Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. George Anca
1

Încărcată, întâi cu Hegel şi Marx, apoi cu Sorel, Paretto şi Fanon, Hannah Arendt îmi dă impresia că indienii din SUA ar putea dărâma administraţia. Lui Hugo, în vis: v-am trimis o cerere, dar n-a ajuns la d-stră; nu stau singur, nici numai cu nevasta; de-aia n-am copii. Ce poezie i-a dictat Jan Angelei şi ea a scris-o pe ziar: Noaptea dezbină cetatea-n tărâmuri duşmane/ Trag vârcolaci la edecul miturilor de prisos. Stefano Poggi in Introduzione: „Per Faber la caratteristica di una filosofia che abbia a che fare con l'esperienza e quella di essere riflessiva". Voi continua scoaterea de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. George Anca
Lui Mihai Stan
S-a oprit apa. Ochi uscaţi. Mă gândesc la maiorul Stan S. Stan. Gândeşte-te la Ofelia. Ciolane sub sălcii, la blanche Ophelia flotes comme un grand lys. Mi-am dat seama că eşti poet. Rimbaud. Major bones. Arestat în tren SSS. Iar? Prieten, că a spus cum se trăieşte.

Cistita relaxată, stârcită, stârpace. Nu orice umor. Majoraţii, pedeapsă proastă de împunge. O muscă dacă vrei să o prinzi, o atragi din faţă. Arma deşteptului e laba. Ăştia cu băieţi, biografiaţi-vă tatăl, mitraliaţi cu nuci americane. Diacre în fiacre, cutia, travestita e miza nebunatică. Dona Flor e Seus Dois...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Cercetător Drd. Gabriel Ungureanu art-emis
„Ave Cæsar, morituri te salutant!"

Gladiatorul Andar era de neînvins, câştigase ani de-a rândul lupta în Colosseumul din Roma. Acum zăcea parcă răstignit în nisipul răscolit şi îmbibat de sânge, privind cu mirare spre cerul albastru. Albastru ca veşmântul Celui care avea să vină în curând. Norocul gladiatorului dac ajunsese la sfârşit. Anii grei de lupte şi rănile adânci, niciodată vindecate pe deplin, nu l-au mai lăsat să termine lupta în picioare ca de atâtea alte dăţi. Acum altcineva ţinea piciorul şi sandaua groasă de luptător deasupra pieptului său, cu tridentul ridicat, privind...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Marian-Ioan-art-emisIdolii

Toţi avem idoli. Unii mai mulţi, alţii, mai puţini. Unii încă din copilărie, alţii mai târziu. Unii au toată viaţa, alţii doar până se maturizează. Unii sunt consecvenţi, alţii îşi schimbă idolii cu vârsta. Pe când aveam vreo 12 ani, idolul meu era Mitică alu' Iliuţă alu' Ristea din Podari. Era fratele  Zincuţei, cea care era ucenica mamei într-ale croitoriei. Deşi era doar cu câţiva ani mai mare decât mine, Mitică era idolul meu. La început, pentru cã avea cai. Doamne, cum mã mai rugam nopţi în şir de Dumnezeu, de Moş Crăciun, de toţi sfinţii să-mi dea şi mie un cal! Si cum mai fugeam...

Tablete pentru insomnii - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Soltan Petru
V

De la înălţimea vârfurilor de vise cad peste satul meu nişte nori de gheaţă neagră, de-l striveşte într-atâta că până acum nu-i în stare să-şi vină în fire.

Продразвёрстка - măturatul a tot ce e alimentar de la gospodării. Satul se răscoală, odată, apoi a doua oară, spărgând lungul depozit pentru a-şi lua averea. Un pluton de soldaţi, coborât de pe Dealul lui Troian, îl alină. Care e arestat, care fuge în Basarabia. Se arată iar un pic de soare (Noua Politică Economică). Nasc artelele. Lumea, pare, uită: joc la mijloc de sat şi nunţi cât ţine toamna. Ţiganul de Stăşel cu frumoasa-i între...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Acad. Petru SoltanOnorate cititor!
Nu e exclus să te dezguste majoritatea acestor fragmente, chestiune firească: scrie un individ al Marginei de Neam, crescut dincolo de Nistru. În ansamblu, aceste nuvele, având care mai multe pagini, care - mai puţine, iscă o pulbere de viaţă anevoioasă a românilor din afara frontierelor actuale ale Ţării-Mame. Nuvelele pe care le ţii în mână au mai multe cusururi. Cel mai evidenţiat e lipsa de cronologie, însă nu totalmente. Fiecare dintre acestea dispune de un anumit rost. Altă slăbiciune - unele aliniate sau mici descrieri ale diferitor eseuri se repetă. Am cautat sa nu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
General (r) Conf. Univ. Dr. Ilie Gorjan„Capodopera lui Dumnezeu este inima de mamă" afirma magistral Gretry, o zicere mirabilă pe deplin confirmată de cartea „Ultimul ţăran", având ca autor pe Constantin Argeşanu. Puţini sunt scriitorii care să nu-şi fi oglindit în cărţile lor (indiferent de gen) pe cea care le-a dat viaţă şi le-a fost cel mai aproape de suflet, dar şi mai puţini sunt aceia care să fi reuşit o mai frumoasă pledoarie pentru fiinţa cea mai dragă de pe pământ aşa cum realizează Constantin Argeşanu în cartea la care ne referim.

Mama, sfântă ca o biserică, poartă cu sine tot necuprinsul sentimentelor de duioşie, grijă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. George Anca(Distrugătorii) Batjocorirea României e o meserie bine plătită, chiar dacă nu prea aplaudată de români. Distrugătorii se specializează în păstrarea propriilor avantaje în detrimentul celorlalţi, piară cu toţii. Ei patronează hliziţi involuţia statuată cu veracitatea ascunsă a securismelor, starea pe loc spre a nu mai avea nici un haz în deja fugitul pământ de sub picioare, gura închisă de sistem şi ineligibilităţi, că tot votul se aranjează în ce reflex se politizează. Spune-mi cine te-a distrus... Nici n-o fi ştiind. Tocmai, ca şi cum i-ai fost destinat. Şi cine distruge România?
...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Emil ProşcanDeschid fereastra dimineţilor mele incerte: au înflorit cireşii şi merii şi perii! Este din nou Primăvară pe Pământ! Ridic mâinile către cer şi fără scrupule, trag puternic aer în pieptu-mi! Îmi imaginez alveolele plămânilor mei fericindu-se! Trăim într-o lume... Oare care ar fi cuvântul cel mai potrivit pentru a caracteriza ce se întâmplă acum cu România? Acel „cuvânt care să exprime adevărul" despre pădurile mutilate, despre înmormântarea ţăranul român în... „Europa", în care i se spune că a intrat, despre dispariţia meşteşugurilor şi distrugerea industriei, de către „tunurile"...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ilie HozaMere de vară

Trudă şi povară la cules de mere văratice; nu-s ele aşa grozave, da' la butoi or fi bune, că n-am să le fac oloi. În Poderei, printre ierburi abia cosite, ciugulesc cinteze, codobaturi şi presuri, iar viespile tranşează omizi pentru odraslele carnivore. Printre crengi, la mâncare şi cântare, susură sticleţi, pitulici, piţigoi suri. Dinspre părul cu fructe de străpezit dinţii se aude un ţânţânit subţirel de capântortură. În cerul albastru şi fierbinte, pe care se vede dimineaţa, umbra lunii, lăstunii fac roi, patru şorecari rotesc un carusel nevăzut, vinderelul seceră norii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prif. Univ. Dr. George Anca(Scrisul) Vorbim cu gândul la scris, la cărţi. Eu sunt considerat scriitor în India, la Vâlcea şi la Târgovişte. Andrei Nestorescu m-a recenzat în Dicţionarul general al literaturii, Aurel Sasu şi el în cel biografic, pentru că le-am şi răspuns la chestionar, ceea ce n-am făcut cu Alex. Ştefănescu, recenzentul meu pe negativ, în vreo simetrie de rezervă. Cei de la Cluj îl aveau gata, cu studenţii, dinainte de '89, se spune. Asta în genurile necrologice, testamentare. Rar în tinereţe, cu accent de respingere, de m-oi fi bucurat şi eu de „critică". Mi-am dat seama din timp că dacă îţi calibrezi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae BălaşaDouă zile nu am călcat în curtea lui moş Gheorghe. Mergeam doar acolo, lângă rostul de lângă gard, prin care trecusem ani în şir, apoi uneori plângeam, alteori doar priveam la tot ce se întâmpla dincolo de mine. Unul, Foltea, ştiutor de carte, voia să încrusteze pe cruce câte ceva legat de naştere şi de moarte.
- Scrie, bă, cum scrie toată lumea: „aici se odihneşte... născut la data, mort la data..." Ce s-o mai lungim...
- Aci e aci, cu naşterea, că unii zic una, alţii alta... Baba Ioana, că doar Dumnezeu ştie!
- Scrie, bă, Folteo, ziua pe care o avea în buletin şi...
- Bă, eu scriu, dar aud...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Muntele AthosPentru a doua oară! De fapt am revenit! A fost ca o chemare! Prima dată s-a întâmplat în toamna anului trecut. Era sfârşit de octombrie! Ca şi acum frunzele se întorceau în pământul etern al toamnei, exersând foşnetul nemuririi. Frânturi din zilele-nopţi petrecute atunci m-au urmărit tot timpul. Drumurile de pământ furişate prin liniştea pădurilor ce parcă susţin pe umerii lor tainele cerului, sunt căi pentru gânduri aici! Călcându-le, într-adevăr, mă umpleam de gânduri! De toate gândurile trecute cândva prin mine şi multe altele. Simţeam cum tăcerea se preface într-o lumină caldă, o...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ilie HozaSemne de punctuaţie ornithologică

Printre lucrări, la spart buturugi, la plantat prunii şi făcut alte nebunii, un punct cântăreţ, codroşul din grădină, câteva virgule galbene, de cănăraşi Serinus pe o sârmă, semne de exclamare, codale la codobaturi pe acoperişuri, dialoguri nazale de capîntortură pe costişă, cârlige de întrebare pentru lăstuni, pe cerul de cerneală diluată, puncte, puncte verzi, fain aliniate pe mlădiţele de vişin, ca o suspensie de ascultare la un cântecel pierdut de cuc; prin urzicile străluminate lipicios se mişcă, se plimbă acolade verzui de şopârle cârne, mă joc c-un...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. George Anca(Securitate). Un securist şi încă unul, iar Aldea, m-au învârtit cu o maşină prin Bucureşti, de la liceul Caragiale spre periferie, într-un apartament confort II, cu măceşele omului pe ziar: n-aţi colaborat niciodată cu securitatea – şi de ce aş coblabora acum când plec în India – nu, că vrem să vă apărăm, o să vă întrebe omul nostru această parolă: în 1970 aţi fost la Paris? Răspundeţi: nu, în 1970 am fost la Roma, cam aşa ceva. Când a venit Enric Becescu şi a stat la mine câteva luni, până au aflat, m-au plimbat pe malul unui lac, la pescuit chipurile, şi am fost întrebat dacă în 1970 am...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ioan Florin Stanciu
„Să nu-l înveţi niciodată pă dracu' să tragă cu puşca!" (Proverb popular)

Tovarăşu' Bălănică, brigadierul de la a II-a (viticolă) şedea pe-un scăunel de-o şchioapă, lustruit ca sticla şi-mi umplea cană după cană. Pereţii magaziei erau căptuşiţi cu fuştei egali de salcâm, decupaţi la milimetru şi zidiţi migălos, la dunga polobocului şi fără spaţii zadarnice, precum cărămizile sumeriene. De-o parte şi de alta, chiar în spatele brigadierului erau cele două butoaie gemene, a câte două sute de vedre fiecare, care dau acestui spaţiu atent drămuit o patină străveche de cramă mănăstirească. Şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Preot Vasile Marinescu- Slujitorul lui Dumnezeu şi al omului -

Martie la jumătate. Colindam oraşul cu suflet Basarab şi lacrimi de Ană. Păşeam prin istoria dolofană a locurilor şi-mi dojeneam memoria că ştie atât de puţine. Nu departe, cale de câteva grădini şi case, clopotul Bisericii Olari se leagănă încet chemând credincioşi la vecernie şi la Sfântul Maslu. Privesc peste gardul bisericii retrase într-o parte a unei curţi - atât cât să facă loc unei alei înguste, strajuită de doi brazi înalţi şi câteva straturi ofilite de flori, lăsate acolo de cu toamnă. Aştept preţ de câteva gânduri să-l zăresc ori să-i aud...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Pe urmele lui ZenonOrice carte dăruită de autor, implică o comunicare aparte. Din start. Adică autorul are convingerea că meriţi să-i fii părtaş la cele ce a scris, să colaborezi cu stările sale în timpul lecturii. Dacă un pictor îţi va dărui mai greu o lucrare de-a sa, condiţiile creaţiei fiind cu totul altele, cartea este menită să circule, să transmită cuvinte în îmbinări noi, să te atragă într-un dialog, să vezi imagini, să te emoţionezi, să te miri, să te bucuri, să te întrebi sau, să găseşti răspunsuri şi alte coordonate interioare şi câte alte stări nu poate decalnşa o lectură? Lucru ştiut şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. George AncaDe viaţă (întâi am scris-zis de viţă, cine ştie, ăştia de la ţară...). Zisa copilărie ar fi pe cale de dispariţie presată de sexul mediatic. E sâmbătă, al patruzeci şi unulea mucenic, ţi-aduci aminte filmul cu Tatiana Samoilova şi Alexei Batalov, când eram ruşi, contemporani cu „12 oameni furioşi" (versiuni succesive, până să ajungem şi noi americani), care ne-om fi plăcut franco-italieni, acum şi spanioli, fir'ar ale naibii filmele, alea româneşti şi încă ne despart, nu de Botta, de Piersic, de Irina. Cu toţi trei şi destui în teatre şi Ateneu, concertişti şi regizori, mi-a fost dat să...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ilie HozaDe sus ninge, din streaşină plouă/ Ca vremea de afară mi-e sufletul, în două/ La vârstă, mult iernatic, la Dor,...primăvăratic!

Vremea şi sufletul

Lopătat omăt greu ca plumbul, îmbibat de apă şi metale grele, cu burtoiu îmbuibat cu mâncăruri de fasole, sub ochişorii puicilor presuri, care aşteaptă să mă îndepărtez num-on-pic, ca să pice ca poamele ciorăşti peste grâuşorul înţepenit în ţărâna acoperită de carpeta moale de nea întărită de frigul de la orele înserării în beton, sadea! Apa topită din blăniţa de ninsoare aşezată deasupra stânjenului lemnos s-a scurs printre crenguţe şî surcele ş-a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeFagment de roman

În timp ce o ascultam pe mamaie şi încercam să despachetăm geamantanele, am auzit scârţâitul porţii din spatele casei.
- El trebuie să fie! – mi-am zis în gând şi am căutat, grăbită, în bagaje, luleaua, punga cu tutun şi sticla cu rachiu grecesc. Între timp, l-am auzit pe moş Gheorghe:
- Ioană, veni, fă, fata?
- Mai potoleşte-te, mă gălbejitule, cu ăl întrebat! Că mâine, poimâine, o iei din loc şi nu o să am cu ce să te îngrop! La popă, bani, la gropari, ca la gropari, ăla cu gorna nu suflă nici el degeaba... Fir-ar al focului de umblat! ...Şi de mat! Că m-ai mâncat de nu mai...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae Bălaşa
Fragment de roman

În seara de Paşti, în sala de mese a restaurantului, fusese invitată o formaţie de muzică. Nu a atras cine ştie ce atenţia cuiva. Turiştii au servit, ca de obicei, masa şi au plecat. Tabitha şi-a terminat prima treaba. Doar Katy şi mami a avut, până la sfârşitul programului, nişte cheflii pe scaunele de lângă bar. Au tot turnat în ei băutură până ce unul, aşa cum era îmbrăcat, a sărit în piscină. După el, şi ceilalţi. Un fel de a se trezi din beţie şi a lua-o, într-o altă tavernă, de la cap. După ce totul s-a închis, am plecat împreună spre camere. Înainte de a-mi lua rămas...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. George AncaEu te duc la balamucul de căţei, Rex. Aşa e şi pe la noi. Introducere în teoria argumentării. Câtă secătuire întru nimic - măcar şi posibilul creat, niet, jur-împrejur înţelepţi per se. Nicio discuţie umană, ceva. Cartea, pe ucise. Raj Kapur a murit la 64 de ani, Morarji Desai are 100 şi urcă încă până la 5 fără lift. La Ploieşti, ar prinde vreun rol mai de doamne-ajută. Noaptea e altă zi. Să mă apuc a infinita oară de vers. Ne vânasem reciproc pe viaţă. Vor să te depoziteze, nici să nu te mai gândeşti la vers. Prin vers te înţelegeai însuţi decapitat. Niente.

Ştie Orăştie. Am mers...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae BălaşaSeara Sfintelor Paşti a fost pregătită cu mare grijă de administraţia staţiunii, atât pentru turiştii ortodocşi cât şi pentru cei de alte confesiuni. În holul hotelului în care locuiam, la recepţie, inclusiv lumânările pentru ,,luat lumină''după slujba de Înviere. Odată cu înserarea, câteva autocare au fost chemate pentru a duce turiştii în Heraklion, capitala insulei, locul în care bisericile fuseseră deja pregătite. Pe străzi, în jurul lor, al locaşurilor de cult, localnicii montaseră tot felul de difuzoare încât, la miezul nopţii, glasul preoţilor să poată fi auzit de oriunde s-ar fi aflat...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Aurel Anghel
Hai repede, la Zaria lu'Zdrangu

Aveam vreo zece ani când într-o zi l-am auzit pe moş Lalea , bunicul meu, strigându-mă din poartă:
- Aurele, măi Aurele, hai fuga la Zaria că moare o oaie.
Bunicul era veterinarul fără şcoală al satului nostru şi al celor învecinate. Era spre sfârşitul lui februarie, zăpada se batogise pe cărarea făcută între gard şi drum, glodurile începuseră să se topească ziua, noaptea îngheţau erau numai bune să aluneci şi să te trezeşti cu mâna sau cu piciorul rupte. Încep să alerg în urma lui.
- Stai măi copile, mai încet, că acum te văd cu cracii în sus.
Am mers...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Emil ProşcanMă tot plimb prin nădejdea acestui timp, acestui pământ şi dau mereu de tine ascuns, precum copilăria celor ce nu mai pot plânge, precum locurile devenite acum deşarte, precum viaţa celor mai mulţi!

Te caut peste tot unde pământul îşi plânge nevoia mâgâierilor tale! Te caut prin câmpurile goale, prin ascunjişurile dealurilor, în urmele pădurilor retezate, prin privirile rătăcite al neantulului ireversibil şi prin toate colţurile aşteptării!

Te caut să te dojenesc, să te mângăi, să te îmbrăţişez, să mă conving că exişti! Te caut să sper, să pot să mai sper, să-mi pot chema într-o zi de dumincă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae BălaşaSărbătorile de Crăciun, la Grays, fără niciun farmec. Nu tu un guiţat de porc înjunghiat, nu tu Ghiţă în flăcări, nu tu şoric, nu tu sânge pe vârful nasului, pus de moş Gheorghe semn! De pomana porcului, nici pomeneală! Iar de aici, lipsa mirosului de ţuică fiartă şi a jumărilor făcute în tigaie de mamaie. Cu murături! Ce vorbeşti, domnule, minune mare! La englezi, pe străzi, doar lumini, din plin, apoi cadouri şi iar cadouri! Nişte cutii plimbate, câteva zile, dintr-o parte în alta, apoi aruncate cu sacii în stradă.
La masă, fel şi feluri din curcă împănată, piperată, una peste alta, parfumată...

Evaluare utilizator: 3 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivăSteluță inactivă

Felicitare de Crăciun



Dacă ninge - Adrian Păunescu

Dacă ninge cumplit
Peste-ntregul curpins
Este semn de belşug
Pentru fiece ins.
Dar şi semn de-nfloriri
În grădini îngereşti
Şi că sunt de venit
Dinspre cer nişte veşti.
Este iarna de har
Când se-ntâmplă minuni
Şi vin deşertăciuni
Peste deşertăciuni.
Este vestea de har
Că în ieslea de jos,
Fiu al Sfântului Duh,
Se va naşte Hristos.
Răsărire de magi
Şi păgânii se tem
Şi pământul întreg
E-un enorm Bethleem.
Şi pri oameni e zvon
Şi e fapt ireal,
Dumnezeu va veni
De Crăciun, în Ardeal.

Crăciunul copiilor - Octavian Goga
...

Colinde şi poezii de Crăciun - Selecţie - 3.0 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Col. (r) Dorel Pietrăreanu- Crăciun în deşert -

De Crăciun, în deşert, am făcut sarmale.  Da, da! Aţi înţeles bine: sar-ma-le! Când am plecat în Misiune, în deşert, ştiam şi eu, asemeni celor mai mulţi bărbaţi, să fac ouă ochiuri, omletă şi friptură. Viaţa în deşert te învaţă multe. Am avut grijă să iau cu mine şi o carte de bucate! Produsele necesare le găseam din belşug în magazinele din Kuwait. Aveam şi foame cât cuprinde... Restul a venit de la sine!A fost, dacă vreţi, ambiţia dar şi plăcerea mea de a sărbători, româneşte, această mare sărbătoare a creştinătăţii. Fără să mă laud, am făcut 51 de sarmale (cum o...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Marinela Belu-CapşaMi-aduc aminte cu mult drag de vacanţele de vară când mergeam la bunici, în satul de munte de pe malul drept al Oltului. Plecam de acasă cu noaptea în cap ca să prind, cu mama, personalul de ora 4, un tren cu vagoane murdare şi friguroase iarna, cu şoareci şi coji de seminţe vara, un şarpe care se strecura alene printre pogoanele de grâu sau de floarea soarelui şi se oprea în toate gările şi haltele de la câmpie, încât credeam că n-o să mai ajungem vreodată la destinaţie. După ce schimbam un tren cu altul, într-un nod de cale ferată murdar şi plin de călători adormiţi şi ursuzi, încântarea mea...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.