni. Pline cu soldaţi şi muniţie. La început, n-a dat mare atenţie, mai apoi însă a cuprins-o o nelinişte. Ce-o fi, atât de multe trenuri şi toate cu armament! Mai avea câteva rânduri de prăşit şi termina, dar n-a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Braila de altădatăCând Panait Istrati a scris Chira Chiralina sau Nerantsoula, ne-a prezentat cartierele brăilene cu parfumurile semi-orientale și confruntările stradale specifice locului; unele povești le-am auzit și eu, chiar încoace târziu, după război, când localnicii din vechea generație mai trăiau din amintirile vremurilor de glorie ale acelui oraș. Chiar dacă m-am născut în război am mai inhalat ceva din aromele reminiscente ale unor timpuri pierdute, dar am și colindat cu prietenii și colegii de școală prin cartierele bogătașilor, ca și prin cele rău famate, să văd ce mai rămăsese din ele, să repun în...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.