Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dan Şerbanescu, art-emisPrin ’68, m-a luat deoparte un tehnician de la serviciul Plan de la slujba mea; s-a uitat în jur și mi s-a destăinuit: „Domnu’ inginer, n-o să citiți în ziare, e ultrasecret, eu am un cumnat la Statu’ Major care a fost informat că acum trei zile a fost dus de la I.F.A. Măgurele laserul lor, cu care au pulverizat zece tancuri ungurești care voiau să treacă frontiera. Zob le-a făcut!” Este evident că n-am difuzat această știre, nu numai fiindcă i-am promis „confesatului” nedivulgarea. Aveam mulți colegi care lucrau la I.F.A. și ei, măgarii, nu-mi spuseseră nimic. ...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Emil Proşcan, art-emisExistă o erarhizare în toate lumile din Univers! În lumea animalelor, cele mai feroce exemplare, prin teroare şi forţă, deţin supremaţia faţă de celelalte. Această ierarhizare, adică împărţirea unei lumi în puternici şi slabi, în buni şi răi, în harnici şi leneşi, în avuţi şi săraci, se face după alte criterii decât cele legate de bunătatea sufletului, înţelepciune, conştiinţă faţă de adevăr, dreptate, înţelegere, bun simţ. La fel şi în lumea peştilor, a păsărilor, a furnicilor, a târâtoarelor... Lumea copacilor, se pare că ar face excepţie de la această, să-i zicem, regulă. Copacii mai falnici...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. George Anca, art-emisPentru Alexandra

Stăpânește-mă, limbă, nu mă muscăli, când ți-a fi mai greu de chin, să fii ca mine străin, să te văd umblând pribeag, în opincă și toiag, cerând milă de la prag.

16 (28) mai 1812: Prutul, din locul unde acest râu pătrunde în Moldova până la întâlnirea sa cu Dunărea, apoi pornind din acest loc, țărmul stâng al acestui din urmă fluviu până la Chilia și până la vărsarea în Marea Neagră, vor face hotarul celor două împărății.

(2002). Conferința plănuită pentru 15 ianuarie, cât n-ar putea fi tăcută, bine, oarecare inrostire / decomunicare. Zăpada lunecă de pe tabla...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Monica Ligia Corleanca - montajPlecasem la sfârşitul verii din Bucureşti spre Tulcea, traversând toată Dobrogea de la sud la nord. Praful şi căldura ne copleşiseră, fiindcă aerul condiţionat al maşinii era defect, iar curentul de la geamurile deschise ne răvăşea părul şi ne supăra ochii; drumul părea lung şi plicticos precum o traversare de deşert, fără niciun haz. Şoferul conducea ca un automat, iar eu moţăiam cu gândul la un duş răcoritor şi un pahar cu bragă sau bere rece. Treceam pe lângă, sau prin sate cu nume turceşti pe care eu le identificam pe hartă: Atmagea, Başchioi, Ortachioi, Sarichioi, Medanchioi, Islam...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Cultură-viaţăCultură e viaţa - trăiește și este vie. Suntem de-o credință ce crede în viața-Înviere, chiar dacă toate indicatoarele ne anunță un final de moarte!... suntem dintotdeauna pe acelaşi ogor și am primit multe și minunate daruri-parcă înadins hărăzite celor chemați pentru a locui acele plaiuri de vis... Dar o să vă spun o poveste frumoasă din trăirea omului care încearcă a înțelege....! Se spune că Dumnezeu a poruncit Sfântului Petru să împartă tuturor neamurilor câte o bucată de pământ, numai că cei din neamul nostru au rămas în aşteptare. „Doamne, ce ne facem, lor ce le dăm?" Şi atunci se zice că...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Monica Ligia Corleanca, art-emisDin „State" ajungi la Malaga via aeroportul Londra, după ce sigur ți s-au rătăcit bagajele, care mai ajung sau nu, după câteva zile, la adresa lăsata pe geamantan. Din Malaga mai iei un autobuz sau taxi, dacă găsești, până la Nerja, unde începi să simți că altfel bate briza mediteraneană, iar inima tresaltă și ea mai veselă la ceace simte venind din eter. Paradisul din sudul Spaniei mai are egale doar insulele grecești și Hawaii, după părerea mea. Cum ai călcat acel pământ parcă prinzi viață, ai vrea să cucerești lumea zburând peste mări și țări, să-ți umpli sufletul cu frumusețea florilor...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Nicolae RotaruCe bine ar fi dacă aş putea să spun: Aici mi-a fost dor să trăiesc, să visez şi să-mi plantez florile şi pomii! Ce bine ar fi fost! Dar nu s-a putut. N-a fost să fie. Reîntoarcerea în Adâncata natală din Lerodenii care m-au ales cetăţean de onoare, cum a făcut-o şi judeţul din care fac parte, a rămas un vis mereu reportat. Chemările urbanizării şi delirul scrisului mi-au interzis să mai fiu eu însumi. Mi s-a părut că m-a transformat într-un eu înşivă. Cu alte cuvinte, m-am dăruit. Vouă, tuturor! Vouă, vă, vi, cum mă-nvăţa profesorul de limbă natală, Vasile Lica. Lui i-am dăruit prima mea...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Prof. univ. dr. h.c. Gheorghe C. Mihai, art-emisAtrăgătoare, în textul de mai jos, e partea lui finală, dar ca să ajung acolo mi se pare cool să o iau pe înconjuratelea, cu incursiuni motivate istorico-geografic, ostenindu-mă să fac aluzii temerare de natură politico-ideologică. Vă place să duhăniți, să beți bere pe datorie, să umblați alandala, să sperați în disperări fără repere și să munciți cât mai nespornic? Vă ofer ceva captivant, un hic et nunc valabil omni et soli cu puțină imaginație și oarece informație în spațiul actual carpato-dunăreano-pontic. Veri-ficarea vă aparține În vara anului 2000 revenisem din Franța, unde fusesem...

Ciclova Română - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Emil Proşcan, art-emisCând este toamnă, frunzele, iarba, aerul şi gândurile se îngălbenesc, semn că vremea întoarcerii a sosit. Urmele verii se zvârcolesc peste tot, oamenii simt şi strâng toate câte se întâmplă, în ei. Ştiu ce va urma şi privesc cu înţelegere. Şi regretul pentru tot ce a fost e primit cu înţelegere. Totul e cuprins de înţelegere! Soarele îl zărim cu greu în cazna de a fi a luminii. Oamenii, copacii, dimineţile şi întreg pământul ştiu, simt, acceptă, se supun. Anotimpurilor nu le comandăm venirea sau plecarea, avem doar libertatea de a le dori sau regreta, după cum sunt în noi.
...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae BălaşaNeamestecul „unşilor" în găleata cu jumări

O vreme, după ce am lansat volumul „Lacrimi şi bani" sau ceţuri peste plaiuri mioritice, subtilu sugerat de profesorul George Sorescu şi împărtăşit de subsemnatul, am încercat să filtrez şi altfel lumea, prin sufletul şi mintea mea. Nu totul pare a fi macabru, nu totul este supus destrămării - mi-am zis - deşi cunosc bine principiul termodinamicii, principiu conform căruia, „tot ce este structurat în univers tinde spre destructurare şi dezorganizare". Cu alte cuvinte, mi-am zis că nu tot ce reprezintă o formă de energie „împachetată" (omul este o astfel...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ioan Marian, art-emisNu mai ţin minte cum arătau pădurile de pe aici pe vremea când eram mai mult daci şi mai puţin... ce om mai fi acuma. Mă uit, însă la cum arată acuma. Oare ce le-o fi fãcut să ajungă aşa? Pe vremea aia, pădurile erau alcătuite din copaci care înţelegeau să se lase sacrificaţi pentru a deveni baraje în calea năvălitorilor, sau adăposturi pentru cei care îngrijeau pădurile, sau plute. Sigur, acceptau ei să devină şi lemne de foc, dar atunci se revolta ceva în ei astfel că, dacă le cădeai în flăcări, te cam prăjeau.

Dar acum? Acum, după ce au trecut pe aici ba romanii, ba hunii, ba leşii, ba...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ioan Florin StanciuNiciun fer nu e mai tare/ Ca salcâmu', frăţioare (Cântec dobrogean)

După ce, în 1949, tancurile sovietice, în trecere spre punctul strategic Capul Midia, prăvăliseră, intenţionat, din greşeală, moscheea geamiei Murat-Sultan, de la Caraharman, construcţia cea mai înaltă de pe-acolo, rămăsese clopotniţa bisericii mocăneşti, ridicată pe-un gorgan natural al podişului, din trunchiuri zvelte şi drepte de salcâm, frumos şlefuite şi văruite în fiecare primăvară, dar mai tari decât piatra, din moment ce nici tancurile eliberatoare şi nici pustii¬toarele vânturi de nord nu reuşiseră să le clintească...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Emil Proşcan, art-emisIon s-a născut demult, foarte demult! A fost dorinţa Pământului! Cineva trebuia să-l înveţe limba tăcerii, să-i poarte de griji şi să-i fie prieten. Copacii, munţii, câmpiile, păsările şi toate celelalte fiinţe, au simţit rostul mâinilor, i s-au s-au supus şi au învăţat despre dragoste! Ion şi-a construit casa cu fereastra spre anotimpuri. Şi ele, anotimpurile, aveau nevoie de un sprijin, de un rost. Deaceea sufletul lui era lumină! Nopţile erau pentru odihna gândurilor, a plimbărilor prin Cer şi aducerea dimineţilor. Nu s-a lăsat niciodată păcălit! Fruntea lui se încrunta doar când scruta...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Emil Lungeanu, art-emis„Cum se poate ca dumneata, cu o privire aşa de curată şi o frunte aşa senină, să admiri pe scatologul de Arghezi?" i-a reproşat odată Iorga mai junelui Şerban Cioculescu, care i-a replicat băţos : „Domnule profesor, ştiţi, lumea face comparaţii sub raportul scatologiei între dumneavoastră şi Arghezi." „Nu zău, şi ce zice lumea?" „Zice că dumneavoastră gătiţi din respectivele materiale un singur fel, domnule profesor, pe când Arghezi prepară un meniu complet."

De acel schimb de mingi şi de jocul paronomazic „scatologic-escatologic" din repertoriul arghezian mi-am adus reflex aminte îndată ce...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Emil Proşcan, art-emisAm încercat de multe ori să-mi amintesc ceva din perioada imediat următoare naşterii mele. Oare ce gândeam, ce vedeam, la ce eram conectat atunci când, pentru ceilalţi eram doar o „mână de carne" nedeprinsă încă să vadă, să gândescă, să judece? Ce imagini mi se arătau pe sub ochii mai mult închişi între două perioade de scânceală? Cum percepeam realitatea atunci când mă „benoclam" la tot şi la toate? Dar atunci când râdeam? Dar atunci când plângeam? Dar oare râdeam cu adevărat? Plângeam cu adevărat? Redescopăr, cu destul de multă claritate, imagini şi chiar simţăminte din fascinaţia vârstei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae BălaşaRecunosc, ani la rând, am tot stat cu ochii pe tot ce mişcă în şi deasupra lumii, scormonind când în ceruri, când în individul, pământean de sine muritor. Am tot stat, din perpetua căutare de mine, din permanenta căutare de noi, de om... Ce nu aş fi dat să vă fi spus acum: am găsit! Ştiu! Mă ştiu! În consecinţă, „omul e:" iar după cele două puncte, să fi adăugat definiţia lui, a omului, respectând măcar regulile impuse de Aristotel, adică, acele canoane ce fac referire la genul proxim şi la diferenţa specifică. M-aş fi mulţumit să vă pot spune chiar şi ceva mai puţin, însă să vă relev doar...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ioan Marian, art-emisOamenilor le plac minciunile

Nu-mi ies din cap nişte întrebări generate de ceea ce se întâmplă prin lumea asta. Nu că m-ar interesa! Nu mă mai interesează de multã vreme ce se întâmplă în lume. Cam de când am înţeles cã degeaba mă interesează. Dar întrebări n-am cum să fac sã nu-mi mai încolţească în minte. Cred că acolo, în mintea mea, de când am început să uit pe rupte, terenul a devenit fertil pentru întrebări. Mai ales d-alea de nerăspuns:
- Pentru cine au jucat, de fapt, fioroşii antisemiţi, care, prin acţiunile lor, au generat curentul antisemit, care a făcut ce a făcut, iar la sfârşitul...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Ovidiu CureaS-a terminat vacanţa. Ne întoarcem spre Bucureşti. Pasagerii vin agitaţi şi transpiraţi pe burduful avionului. Deşi au locurile rezervate se chinuie să treacă unul în faţa celuilalt ca să intre printre primii în avion. Pe culoarul strâmt dintre rândurile de fotolii se împiedică în propriile bagaje care dintr-o dată au devenit prea mari. Din spate se aud voci nerăbdătoare şi nemulţumite că lucrurile merg prea încet. Se împinge. Cămăşile transpirate se lipesc şi se presează între ele. Colac peste pupăză stewarzii opresc intrarea în avion şi aşteaptă să se aşeze pasagerii deja intraţi. Pe burduf...

Din nou, acasă - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Vasile Bolboja, art-emis
„A venit aseară mama, din sătucu-i de departe/ Ca să-şi vadă pe feciorul, astăzi domn cu multă carte."
(„A venit aseară mama" - Vasile Militaru)

În urmă cu un an, (Doamne, cum mai trece timpul!) am publicat un articol prin care, cu vorbele noastre simple de ilfoveni, am adus un elogiu mamelor noastre. Ale tuturor. Cum noi ne iubim mamele, şi suntem siguri ca şi dumneavoastră stimaţi cititori, revenim apelând, de data aceasta, la marii noştri poeţi care, nici nu se putea altfel, în vremurile lor, le-au iubit...şi cântat... poetic. Versurile sunt triste. Dar „să-i dăm Cezarului ce este al...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mama şi copilulMama - Icoana făcătoare de minuni

Încerc să vorbesc despre femeie, despre rostul ei pe Pământ şi în viaţa noastră. Privesc pe fereastră la copacii împietriţi de aşteptare, la bucata de Cer de deasupra lor, apoi mă afund în albul colii de hârtie scormonind prin viaţa mea trăirile, întâmplările şi toate acele ipostaze care să mă ajute, acum, să mă apropii de adevărul despre Ea, Femeia! Îmi aduc aminte de şcoală şi de momentele când mi se dădeau compuneri cu această temă. Nu ştiu ce reuşeam să scriu, dar îmi amintesc că mă gândeam la mama mea, la felul ei bun de a se purta cu mine, la bucuria că o...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. George Anca, art-emis
Lui Pushi aka Rabindranath

Fă altceva după ce stai de vorbă. Le scrii pe urmă. Să ai curaj să mergi pe chestii-cheie. Vorbind, gândeşti, unii flecăresc, mă enervează. Snobism, să mă duc la vot, nici la scriitori, tabăra mea e dezorganizată, ailaltă, organizată. Ai treabă cu popii, părintele Serghei de Tolstoi. O budă de infractori, li(t)ota asta de scriitori băgaţi în faţă. Singurul scriitor e Breban.

Să nu mai vii că îmi aprind ţigara. Îşi taie venele dacă o întrebi de ce fumează. Ar trebui să-ţi arunc cuţitele, nici măcar nu sunt ascuţite. Nu ai fost bun la matematică pentru că nu s-a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion UntaruCreştinii ortodocşi sărbătoresc la 30 iulie pe sfântul Valentin, episcopul Umbriei. S-a născut în anul 175, la Interamna (Terni, Umbria din Italia). A fost hirotonit preot de către Sfântul Felician de Foligno şi consacrat episcop de Interamna de către Papa Victor I în anul 197. Pentru credinţa sa, Dumnezeu l-a înzestrat cu darul vindecării şi al facerii de minuni. A vindecat pe fratele tribunului Frontanus de o boală foarte grea şi apoi în trecere prin Roma, pe Cherimon, fiul vestitului filozof Craton, ceea ce l-a determinat pe acesta să se creştineze împreună cu toată familia şi trei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ioan Marian, art-emisUrechiştii au preluat puterea

Citesc şi mã crucesc! Cică, un trimis al României la o Conferinţã a O.N.U. s-a cãrat din sală atunci când un vorbitor a zis ceva ce nu-i plãcea, în semn de protest. Probabil, acelui funcţionar nu-i spusese nimeni cã el nu este Dumnezeu ci doar un simplu reprezentant al unor autoritãţi statale, recte al celor din România. Din umilele mele cunoştinţe, ştiam cã în situaţii de aceastã naturã, trimisul la o astfel de activitate trebuie sã stea pânã la capăt, chiar dacã nu-i place ce zice vorbitorul, sau, mai ales atunci. Pentru că el, acel trimis, trebuie sã înţeleagă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
I.L. CaragialeUn zâmbet amar

Românul a ştiut totdeauna să facă haz de necaz. Ce altceva i-a mai rămas? Versurile de la final, aparţinând poetului Adrian Păunescu, scrise cu 16 ani în urmă, sunt la fel de de actuale şi astăzi, chiar mai mult!. La finele anului care s-a scurs „aleşii" noştri şi-au reînnoit abonamentele pentru traseul Puterii şi, pentru a recepta potrivit valabilitatea şi actualitatea mesajului marelui poet dispărut, vă invităm, să citiţi mai întâi o ipotetică scrisoare, adresată neuitatului Caragiale, de către un autor necunoscut. Lectură plăcută! (Redacţia ART-EMIS)
...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ioan MarianMare penurie de neuroni in finanţele şi în media româneşti! Când zic media, includ şi agenţiile de publicitate. In orice bancă, adicătelea acolo unde te-ai fi aşteptat ca lucrătorii să se priceapă la toate monedele lumii, inclusiv la moneda ţării în care ei îşi câştigă existenţa, ţi se vorbeşte numai despre RON. Nimeni din băncile româneşti nu a auzit care este moneda naţională a românilor! In plus, pe toate panourile publicitare ţi se aminteşte că dacă suni la nu ştiu ce numere, ai şansa să câştigi nu ştiu câţi Ron. La fel pe la televiziuni, pe la teledonuri şi altele.

Întrucât...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion UntaruSă te îmbolnăveşti de trai bun, pare paradoxal cel puţin din două puncte de vedere.
În primul rând pentru că omul cade pradă unei boli oarecare dintr-o mie de motive ca de exemplu: de stres, de alergătură, venituri mici care presupun o masă mai puţin consistentă, probleme la serviciu, etc., etc. Şi mă opresc numai la acestea.
Dar să te hrăneşti ca lumea sau chiar mai bine decât restul lumii, de ce să te mai îmbolnăveşti? Ori e ceva în legătură cu „bibilica", ori o altă chestie mai ocultă, că nu e lucru curat la mijloc.
În al doilea rând, treceţi dimineaţa când mergeţi la serviciu printr-un parc...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Sergiu NicolaescuA fost un alt mare dar de la Dumnezeu ca, din cei 82 de ani ai săi, marele regizor Sergiu Nicolaescu să-şi petreacă o jumătate de oră din viaţa sa cu mine. Eram în concediu pe plaja Mării Negre de la Eforie Nord, împreună cu soţia mea Mioara. Deodată îl văd pe plajă pe deja cunoscutul regizor Sergiu Nicolaescu. Nu-mi venea a crede. Era îmbrăcat într-un costum de vară, cafea cu lapte, ţinându-şi haina peste umăr, şi păşea falnic în drumul său spre faleză. Am stat câteva momente parcă încremenit, nu-mi simţeam nici respiraţia. După ce regizorul a trecut pe lângă noi, am lăsat-o pe plajă pe...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae BălaşaDespre sentimente şi legi, am gândit, probabil, de când am conştientizat lumea înconjurătoare, un fel de spaţiu a tot, de când am văzut că trece ziua, vine noaptea, că anotimpurile, deşi îşi au locul şi rolul lor, uneori o iau razna şi ne joacă farse. Mai exact, de când am văzut că trebuie să dau din coate şi să-mi fac un loc al meu în tot ceea ce se întâmplă, prin însăşi întâmplarea de a fi. Dacă chiar o fi întâmplare! Desigur, omul, în genere, crede în scop şi mai ales în cel pe care şi-l atribuie, în condiţii de normalitate, ca făcător de bine şieşi şi semenilor, prin însăşi firea lui. La...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Adina Dumitrescu, art-emisNu închide ochii, nu ridica piciorul păşirii, nu te întoarce spre şoapta ce vine din spatele tău, stai drept, fii tu acel receptor cu simţurile treze ce nu e întreg decât nemişcat şi atent. Lasă siajul mulţimii din dreapta şi stânga, din faţa şi din spatele amintirilor ciuntite de vreme, depăşeşte amneziile trecătoare, distilează parfumul de epoci şi stări, pe cel din anotimpurile cu zăpezile albe şi toamnele roşii, fă-te stana de piatră şi închide strâns pumnul informaţiilor stocate, procesează ce-ai strâns în mintea-ţi cu o mie de iţe şi în cele din urmă, vorbeşte!
- Văd multe...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Parlament
„Parlamentarilor" necinstiţi, încă liberi

Fără de voinţa voastră, sunt încă destul de viu şi, în numele dreptăţii, m-am hotărât să vă scriu. De mulţi ani ne tot promiteţi c-o s-o ducem mult mai bine, însă ne-aţi cam stors de vlagă, fără teamă sau ruşine. Cine-n Parlamentul Ţări-i reprezintă pe ţărani? Cine apără bătrânii şi-i sprijină pe sărmani? Tribunalele sunt pline de mafioţi şi coţcari, însă intră-n puşcărie numai micii găinari. Sunteţi mai presus de lege, fiindcă-aveţi imunitate. Voi scuipaţi peste principii şi călcaţi peste dreptate! Nonşalant, minţiţi Poporul, că asta ştiţi foarte...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.