Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mai există, Omenia încă mai există !

Sâmbăta dinaintea Paștelui. Un hipermarket din Brașov, furnicar de lume, care mai de care mai grăbit, îngândurat, împingându-și căruciorul de cumpărături printre rafturi, absent la mulți și multe, aflat în marea trecere printre produse, alegând marfa, așezând-o-n coș, rapid, pentru că de ce să n-o recunoaștem, cumpărăturile aflate pe ultima sută de metri, uneori constituie parcă cea mai grea corvoadă. Mă amestec, mă pierd în mulțime, îmi fac cumpărăturile și ajung în final la casa de marcat. N-am dat prea mare importanță celor care se aflau înaintea mea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Nu știu dacă ați vizionat filmul meu, intitulat „Păpușile Morții". Un film despre starea unei familii și dizolvarea ei - poate. Povestea unui tată care a venit din îndepărtata Moldovă în Banat, la minele de uraniu. Aici a muncit din greu, câștigând toate onorurile guvernului, până la „Ordinul Muncii" - clasa I. După ce a ieșit la pensie, partidul l-a abandonat și, deși au fost ortodocși, au trebuit să accepte mâna pocăiților penticostali „underground" pentru a putea răzbi mai departe. Apoi, a venit „revoluția" cu „democrația", care le-a diminuat puterea pensiei și i-a făcut să se apropie și...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Îl cunoșteam demult, din anii când, coleg de bancă fiind, mă mai tachina cu câte un exercițiu, o temă, un răspuns aiurea, acolo, așa, pentru „diversitate" spunea el. Drumurile multora dintre noi se despart, vine un timp când parcă vârsta nu mai contează, când te simți paraleu, când ziua are valoare de cap, iar noaptea de pajură, când imaginația-ți lucrează continuu, iar inima încarcă să țină „pasul" cu ideea. Încerci să faci ce știi mai bine, încerci să dai valoare vieții tale și a altora, fără a simți că totuși pe lângă tine, viața trece. Ea e în continuă mișcare, dar tu? Te miști, unii spun...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Pentru „Zâna mea cea bună" - Maria Tănase, la cea de a XXI-a Ediția Festivalului Maria Tănase din 2005, Soprana Rodica Anghelescu a cântat în sala Teatrului Marin Sorescu „Maria Tănase spune, iubește cât ești pe lume" - (un omagiu de suflet din partea mea), iar lacrimile vărsate de de copilul care nu a jucat rolul de „paj" mi-au fost șterse de frenetice leaplauze și ovații din partea spectatoriilor care s-au ridicat în picioare. Din tabloul expus pe fundal, marea Doamnă, Privighetoarea cântecului românesc, Maria Tănase mă privea admirativ și-mi spunea: „Rolul pe care ai să-l joci tu... ţi-l...

Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase (3) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Da, na Tîrgu-Ketrii, Iarna s-a aşternut albă peste restul de pămînt, macadame, asfalturi şi betoane; peste case, viloaie, bloace, biserici & crîşme (la cam paritate); peste alte aşezăminte care se fac a face bine, dar doar se fac... Iarna s-a aşternut efectiv albă şi ai zice uşure, discretă în 12 spre 13 noaptea din ghinărar, în aist al 18-lea an din veacul 21-lea, mileniul 3-lea din Era (cică, a) noastră... Ne-am culcuşit la cald, feriţi de zloată-n sara de 12, ca pre somnirile noastre nu numai visele ningă, ci şi Neaua Cerească, covor peste gloduri şi gloduitori.

...

Agnostică. De 1 ianuar 2018, se porni, în fine... - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

- Ia zi-mi, Nelu Busuioc mai trăieşte?
- Bate-te peste gură!... Cum să nu trăiască? Azi-noapte a cântat până pe la două dimineaţa, că Măria când a venit de la Capşa, a avut o chermeză boierească, i-a găsit dănţuid şi chiuind. Şi cum Măria se dă-n vânt după muzica gorjenească... ce crezi, le-a zis câteva cântece de le-a mers la inimă, ca apoi... doar ştii că o respectă şi le e ruşine de coniţa: au plecat la culcare, nu voiau s-o supere cu zdrăngănitul lor.
- Şi două ţigăncuşe dansatoare, ale tale admiratoare, nu?
Au mai discutat de-ale lor până am ajuns în grădina mare şi am fost conduşi la un...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Pentru „Zâna mea cea bună" - Maria Tănase, la cea de a XXI-a Ediția Festivalului Maria Tănase din 2005[1], Soprana Rodica Anghelescu a cântat în sala Teatrului Marin Sorescu „Maria Tănase spune, iubește cât ești pe lume" - (un omagiu de suflet din partea mea), iar lacrimile vărsate de de copilul care nu a jucat rolul de „paj" mi-au fost șterse de frenetice leaplauze și ovații din partea spectatoriilor care s-au ridicat în picioare. Din tabloul expus pe fundal, marea Doamnă, Privighetoarea cântecului românesc, Maria Tănase mă privea admirativ și-mi spunea: „Rolul pe care ai să-l joci tu.....

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

„În noaptea Crăciunului alb şi senin/ O Mamă cu Pruncul la sân,/ Curată-n iubire, priveşte-n uimire/ Plinindu-se Bunăvestire./ Un Prunc Sfânt se naşte în noaptea-nstelată/ Din Sfânta Fecioară şi Duhul cel Sfânt;/ Al Tatălui drept Cuvânt/ Coboară azi pe pământ/ Făclie pe veci luminată!". (Valeriu Gafencu - Sfântul Închisorilor, Crăciun 1945).

Fiorul sufletesc al creştinului se strecoară tiptil în Noaptea Albă, serafică, pe sub faldurile de nea primind cântarea Îngerilor ce se pogoară din Cerul albastru care se răsfrânge peste Pământul dacilor împodobit cu sfintele Sărbători. Adie un vânt sau...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

În cadrul „Colocviilor de traduceri literare 33", în 3 noiembrie 2017, la Biblioteca Metropolitană Bucureşti, a fost lansat volumul de poezie „Arhitectura pasiunilor", tipărit la Editura Ravex Coms, Bucureşti., primul de acest fel apărut sub egida Filialei Bucureşti - Traduceri literare a Uniunii Scriitorilor din România. Seara de poezie a avut ca invitaţi speciali pe autorul volumului, Haris Vlavianos, un poet de excepţie, şi pe cei doi traducători de marcă - Angela Bratsou şi Stavros Deligiorgis, cunoscuţi iubitorilor de literatură elenă din multe alte tălmăciri ale lor. Moderatorul, poetul...

Haris Vlavianos - „Arhitectura pasiunilor” - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

„Acest miros de foi de toamnă, oriunde a-şi fi, îmi redeşteaptă totdeauna imaginea parcului de la Eastwell şi cărările din pădure, călcate odinioară de paşii noştri de copii". (Regina Maria)

Mama este după Tatăl ceresc, în Tradiţia creştin-ortodoxă, cel mai sfânt cuvânt, cel mai sacru nume care, poate fi asemuită cu „Micul Dumnezeu", sau cu „Mica Patrie". În fiinţa şi persoana ei se întrupează toată dragostea strămoşilor de sânge, toate năzuinţele lor, alăturate voinţei suverane a Mamei care, se circumscriu ca împlinire ideală în Odorul atât de mult dorit ce se va naşte spre împărtăşirea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

„Acum, când soarele a căzut pădurea e o catedrală,dreaptă şi înaltă, cu vârfurile către cer. În liniştea ei se aude din când în când cântecul de orgă al vântului răcoros. Brazii bătrâni săgetează cea din urmă pânză de lumină a cerului, cu aceeaşi sete acum, în apus, ca şi mâine, în aurora dimineţii. Brazii sunt fraţii tăi, omule înaripat". (Ernest Bernea-Seară în Pădure)

Mirificele noastre Păduri primordiale pelasgo-traco-scito-geto-dace au zămislit un ecou prelung în sufletul Codrului Verde de-Acasă cu o mândrie legitimă de nemurire şi legendă:

...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Binecuvântat fie oceanul! Mă duc de dimineaţă la Coney Island, fiindcă apa e liniştită şi pot să înot în voie. Cam până la amiază. Dar pe la 2 sau 3 p.m., oceanul începe să se agite, de parcă un balaur uriaş se trezeşte în adâncuri şi răscoleşte apa. La fel, vântul. Apare şi el şi începe să spulbere nisipul, să-şi arate neliniştea. Şi pe întinsa oglindă a apei apar întâi valuri mici, apoi tot mai mari, tot mai puternice, uriaşe, care te doboară. Şi valurile lovesc nemilos malul, ca un metronom, de o mie de ori, de un milion de ori, de un milion de milion de ori. Şi tot aşa, la infinit. Apa...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

„Plopii stau drept, mişcând degete mici; unul mai tânăr s-a logodit cu o rază plină de foc. S-aude un cântec de iubire." (Ernest Bernea).

Pădurea verde este Casa Familiei cu părinţii, străbunii şi strămoşii ei de aur, cu cântecul de leagăn, de of şi de bucurie al Mamei şi al Bunicii, Leagănul copilului, Foişorul poetului, scriitorului, artistului, Lăcaşul sihastrului, Amfiteatrul animalelor sălbatice, Ateneul păsărilor, Amvonul ciobanului şi a turmelor sale, Edenul îndrăgostiţilor, Pantheonul legendelor, Olimpul bătăliilor biruitoare, Cetatea haiducilor, Taina comorilor dacice...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

22 iulie 2017

Potriveală cu chiteală, dar cam de o săptămînă, am făcut exact ce - acuma-s doi ani -, făceam subt suliţele ardente ale lui Moşilie... Am recitit cu plăcere. Poate, şi Voi veţi recidiva!

22 cuptior 17

Patru oare subt un de plumb topit soare, am reînflorit partea superioară a sepulcrului evocat mai jos. Ca să constat ce ştiam tot de peste vreun pol de ani: dela gropari, la ultimul cerşetor şi mai toţi cîinii oploşiţi pe acolo, toţi calcă (era să mai precizez ceva, dar prea ar fi mirosit) peste bietele flori abia plantate, de parcă ar fi chiori... Mai degrabă-s nişte...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mădălin a fost pentru mine tipul clasic de cocălar de Bucureşti: un ins certat cu şcoala şi cu bunul simţ, care trăgea la fiare în sălile de sport pentru a-şi umfla muşchii, cu o ceafă groasă pe care straturile de grăsime se revărsau unele peste altele, plin de ghiuluri pe degete şi lanţuri de aur la gât, îndrăgostit nebuneşte de manele. Când făcea grătarele pe balcon scotea casetofonul pe geam şi-i dădea pe Adi Minune şi Vali Vijelie la maximum, înnebunnidu-i pe vecini cu muzica de mahala şi cu mirosul de mici.

Când m-am mutat în cartierul Militari, apartamentul mi-a fost spart de trei ori...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Sfânta Mănăstire Văratec rămâne una dintre multele „tinde ale raiului", cum frumos denumea Părintele Teofil Părăian mănăstirea. Frumuseţea şi sacralitatea locului a atras de-a lungul timpului, spre vieţuire şi contemplare, cărturari şi oameni de cultură.

Vorbind despre Mănăstirea Văratec, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, devenită mai târziu Maica Benedicta, a găsit la Văratic: „... ceea ce au numit un topos sacru, cum zice grecul, loc sfânt". Aici veneau personalităţi ale vremii, pentru a se îmbogăţi sufleteşte la şezători şi audiţii muzicale, sau pentru a se destinde în mirificul peisaj din jurul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

„Împărat slăvit e codrul,/ Neamuri mii îi cresc sub poale,/ Toate înflorind din mila/ Codrului, Măriei-Sale." (Mihail Eminescu).

Primul copac în care a odrăslit surâsul divin şi pe care L-a sădit Dumnezeu în Grădina Paradisului Său, ca pronie şi miraj al Omului întâi creat a fost Arborele vieţii. Pădurea a fost mai întâi Paradisul Protopărinţilor pelasgi, cu fascinaţia celebrului Măr... Codrul Verde de-Acasă este Darul cel Mare din Darul Creaţiei Moşului-Ziditor, din Codrul Măriei Sale Dumnezeeşti, dăruit multor Naţii ca Moşie Casei Neamurilor respective. Codrul Verde al Dacilor împărăţeşte...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Sfîrşitul eroilor trasează morminte în loc de hărţi.

Numele meu este România. Sunt un fost deţinut politic din Europa de Est, eliberat şi condamnat din nou. 50 de ani am zăcut şi îndurat temniţele staliniste şi comuniste doar datorită originii mele burgheze. Frigul, foamea, pemanenta tensiune şi suspiciune, maltratarea şi terorizarea fizică şi sufletească au constituit şi consfinţit coşmarul cotidianului obişnuit. Privilegiul călăilor istoriei este că amatori fiind, abuzând de toate mijloacele şi tertipurile golanului sadea, reuşesc uneori să se ia la trântă cu ea şi s-o însîngereze, însă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

„Vreme trece... Vreme vine...". Cu ani în urmă, cineva bine inspirat a creat o frumoasă stampă a ultimei jumătăţi de veac a secolului al XX-lea. Aşa cum am trait-o cei care azi mai suntem. Amintiri care încep cu „A fost odată". Acum, când adolescenţii, tinerii de atunci au ajuns la o vârstă venerabilă, iar alţii au plecat, stampa autorului necunoscut trezeşte sensibile rezonanţe în sufletele trăitorii acelor vremuri. Da, pe atunci, tinerii erau preocupaţi să-şi trăiască tinereţea...

A fost odată... când ne durea în fund de comunism pentru că eram prea ocupaţi să ne trăim...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

După mine, iarna e regina anotimpurilor... cred, că aceasta se datorează bucuriei de care e cuprinsă toată lumea. Se vede, că celelalte trei anotimpuri au perioade mai lente de trecere de la unul la altul, pe când iarna se pare, că începe odată cu căderea primilor fulgi de nea. Ce mare este bucuria tuturor vieţuitorilor acestui plai...e o bucurie de nedescris atât pentru oameni, cât şi pentru animale şi păsări. De bucurie câinii se scaldă în zăpada moale la fel ca şi vrăbiile, piţigoii şi alte orătănii. Dar, cea mai mare bucurie o au copiii. Iarna e prietena lor. Ea aduce bucurie celor mici...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Vasile BolbojaSe apropie vijelios, de neoprit. Anul Nou. Cel cu numărul „2017". Să consemnăm: în curând va mai trece un an peste noi. A fost bine, a fost rău? Toate, în lumea largă, în lumea românească, au un grad de relativitate. Fiecare îşi cântăreşte cu un cântar propriu, ce a câştigat, ce a pierdut în anul ce trecu... Moşii şi strămoşii noştri, la graniţa dintre ani, uitau de toate cele greutăţi din anul ce a trecut şi aveau tăria bărbătească să numere doar cele spuse, în atât de frumosul şi arhaicul lor limbaj: „cele bune". Noi, cei de azi, de ce am proceda altfel decât cei din stirpea celor din care...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

AbecedarPrivesc, printre altele, cum în fiecare dimineața, părinții își duc pe cei mici spre școală. Îi iau de mână, îi urcă în mașină și... Acolo, totul! Învățători, profesori, drepturi și iar drepturi! Cât despre îndatoriri, deocamdată nimeni nu îndrăznește a scoate o vorbă. Mde, trebuie să aibă și chestiunea asta un dus și un întors, îmi șoptesc eu mirat în barbă. Alteori, de la fereastra sufletului, mă uit la câte un bătrânel, cum cară ghiozdanul nepotului. El, o ghindă parcă rătăcită într-o lume, în care musai să răsară, celălalt, bătrânul, creanga îndoită care, într-un mâine, poate să dispară...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

BăbuţăAsemenea cartelurilor drogurilor, bandelor de cartier, a criminalelor corporaţii farmaceutice - poate mai dăunătoare decât lumea traficanţilor de arme - a „socializărilor" de mahala, a scandaluri şi minciunilor propagandistice, în jungla numită Internet răzbeşte câte o rază de soare. Rarisimă, dar curată şi puternică prin adevăr, străpunge noianul de murdărie şi anulează pentru o clipă măcar urâţenia „civilizaţiei" veacului al XXI-lea. Dovadă că bunul simţ nu a murit în România, cineva - Doina Filipescu pe nume -, a aşternut câteva gânduri de o dureroasă realitate, dar şi de o frumuseţe nobilă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Casa la taraFraţilor, lăsând gluma la o parte, după câte aud şi eu, bine ar fi să nu te scarpini dacă nu te mănâncă, însă cum parcă le căutăm cu lumânarea aprinsă, chiar din ziua în care tragem pe nas pentru prima dată, din această lume (respirăm, am vrut să spun, nu cumva să vă ducă mintea în altă parte. Însă, la un adică, cam totul, tot un fel de drog!), ne tot frecăm. Uneori cu spatele, de tocul uşii, alteori cu câte un mătăuz pe şira spinării... Când eşti mai la tinereţe, te scarpină muierea pe şale şi te plesneşte cât să te bage în draci, apoi... Se întâmplă uneori ca ea să dea prea mult din cleanţă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Marian Ioan, art-emisÎn primii ani ai șederii noastre în Podari, împărțeama casa în care locuiam cu familia Zebacinski. Era o casă tip, așa cum erau toate casele din zisa „colonie muncitorească" aflată chiar în curtea fabricii de ulei la care lucra tata. O casă cu două apartamente identice, cu pod, cu beci. Doar un perete ne despărțea. Iar în curte, pe vremea aia, "gard despărțitor" era o noțiune necunoscută. Numai florile din fața ferestrelor care dădeau spre aleia principală ni le puneam fiecare separat, deși și asta se discuta în prealabil, ca să se armonizeze. Dacă cei de la O.N.U. ar fi fost realmente...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Munţii RetezatNational Geographic scrie: „Acest masiv impresionant are peste 80 de lacuri cu apă limpede precum cristalul formate în epoca glaciară. Excursioniştii iubesc aceşti munţi pentru întinderile lor nesfârşite" Geograful şi savantul francez Emmanuel de Martonne menţiona: „Văile adânci de 800-1000 de metri, adevărate canioane sunt tăiate într-un platou de o continuitate surprinzătoare. Este un spectacol ciudat şi ca să spunem aşa, tulburător"

Paradisul lacurilor

Masivul Retezat ne întâmpină cu superba salbă de lacuri glaciare şi cu vârful Retezat, tăiat parcă de o sabie uriaşă. Vârful Bucura dă...

Paradisul lacurilor - Munţii Retezat - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Cascada BigarNatura este de multe ori de o frumuseţe incredibilă. Dar nu numai splendoarea naturii fascinează ci şi legendele pe care le povestesc munţii, râurile, copacii şi batrânii plini de har. Una dintre cele mai frumoase legende, neasemuită prin originalitatea ei, este legenda Cascadei Bigăr, aflată în Munţii Aninei. Se spune că odată, demult în vremuri de care numai pietrele reci şi mute şi munţii cărunţi îşi mai amintesc trăia o familie de oameni harnici. Femeia, pe care soţul ei o iubea nespus, era de o frumuseţe răpitoare. Trecuseră destui ani de când erau împreună, însă erau nefericiţi pentru...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Bătrână

Ți-am strâns, copile, zece ouă
Și te aștept cu dor să vii,
Aș veni eu, dar mi-e teamă c-o să plouă,
O să mă doară iar piciorul și n-o să pot veni.

Te rog să-mi spui când să te-aștept,
Să-ți pregătesc ceva ca să mănânci,
De ieri simt o durere surdă-n piept,
Dar dacă vii, îmi trece; să nu plângi.

Te-aștept, copile, să cosim pe lângă casă,
Că au crescut înalți ciuliniI în grădină,
Eu nu am bani să chem, pe cineva la coasă
A-ntârziat poștașul cu pensia, de-o lună.

Mi-ai spus că ai să vii duminica trecută,
Dar n-ai venit copile, ce-ai pățit?
Te-ai supărat că ți-am trimis făina necernută?...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

De la Nistru. pân-la TisaCând plecat-au „der, die, das",/ Rău a fost cu „Davai ceas"!/ „De la Nistru pân' la Don,/ Davai ceas, davai palton!/ Davai ceas, davai moşie!/ Haraşo tovărăşie!"/ „Tribunalul Popular"/ S-a purtat ca un tâlhar,/ A slujit invadatorul/ Şi-a întemniţat poporul./ Pricazul „Tătucului":/ Moartea Mareşalului/ Ce-a stat demn in faţa morţii/ Infruntând blestemul sorţii./ Regele n-a graţiat/ Cu „Tătucu"-a pactizat,/ Iar după trădarea clară/, A fost alungat din ţară./ După ani şi ani, apoi,/ Scoşi din lada de gunoi,/ Trădătorii neamului/ Slujit-au duşmanului./ De Crăciun însângerat/ Nemernicii au trădat,/...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Prof. univ. dr. Ştefan BuzărnescuFără veleități estetice exagerate (pe care orice cititor exigent are dreptul să le revendice oricărui pretins autor de cărți) propunem, din unghi analitic, câteva ipostaze, sperăm revelatorii, ale prostiei ca fenomen social. Sub această rezervă, deci, vom risca un posibil răspuns la întrebarea: ce este prostia ? Dumneavoastră, ca oameni culți ce sunteți (parol!), sunt convins că-mi veți reproșa, cu eleganța ce vă caracterizează, cel puțin imprudența pentru ușurința cu care mă aventurez acolo unde mari gânditori au eșuat lamentabil. Și nici măcar nu erau portocalii! Conștient și eu de rezistența...

Fals tra(c)tat despre Prostie - 5.0 out of 5 based on 1 vote
ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.