Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Parlament
„Parlamentarilor" necinstiţi, încă liberi

Fără de voinţa voastră, sunt încă destul de viu şi, în numele dreptăţii, m-am hotărât să vă scriu. De mulţi ani ne tot promiteţi c-o s-o ducem mult mai bine, însă ne-aţi cam stors de vlagă, fără teamă sau ruşine. Cine-n Parlamentul Ţări-i reprezintă pe ţărani? Cine apără bătrânii şi-i sprijină pe sărmani? Tribunalele sunt pline de mafioţi şi coţcari, însă intră-n puşcărie numai micii găinari. Sunteţi mai presus de lege, fiindcă-aveţi imunitate. Voi scuipaţi peste principii şi călcaţi peste dreptate! Nonşalant, minţiţi Poporul, că asta ştiţi foarte...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Emil Proşcan, art-emisUndeva, într-o scorbură a universului timpul aşteaptă îngrijorat de soarta pământului. Trei anotimpuri îi stau împrejur. Se repetă secvenţe imemoriale. Albumele prăfuite celest sunt singurul material didactic. Fumul rugăciunilor mistifică spectacolul. Trei anotimpuri supuse slujesc aşteptarea Pământului. Jos, al patrulea anotimp se copilăreşte printre oameni. Scena vieţii e Pământul. Acolo departe. O poiană a universului. Viaţa mea se derulează între două drumuri. Al plecării şi al întoarcerii. Cu resemnare, dezinteres sau ambiţii, dimineaţa îmi părăsesc camera şi merg. Merg spre partea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Silviu Guga, art-emisFilmul este produsul unei arte şi totodată al unei industrii, cinematografia, care a cunoscut cea mai rapidă evoluţie. La ascensiunea ei au contribuit mai mulţi inventatori, un număr mare de artişti, actori, regizori, scenarişti, decoratori şi, mai ales, spectatori pentru că ei, în numar tot mai mare, încurajau producătorii şi artiştii minunându-se de miracolul care ecraniza viaţă. Printre acesti spectatori care au văzut filmul ca pe cea mai mare minune a lumii la care au şi ei acces, au fost şi locuitorii satului în care m-am născut şi am copilărit. În acest sat, pitulat pe malul Streiului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae BalasaTitus, despre frumosul frumos şi căruţa cu mâţe împăiate

Dragii mei,

Astăzi vă ofer o pastila ce descreţeşte fruntea şi vindecă sufletul de râie. Vă spuneam, zilele trecute, câte ceva despre Republica Dominicană, despre frumosul în natură şi, pentru că încă nu am plecat din zonă, vă mai pun pe hârtie câteva rânduri. Nu înainte însă de a vă spune că, aici, mai mult ca oriunde, am constatat că mă doare tot ceea ce se întâmplă atât la noi cât şi la alte popoare. Noile conflicte din Orientul Mijlociu (de parcă nu erau destule!) nu mi-au dat pace, uneori până noaptea târziu. Palestinienii, din...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae Bălaşa, art-emisDragii mei,
De data aceasta, deşi îmi doresc să discut cu voi, aproape că nu găsesc cuvântul de început. Şi asta pentru că, pe de o parte, trecutul, vorba Sfântului Augustin, este încă trăire în prezentul, uneori parcă prea prezent, iar pe de alta, viitorul stă şi el într-un fel de acum, tremur şi grijă. Altfel spus, veşnic port cu mine şi cerul, şi pământul în întreaga s-a zvârcolire şi frământare. Nimic nu am uitat. Uneori cred că îmi ştiu chiar şi „lumea ideilor şi formelor pure", din care am coborât pe pământ, clipa în care am văzut pentru prima dată lumina zilei, apoi pe aceea în care m-au...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nucolae Bălaşa-ART EMISDomnilor,
Trebuie să precizez de la început, ca nu cumva să fiu acuzat de rasism, că termenul „şatră", în cazul de faţă, nu face trimitere la grupul de ţigani într-o veşnică mişcare şi nici la corturile sau grupul acestora, aşezate, de obicei, la loc ferit, pe malul unei ape sau sub buza unui deal. Pentru mine, aici, în aceste rânduri, şi la general, nici termenul ţigan nu are conotaţie încărcată peiorativ, cum adesea se înţelege. Dimpotrivă, când îl rostesc, fie şi numai întâmplător, gândul îmi fuge, de obicei, la meseriaşii, la profesioniştii acestei etnii, capabilă să genereze, uneori, emoţii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. dr. George Anca-ART-EMIS
Elisabetei
1

A doua mână neagră. Carisma satanică. Şeicarişti. Nu se iubesc unii cu alţii. Corpuri găsite în orezării. Tubi. Crazy. Ştampilime. Spelled out in full. In personam. Pensan Deiseen. Purificare pupătoare de trădare urlătoare. Chiar linşată ordinara dracului. Pământul va răsuna de lemnul coşciugului tău. Zvârcolacul. Transformarea de sens. Părintele cuceritor x. Firul de mătase. Zombiţi, vă rog. Abisul. Bastarzi convulsivi. În zorii zilei de duminică. Plătitură. Răneşti aproape de moarte. Împuşcă-te. Mai bine plecaţi la pescuit. Teroare, şi Puşi nu mai sună. Frică de ce va urma...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Geo Galetaru- Vă mai amintiţi caii noştri? întreabă mama. Acum la Cenad e iarnă şi mama stă cu spatele lipit de cuptor, întotdeauna a fost ea cam friguroasă, făceam chiar haz pe socoteala ei şi-i spuneam că nu ar strica să mai dea jos de pe ea câteva kilograme, şi aşa avea cam multe la vârsta ei. „Cine e gras e şi sănătos", ne spunea ea cu convingere, cu convingerea încăpăţânată că ne transmite un mare adevăr, şi un îndemn în acelaşi timp, fără să-şi facă însă prea mari iluzii că-l vom urma.

- Vă mai amintiţi caii noştri? Întrebarea mamei suna rugător, aproape imperativ, cum să nu ni-i amintim, doar ei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Marian-Ioan, art-emisDespre schimbare

În cartea lui Alvin Toffler intitulată „Şocul viitorului", este descris un experiment făcut în Africa. Acolo, a fost rulat un film în faţa unor băştinaşi, iar la sfârşit li s-a cerut părerea. Cei mai mulţi au spus că nu au înţeles nimic, întrucât ei nu ştiu unde s-a dus cel ce a luat-o la dreapta la începutul filmului. Acela era un personaj nesemnificativ pentru film, era un figurant, dar ei nu putuseră urmări acţiunea filmului, pentru că nu ştiau unde s-a dus ăla.

Probabil, mulţi au râs pe seama acestei întâmplări, fără să sesizeze că acest tip de a înţelege lucrurile este cel...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Pădure, toamnaMulte daruri minuni avem pe Pământ! Poate că cel mai important este existenţa anotimpurilor! Nu pentru a nu ne plictisi ni s-au dat anotimpurile! Fiecare astfel de perioadă din an aduce schimbare! Natura, temperatura, percepţia, simţurile, puterea de zâmbet, adevărul despre tot ce înseamnă viaţă şi multe altele încă neştiute de noi, trăiesc aceste schimbări! Dar ceea ce noi numim „schimbare" reprezintă, de fapt o perpetuă desăvârşire.

Natura nu se schimbă, ci doar îşi desăvârşeşte gena prefacerii în cârdăşie cu personalitatea anotimpului „de servici". Şi atitudinea noastră faţă de ceea ce...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Silviu GugaAnul 2012 a fost numit „Anul Caragiale" pentru că s-a comemorat centenarul trecerii marelui scriitor în lumea umbrelor, de fapt, al trecerii lui în eternitate. Din 1912 încoace, trebuie să recunoaştem, toţi anii au fost „anii lui Caragiale" pentru că societatea noastră, imortalizată în opera sa, nu s-a schimbat cu nimic. Trăiesc şi astăzi printre noi şi Caţavencu şi Tipătescu şi conu Zaharia Trahanache şi coana Joiţica, şi coana Veta şi jupânul Dumitrache şi Rica Venturiano şi conu Leonida şi Lefter Popescu şi Marius Chicoş Rostogan şi Pristanda care are tot „o renumeraţie după buget mică"...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae Bălaşa
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani

Dragii mei,

Sfârşit de august şi, totuşi, în această lume a soarelui apune, cald. Parcă prea cald, câtă vreme câinele a scos limba, pisica nu mai ştie unde să se ascundă, iar eu scot flăcări pe nas mai ceva ca balaurii din poveştile copilăriei noastre. Cu toate astea, simt nevoia să mă destăinui. Într-un fel, să mă spovedesc ţie, Vali. În definitiv, nu am nimic de ascuns. Da, ţie şi numai ţie! De ce? Păi... Dumnezeu o fi, n-o fi... Şi-apoi, cu El sunt într-un veşnic război de când ai trecut dincolo. În plus, cum şi când să...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Doru Iosif Titz
Săptămâna a I-a
20.10.2010

Azi m-am mutat într-un salon nou la profesorul Alexander. Zice că a introdus o nouă terapie. O să jucăm teatru. După masă înainte de contravizită a venit asistenta şi ne-a împărţit nişte texte. E vorba despre unu' Iulius Cezar şi cum a vrut el să se facă împărat sau cam aşa ceva şi despre viaţa lui secretă că pe texte scrie secret. Pe urmă a venit profesorul Alexander şi ne-a pus să citim. Ne-a spus că nu ştie ce o să jucăm fiecare, dar eu cam ştiu, că ne-am întâlnit acu' câteva săptămâni în curte şi mi-a spus că mă vede în Cezar. Mi-a mai spus ceva şi directoarea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ioan Florin StanciuLaguna ţesută-n ierburi, papură şi ţipirig dintre bungetul din dreapta-al pădurii de plopi şi hărţile mereu schimbătoare-ale Buhazului n-a avut niciodată un nume, dar toată lumea-i zice acum Balta Şarpelui, chiar dacă nimeni nu-şi aminteşte să fi văzut pe-acolo vreun şarpe mai altfel, că şerpi d-ăştia vineţi de apă , cu urechile galbene ca pucioasa, bântuiau peste tot, de se-ntâmpla deseori să găsim câte unul şi-n casă, încolăcit pe piciorul de scaun sau ascuns după mătură, dimineaţa, când, cu ochii lipiţi, nici nu desluşeai bine ce se mişcă pân colţuri. La fel şi prin baltă, ziceau unii c-ar...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. George Anca
1

Încărcată, întâi cu Hegel şi Marx, apoi cu Sorel, Paretto şi Fanon, Hannah Arendt îmi dă impresia că indienii din SUA ar putea dărâma administraţia. Lui Hugo, în vis: v-am trimis o cerere, dar n-a ajuns la d-stră; nu stau singur, nici numai cu nevasta; de-aia n-am copii. Ce poezie i-a dictat Jan Angelei şi ea a scris-o pe ziar: Noaptea dezbină cetatea-n tărâmuri duşmane/ Trag vârcolaci la edecul miturilor de prisos. Stefano Poggi in Introduzione: „Per Faber la caratteristica di una filosofia che abbia a che fare con l'esperienza e quella di essere riflessiva". Voi continua scoaterea de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. George Anca
Lui Mihai Stan
S-a oprit apa. Ochi uscaţi. Mă gândesc la maiorul Stan S. Stan. Gândeşte-te la Ofelia. Ciolane sub sălcii, la blanche Ophelia flotes comme un grand lys. Mi-am dat seama că eşti poet. Rimbaud. Major bones. Arestat în tren SSS. Iar? Prieten, că a spus cum se trăieşte.

Cistita relaxată, stârcită, stârpace. Nu orice umor. Majoraţii, pedeapsă proastă de împunge. O muscă dacă vrei să o prinzi, o atragi din faţă. Arma deşteptului e laba. Ăştia cu băieţi, biografiaţi-vă tatăl, mitraliaţi cu nuci americane. Diacre în fiacre, cutia, travestita e miza nebunatică. Dona Flor e Seus Dois...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Cercetător Drd. Gabriel Ungureanu art-emis
„Ave Cæsar, morituri te salutant!"

Gladiatorul Andar era de neînvins, câştigase ani de-a rândul lupta în Colosseumul din Roma. Acum zăcea parcă răstignit în nisipul răscolit şi îmbibat de sânge, privind cu mirare spre cerul albastru. Albastru ca veşmântul Celui care avea să vină în curând. Norocul gladiatorului dac ajunsese la sfârşit. Anii grei de lupte şi rănile adânci, niciodată vindecate pe deplin, nu l-au mai lăsat să termine lupta în picioare ca de atâtea alte dăţi. Acum altcineva ţinea piciorul şi sandaua groasă de luptător deasupra pieptului său, cu tridentul ridicat, privind...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Marian-Ioan-art-emisIdolii

Toţi avem idoli. Unii mai mulţi, alţii, mai puţini. Unii încă din copilărie, alţii mai târziu. Unii au toată viaţa, alţii doar până se maturizează. Unii sunt consecvenţi, alţii îşi schimbă idolii cu vârsta. Pe când aveam vreo 12 ani, idolul meu era Mitică alu' Iliuţă alu' Ristea din Podari. Era fratele  Zincuţei, cea care era ucenica mamei într-ale croitoriei. Deşi era doar cu câţiva ani mai mare decât mine, Mitică era idolul meu. La început, pentru cã avea cai. Doamne, cum mã mai rugam nopţi în şir de Dumnezeu, de Moş Crăciun, de toţi sfinţii să-mi dea şi mie un cal! Si cum mai fugeam...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Soltan Petru
V

De la înălţimea vârfurilor de vise cad peste satul meu nişte nori de gheaţă neagră, de-l striveşte într-atâta că până acum nu-i în stare să-şi vină în fire.

Продразвёрстка - măturatul a tot ce e alimentar de la gospodării. Satul se răscoală, odată, apoi a doua oară, spărgând lungul depozit pentru a-şi lua averea. Un pluton de soldaţi, coborât de pe Dealul lui Troian, îl alină. Care e arestat, care fuge în Basarabia. Se arată iar un pic de soare (Noua Politică Economică). Nasc artelele. Lumea, pare, uită: joc la mijloc de sat şi nunţi cât ţine toamna. Ţiganul de Stăşel cu frumoasa-i între...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Acad. Petru SoltanOnorate cititor!
Nu e exclus să te dezguste majoritatea acestor fragmente, chestiune firească: scrie un individ al Marginei de Neam, crescut dincolo de Nistru. În ansamblu, aceste nuvele, având care mai multe pagini, care - mai puţine, iscă o pulbere de viaţă anevoioasă a românilor din afara frontierelor actuale ale Ţării-Mame. Nuvelele pe care le ţii în mână au mai multe cusururi. Cel mai evidenţiat e lipsa de cronologie, însă nu totalmente. Fiecare dintre acestea dispune de un anumit rost. Altă slăbiciune - unele aliniate sau mici descrieri ale diferitor eseuri se repetă. Am cautat sa nu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
General (r) Conf. Univ. Dr. Ilie Gorjan„Capodopera lui Dumnezeu este inima de mamă" afirma magistral Gretry, o zicere mirabilă pe deplin confirmată de cartea „Ultimul ţăran", având ca autor pe Constantin Argeşanu. Puţini sunt scriitorii care să nu-şi fi oglindit în cărţile lor (indiferent de gen) pe cea care le-a dat viaţă şi le-a fost cel mai aproape de suflet, dar şi mai puţini sunt aceia care să fi reuşit o mai frumoasă pledoarie pentru fiinţa cea mai dragă de pe pământ aşa cum realizează Constantin Argeşanu în cartea la care ne referim.

Mama, sfântă ca o biserică, poartă cu sine tot necuprinsul sentimentelor de duioşie, grijă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. George Anca(Distrugătorii) Batjocorirea României e o meserie bine plătită, chiar dacă nu prea aplaudată de români. Distrugătorii se specializează în păstrarea propriilor avantaje în detrimentul celorlalţi, piară cu toţii. Ei patronează hliziţi involuţia statuată cu veracitatea ascunsă a securismelor, starea pe loc spre a nu mai avea nici un haz în deja fugitul pământ de sub picioare, gura închisă de sistem şi ineligibilităţi, că tot votul se aranjează în ce reflex se politizează. Spune-mi cine te-a distrus... Nici n-o fi ştiind. Tocmai, ca şi cum i-ai fost destinat. Şi cine distruge România?
...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Emil ProşcanDeschid fereastra dimineţilor mele incerte: au înflorit cireşii şi merii şi perii! Este din nou Primăvară pe Pământ! Ridic mâinile către cer şi fără scrupule, trag puternic aer în pieptu-mi! Îmi imaginez alveolele plămânilor mei fericindu-se! Trăim într-o lume... Oare care ar fi cuvântul cel mai potrivit pentru a caracteriza ce se întâmplă acum cu România? Acel „cuvânt care să exprime adevărul" despre pădurile mutilate, despre înmormântarea ţăranul român în... „Europa", în care i se spune că a intrat, despre dispariţia meşteşugurilor şi distrugerea industriei, de către „tunurile"...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ilie HozaMere de vară

Trudă şi povară la cules de mere văratice; nu-s ele aşa grozave, da' la butoi or fi bune, că n-am să le fac oloi. În Poderei, printre ierburi abia cosite, ciugulesc cinteze, codobaturi şi presuri, iar viespile tranşează omizi pentru odraslele carnivore. Printre crengi, la mâncare şi cântare, susură sticleţi, pitulici, piţigoi suri. Dinspre părul cu fructe de străpezit dinţii se aude un ţânţânit subţirel de capântortură. În cerul albastru şi fierbinte, pe care se vede dimineaţa, umbra lunii, lăstunii fac roi, patru şorecari rotesc un carusel nevăzut, vinderelul seceră norii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prif. Univ. Dr. George Anca(Scrisul) Vorbim cu gândul la scris, la cărţi. Eu sunt considerat scriitor în India, la Vâlcea şi la Târgovişte. Andrei Nestorescu m-a recenzat în Dicţionarul general al literaturii, Aurel Sasu şi el în cel biografic, pentru că le-am şi răspuns la chestionar, ceea ce n-am făcut cu Alex. Ştefănescu, recenzentul meu pe negativ, în vreo simetrie de rezervă. Cei de la Cluj îl aveau gata, cu studenţii, dinainte de '89, se spune. Asta în genurile necrologice, testamentare. Rar în tinereţe, cu accent de respingere, de m-oi fi bucurat şi eu de „critică". Mi-am dat seama din timp că dacă îţi calibrezi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae BălaşaDouă zile nu am călcat în curtea lui moş Gheorghe. Mergeam doar acolo, lângă rostul de lângă gard, prin care trecusem ani în şir, apoi uneori plângeam, alteori doar priveam la tot ce se întâmpla dincolo de mine. Unul, Foltea, ştiutor de carte, voia să încrusteze pe cruce câte ceva legat de naştere şi de moarte.
- Scrie, bă, cum scrie toată lumea: „aici se odihneşte... născut la data, mort la data..." Ce s-o mai lungim...
- Aci e aci, cu naşterea, că unii zic una, alţii alta... Baba Ioana, că doar Dumnezeu ştie!
- Scrie, bă, Folteo, ziua pe care o avea în buletin şi...
- Bă, eu scriu, dar aud...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Muntele AthosPentru a doua oară! De fapt am revenit! A fost ca o chemare! Prima dată s-a întâmplat în toamna anului trecut. Era sfârşit de octombrie! Ca şi acum frunzele se întorceau în pământul etern al toamnei, exersând foşnetul nemuririi. Frânturi din zilele-nopţi petrecute atunci m-au urmărit tot timpul. Drumurile de pământ furişate prin liniştea pădurilor ce parcă susţin pe umerii lor tainele cerului, sunt căi pentru gânduri aici! Călcându-le, într-adevăr, mă umpleam de gânduri! De toate gândurile trecute cândva prin mine şi multe altele. Simţeam cum tăcerea se preface într-o lumină caldă, o...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ilie HozaSemne de punctuaţie ornithologică

Printre lucrări, la spart buturugi, la plantat prunii şi făcut alte nebunii, un punct cântăreţ, codroşul din grădină, câteva virgule galbene, de cănăraşi Serinus pe o sârmă, semne de exclamare, codale la codobaturi pe acoperişuri, dialoguri nazale de capîntortură pe costişă, cârlige de întrebare pentru lăstuni, pe cerul de cerneală diluată, puncte, puncte verzi, fain aliniate pe mlădiţele de vişin, ca o suspensie de ascultare la un cântecel pierdut de cuc; prin urzicile străluminate lipicios se mişcă, se plimbă acolade verzui de şopârle cârne, mă joc c-un...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. George Anca(Securitate). Un securist şi încă unul, iar Aldea, m-au învârtit cu o maşină prin Bucureşti, de la liceul Caragiale spre periferie, într-un apartament confort II, cu măceşele omului pe ziar: n-aţi colaborat niciodată cu securitatea – şi de ce aş coblabora acum când plec în India – nu, că vrem să vă apărăm, o să vă întrebe omul nostru această parolă: în 1970 aţi fost la Paris? Răspundeţi: nu, în 1970 am fost la Roma, cam aşa ceva. Când a venit Enric Becescu şi a stat la mine câteva luni, până au aflat, m-au plimbat pe malul unui lac, la pescuit chipurile, şi am fost întrebat dacă în 1970 am...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ioan Florin Stanciu
„Să nu-l înveţi niciodată pă dracu' să tragă cu puşca!" (Proverb popular)

Tovarăşu' Bălănică, brigadierul de la a II-a (viticolă) şedea pe-un scăunel de-o şchioapă, lustruit ca sticla şi-mi umplea cană după cană. Pereţii magaziei erau căptuşiţi cu fuştei egali de salcâm, decupaţi la milimetru şi zidiţi migălos, la dunga polobocului şi fără spaţii zadarnice, precum cărămizile sumeriene. De-o parte şi de alta, chiar în spatele brigadierului erau cele două butoaie gemene, a câte două sute de vedre fiecare, care dau acestui spaţiu atent drămuit o patină străveche de cramă mănăstirească. Şi...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.