Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Popescu Claudiu(duet inegal, pe propria piele)

Mă rog, îţi povestesc, dar nu ştiu cît îţi va fi de folos. Istoria asta amuzantă umple bine timpul, însă. Totul a început de la un obicei de-al meu pe care-l căpătasem din fuga de singurătate: eram nelipsit de la piesele de teatru. Dădeam o grămadă de bani să văd nişte amărîte viziuni moderne asupra artei dramatice, şi încă de mai multe ori. Atracţia principală era la început grupul de colege, dar nu băgau ele în seamă un străin. Dacă nu mai ieşea din seamă? Mai apoi aşteptam cu sufletul la gură pauza şi sfîrşitul, cînd asistam la discuţiile inteligente ale...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Popescu ClaudiuPentru a vedea efectele neaşteptate ale bolilor, să ne oprim mai întâi asupra unei scurte descrieri a bolii, care urmăreşte să o definească. În trecut, începând cu Hipocrate care spunea că tot ce supără pe om trebuie numit boală, manifestările patologice se recunoşteau după semne evidente împricinatului sau anturajului: durere, tuse, culoare ş.a. Astăzi sunt recunoscute patologii care eludează observaţia pacientului şi medicului, fiind vădite doar cu investigaţii moderne, cum este analiza sângelui sau radiografia. Pentru a numi condiţia unui om care nu este sănătos se folosesc multe cuvinte...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Anca GeorgeCuprins: Artus/ paşii răspântiilor/ rouei/ întrebatu-ne-am/ târăşte-mă/ latră-mă/ vrut-am/ Orlando/ aşteptare de umbră/ m-oi închina/ tu cu/ Gayatri/ bas Bach/ euforie brâncoveană/ lăsându-ne bătrâni/ danţul de s-ar rupe/ plecasem ghid/ margarete//

artus

scrise haine pe post de hiene/ dezbrăcaţi-mă dendro caloiene/ mormintele nu se mai mănâncă/ incantaţie dată din brâncă// avem interzis jarul stejarului nene/ busturi usucă-ne aliene/ ne-om rescrie umbrele încă/ până la zece fă-ne româncă// las' brustur ia-ţi ghimpii gim/ flori de salcâm Ierusalim/ săptămâna viitoare tei înflorim// şi ce mai...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Popescu ClaudiuSau povestea unui ţap ispăşitor

Să vă spun drept, domnule, eu întotdeauna am ştiut ce se întîmplă cu angajaţii mei. Şi nu pentru că-i monitorizez cu mijloacele acestea moderne, cu vreo mini-camera sau cu vreo tehnică de control psihologic. Doamne fereşte! Nu, domnule, eu ştiu ce fac aceşti oameni pentru că ştiu cum gîndesc. Pricepi dumneata? Acest cum e foarte important pentru că mă poate duce la ce.Bineînţeles că oricînd pot greşi, dar cu siguranţă în cazul despre care m-aţi rugat să vorbesc am avut dreptate aproape pînă la capăt. În mod normal nu divulg astfel de informaţii, dar dumneata...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Belu Capsa MarinelaUmilit, şocat de gestul şi de vorbele Mădălinei, înţelegând că totul era pierdut, că strategia lui eşuase, că fusese egoist când i-a propus să se căsătorească cu el în această situaţie idioată în care s-a băgat, fără să se apere s-a ridicat uşor şi a plecat, gânditor. „Ce mă fac acum? Ce-o să zică ai mei? Trebuie să rezolv cumva încurcătura asta. Aşa îmi trebuie dacă sunt un tâmpit! Şi am cheltuit deja cu meniul, cu lăutarii, Doamne, dă-mi o idee!", se frământa, conştient de ridicolul situaţiei. Simţind că s-a răcorit, tremurând toată de furie şi jignită de gestul lui, Mădălina a închis...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Alexandru Marchidan - Poeti dupa gratiiToate relele se întâlnesc în temniţă ca într-un bâlci; dacă ar fi fost vorba doar despre un exerciţiu de imaginaţie, modul de exprimare dintr-un poem ca „Panopticum" (Aurel Dragodan, p. 253) ar stârni cel puţin zâmbetul, prin capacitatea de a descrie cu umor scene din lumea întoarsă pe dos. Dincolo de valoarea documentară, multe texte au şi valoare literară. Mă refer în special la textele lui Radu Gyr, Andrei Ciurunga, Aurel Dragodan, Demostene Andronescu, Nichifor Crainic, Ionel Zeană. Aurel Dragodan este cel care se detaşează de suferinţă (dar şi de ceea ce am putea numi „mistica...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Popescu Claudiu
(scenariu inspirat din fapte realizabile)

(într-un colţ de sală, la o masă verde, dimineaţa la deschiderea bibliotecii, un tînăr gînditor. Multe cărţi pe masă, toate deschise, un dicţionar gros, nişte notiţe, un stilou. Vitraliile luminate, linişte, puţini cititori şi un sentiment înălţător de libertate sufletească, de singurătate fericită şi creatoare. Tînărul priveşte în sus, sprijinit în pumni, şi îşi zice:)

O, cîtă literatură pe un subiect atît de mic! În medie două sute de articole pe an despre o proteină, de douăzeci şi cinci de ani de cînd au descoperit-o. De fapt e o problemă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Belu Capsa MarinelaEra o după-amiază de duminică frumoasă de vară, cu soare mângâietor şi linişte îngerească. Sătenii se odihneau după zilele grele de muncă la câmp, în aer se simţea un miros îmbietor de struguri necopţi şi de lucernă abia cosită, doar melodia unor viori rupea liniştea, anunţând că în sat era nuntă mare. Timpul parcă se oprise în loc a mirare, nici o frunză nu se mişca în ram, animale şi păsări dormitau prin ogrăzi, o moleşeală plăcută îmbrăţişa natura. Ieşită la şosea, la poarta din faţa casei, doar Mădălina privea de-a lungul drumului, ascultând atentă lăutarii şi suspinând dureros. Simţea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Poeti dupa gratiiLa Editura Mănăstirea Petru Vodă a apărut volumul Poeţi după gratii (640 de pagini) care cuprinde o parte din poeziile a 71 de deţinuţi politici, texte scrise în detenţie şi însoţite de scurte biografii ale autorilor. Aşa cum spun editorii în „Cuvânt înainte" şi Aspazia Oţel Petrescu în „Cuvântul unei deţinute politic", poezia scrisă în închisori a fost „alături de rugăciune, hrană sufletească, scară către cer, întărire şi izvor de trăire în mijlocul unui regim inuman. (...) Poezia a fost ea însăşi prigonită. Pentru un singur cuvânt scris pedeapsa era foarte aspră. Se scria doar în minte, în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Popescu ClaudiuMinuni se întâmplă. Convertiri la creştinism, izbăviri din pericole vitale, vindecări miraculoase, oameni care au înviat din morţi. Studierea şi contemplarea lor sileşte raţiunea să întrebe. Cu cât este mai iscusită şi adecvată întrebarea sau problema ridicată astfel, cu atât răspunsul este mai la îndemână sau este conţinut de enunţ. Primul obstacol este acceptarea minunilor, care cere fie smerenie fie spirit ştiinţific. Apoi întrebarea: Cum? Dar mai valoroasă decât ea: De ce? În toate aceste trei obstacole, în vederea începerii soluţionării, intervine persoana, cu deprinderile şi credinţele...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Anca GeorgeCuprins: Grupul. Pastişe. Depastişare. Libertăţile scriitorilor. Semn şi sens. Poezie şi muzică. Existenţialism şi structuralism. Credinţă şi speranţă. Literatură şi lingvistică. Context universal românesc. Atic şi asiatic

Pasticcio, pastiche, pastişă. Opera Parvati e o pastişă după Kumarasambhava de Kalidasa. Pastişă? se interesează Olimpiu Nuşfelean. M-a prins, dar am mărturisit-o, şi n-o fi nici aşa groasă, gen scena europeană ca pastişă a celei americane, „Contractul cu România", auzi, pastişă după programul republicanilor americani „Contract with America", nici The British Museum Is...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Stoica ConstantinIeşise la câmp satul. Se declanşase campania de recoltare la grâu. Strigaseră pe uliţe pândarii. „Toată lumea la secere! Peste două săptămâni s-anunţă ploi mari." (Timpul probabil radiodifuzat era aprobat de partid). Li se spunea şefi de tarla acum pândarilor. Îi plătea statul. Păzeau recoltele de proprietarii lor. „Mai întâi cotele către stat, toareşi. Ce rămâne este al ţăranului muncitor. Nu al exploatatorilor, ca altădată." Toareşu Bâldan era la datorie. Avea o misiune dificilă, dată de partid. Bunul mers al campaniei agricole de vară. La Gratia. Comună grea, cu mulţi chiaburi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Popescu ClaudiuViaţa mea nu este banală şi nu a fost banală vreodată. De fapt, nu sînt convinsă că există viaţă banală, e vorba doar de un abuz adjectival. Merg cu metroul de aici pînă dincolo, uneori sînt plimbată cu maşina, însă cel mai bine mă deplasez pe tocuri. Am bani mulţi, îmi permit mîncare, facilităţi, haine, reviste şi cosmetice. Uneori mai dau pe stradă de pomană cîte cinci lei numai la copii. Ultima dată cînd am fost la medic, m-a consultat, mi-a făcut toate analizele şi a concluzionat că sînt perfect sănătoasă. Dacă s-ar măsura glucoza din fericire, s-ar vedea că sînt malnutrită. Primul motiv...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Popescu ClaudiuÎţi scriu sub privirile altora. De aceea nu te descumpăni, nu vei înţelege, nu pentru că îţi lipseşte ceva (deşi n-ar strica să citeşti cărţile pe care ţi le-am dat), ci pentru că voi fi excentric, adică în afara cercului. Numai gîndul că îţi voi explica fiecare rînd al acestei scrisori mă umple de bucurie. Bucuria o înţelegi uşor. Vei zîmbi, te vei mira ca un copil, pe la jumătatea explicaţiilor îmi vei mîngîia obrazul şi voi înceta. Aşa că mai întîi bucuria şi apoi mirarea. Eu descopăr, nu construiesc. Poate sînt blestemat. Te-am descoperit pe tine. Să nu spui vreunui suflet. Mă gîndesc că...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Hagi Curda- Reportaj de Război Rece în sudul Basarabiei -

Pe data de 15.07.2011 la ora 23:30, trei autocare s-au aliniat în faţa hotelului Intercontinental din Bucureşti. Două dintre acestea erau ale D.R.P.. M-am urcat în cel de-al treilea autocar la invitaţia lui George Simion împreuna cu amicul Edi, care se ocupa de partea tehnică la blogul şi la site-ul meu şi pe care l-am rugat să facă multe fotografii. Autocarul nostru a plecat primul, la ora 23:40 şi pe la ora 4:00 am sosit la Galaţi. Am trecut frontiera în Republica Moldova pe la Giurgiuleşti şi după circa un kilometru am ajuns la frontiera...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Popescu Claudiu

- dosar secret al locuitorilor în apartamente -

S-a vindecat de autism!

Alexandru, fiul cunoscutei prezentatoare de ştiri Idaira Cojocaru, a declarat recent că medicii i-au salvat viaţa interioară. Examenele clinice şi analizele certifică vindecarea băiatului de 16 ani, care suferea de autism, informează Quick-News.

Cunoscut mai ales ca imagine a grupului de îngrijire a bolnavilor de autism (G.I.A.), Alexandru a fost diagnosticat la vîrsta de 5 ani cu această cumplită afecţiune. Efectuînd un tratament genetic pe o perioadă de 4 ani, echipa de medici alcătuită din specialişti din mai...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Decebal VasiuDecebal Vasiu - Decu, aşa cum îi spuneau colegii, a fost unul dintre cei mai buni şi mai statornici prieteni ai lui Petrică Georgescu, foşti colegi de bancă în ultimii doi ani de liceu la „Alexandru Lahovari" din Râmnicu Vâlcea. Tatăl său, Ion Vasiu, un bărbat voinic şi foarte chipeş, era din părţile Sibiului, de pe la Mărginime. Se oploşise în oraşul Călimăneşti, unde îşi deschisese o activitate individuală de prestări servicii. Era om de lume, de spirit ales şi mai cu seamă de o atracţie fizică irezistibilă în faţa femeilor, cărora, la prima vedere, le rupea inimile şi le arunca, fără...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Drumul corbilor - Constantin Stoica- Fragment de roman -

Între două lanuri de grâu creşte trifoiul. Sunt încă verzi lanurile. Roiuri de fluturi roşii par pâlcurile de maci pe-ntinderea lor. „Îmbătrâni trifoiu. Îl atacă tortelu. Ce vrei? Are mai bine dă zece ani. Când săpai puţu-ăsta, erea p-al doilea an trifoiu." Dejugă aproape de puţ.

La câteva zile după înmormântarea Mariei începuse să sape puţul. Chiar pe locul unde căzuse fata leşinată. După ce alergase trei kilometri, din sat până la lot. Pe Drumul Corbilor. O doborâse ştirea morţii lui Tudor. Căzuţi înseamnă morţi. O lovise ca un trăsnet explicaţia gornistului. Alergase...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Popescu Claudiu(o recapitulare a ierarhiei umane)

I. Răzvan, sclavul

(O noapte liniştită pe uliţa domnească. Sub ochii trezi ai unui călugăr tolănit pe un cîmp gol dintre două case, nişte oşteni intrară agale în han, la porunca unui om înalt, care rămase afară, sprijinit de perete. Acestuia i se alătură un al doilea, mai gras, care apăru din spatele hanului.)

RĂZVAN - (uimit de ivirea tovarăşului) Veşnicul Calaghera, fricos ca un iepure! Ce te-ai pitit aşa după pereţi? Nu ştii că în preajma mea eşti mereu nevătămat?
CALAGHERA - (rînjind) Iertare, cinstite hatman! Din îngustimea minţii mele am uitat că vin la...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Soltan PetruTatăl meu avea patima vânatului. Puşca lui, ca o vioară prinsă într-un chiron (cui) mare şi ruginit, în ambianţa patrontaşului şi a trăistuţei cu ineluşe de culoarea aurului, mă înnebunea. Oare când am să ajung şi eu în rând cu vânătorii, alături de Ştefănel, colegul meu de clasă, să aduc măcar un porumbel sălbatic, agăţat într-un ineluş de traistă?! Însă, de fiecare dată, refuzul dur al tatei mă făcea să adorm cu visul la acea vioară cu cei doi cucoşei. Obrazu-mi din dreapta îi strângea răcoarea ţevilor, iar degetele-mi îi netezeau stratul cela cu o fălcuţă în stânga, pe care era sculptată...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Stoica ConstantinScoasă la drumu-ăl mare, merge lin căruţa. Negrilă şi Rujan calcă alene ţărâna caldă. Nori alburii stârnesc în jurul copitelor. Rumegă boii. Ion Năbădae nu-i mai îndeamnă la drum. „I-am silit toată ziua. Le-ajunge. Ş-apăi, îmbătrâniră. Trecură dă doişpe ani". Îşi reazemă spinarea de cositura răcoroasă, cu mâinile sub cap. Priveşte departe. La capătul drumului e satul. Aprins în lumina apusului. Îi vine în minte scena unui incendiu simulat. Abia-şi mai aminteşte cuvântul. Era pe front, la o instrucţie de trageri. Prin toamna lui '916. Pe Argeş, spre Bucureşti. Locotenentul îi ordonase să...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Popescu ClaudiuAuzind eu de la oameni şi citind în cărţi, am aflat nevoia unui învăţător. Şi cum părea că nu este niciunul împrejur, am pornit să-mi găsesc. Multe zile am rătăcit pe drumuri, căutînd printre oameni pe acela care să mă cunoască, dar străini mi-au apărut toţi şi nu a fost unul care să vădească inima mea. Atunci, văzînd în cale multe semne şi strîmtorat de tristeţea care nu-mi dădea pace şi care creştea cu fiecare pas, am luat o cărare printr-o pădure, noaptea. Cum mă aflam singur şi fără mîncare, m-am silit să ţin de potecă prin întuneric şi m-am încăpăţînat să nu dorm pînă ce dau de luminiş...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Belu Capsa MarinelaMaria a trecut prin anii de liceu ba stând la internatul de fete, ba făcând naveta cu trenul, ba locuind în gazdă. Invăţa mult, nu ştia ce-i aia distracţie, reuniune tovărăşească, bal sau întâlnire cu prietenii, doar uneori se plimba duminica pe Strada Mare sau mergea la film şi atât. Prima dată când a dansat cu băieţii a fost la banchet când i-a făcut mama o rochie nouă dintr-un tergal vernil, i-a luat pantofi cu toc şi ciorapi de mătase. Şi, pentru prima dată, în seara aceea a renunţat la codiţe. I-au făcut un coc caraghios de care era tare încântată. Fostei secretare U.T.C. pe liceu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dalian Florentina LoredanaMaria coborî din tren printr-o săritură. Fusese gata să-şi scrântească glezna, nefiind obişnuită să poarte pantofi cu tocuri înalte. Nu exista niciun motiv pentru care să nu păşească treaptă cu treaptă. Doar că aşa simţise nevoia, să sară, de parcă săritura aceea ar fi dus-o mai repede lângă cel care-o aştepta. Cu atât mai mult cu cât, tot drumul, simţise că trenul rapid abia se târăşte.
Trăgând de bagaj, încerca să-l identifice prin mulţimea de oameni, care-o încurcau mai mult ca niciodată. Ba încă, se repezise la un bărbat care, din spate, îl asemuise cu el, luându-l de braţ, gata să-l...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Popescu Claudiu(mărturia ascunsă a unui văzător în stare de asediu)

Mă uit la oameni şi la frica lor de moarte şi mă întreb dacă nu cumva sînt nepriceput sau dacă nu cumva sufăr de vreo boală. Căci nu mă pot îndoi de faptul că ea există şi nici de faptul că este şi o văd în tot ceea ce ei fac, în tot ceea ce ei gîndesc, crezînd că urmăresc de fapt fericirea.

Înseamnă că nu-mi dau seama de importanţa morţii şi a terorii pe care o pricinuieşte. Dar cum poate fi aşa, devreme ce şi eu am suferit cîndva, ca orice spirit treaz, tragica şi ineluctabila intransigenţă a condiţionării existenţei în timp, am trăit...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Bujenita Batog Mihai„Surâsul a fost inventat de un om care nu voia să se certe" (Dany Laferrier)

Umorul este definit în dicţionare ca fiind: „Înclinare spre glume şi ironii ascunse sub o aparenţă de seriozitate; manifestare prin vorbe sau prin scris a acestei înclinaţii. (prin extindere: veselie, haz). Categorie estetică ce constă în sublinierea incompatibilităţii şi absurdităţii laturilor unor situaţii în general fireşti." (D.E.X. Enciclopedia CARTIER) Desigur eforturile dicţionarelor pentru definirea conceptului sunt admirabile, chiar dacă, foarte puţin încununate de succes, deoarece un fenomen atât de complex...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Popescu Claudiu(fotografie temporală a unui demers secret)

Veneam de la un om care era sigur că ştie adevărul. Nu pot să nu preiau din pasiunea unei mărturisiri atît de cuprinzătoare, pentru că omul e bun conducător de emoţie. Eu ştiu, îmi spunea, am certitudinea, nicio îndoială nu-mi mai viciază raţiunea, sînt un om fericit pentru că am ceea ce au dorit în zadar de-a lungul istoriei fraţi mai vrednici decît mine, am certitudinea; chiar dacă ştiu că am ratat momentul, sînt liber de tirania şovăielii, totul este clar: sunt vinovat de o greşeală strategică iremediabilă, nu mai pot face ceva din cauza...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Popescu Claudiu(utopie socială realizabilă)

Am avut şansa să discut cu o sursă sigură, care m-a informat asupra unor aspecte ale prezentului. Din fericire nu m-a costat nimic, singurul efort pe care l-am făcut a fost acela de a găsi întrebările elocvente, cu cea mai mare relevanţă pentru noi.

Sursa mi-a povestit de un mare politician care, printr-o serie de conjuncturi favorabile, ajunsese ministru al economiei. Avansarea lui în noua demnitate a venit ca o încununare a carierei sale politice, care începuse cu treizeci de ani în urmă. Prima mare încercare, ivită la numai o lună de la investire, a fost decizia...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Popescu Claudiu(mic editorial al unei reviste interdisciplinare)

În vremea în care, dacă te pătai de roşie, îţi luai adio de la cămaşă, trăia un om care mînca multe cereale integrale. Desigur că era plăcut în preajma lui, pentru că nu mirosea ca ceilalţi. Fiind foarte grijuliu şi iubind lucrurile care îl slujeau bine - adică mult şi eficient -, de fiecare dată cînd mînca roşii inegale ca diametru avea grijă să nu poarte cămaşă; iar dacă se întîmpla, într-o vizită sau la restaurant, să-i fie servit ceva pe bază de tomate, ori se acoperea cu un şerveţel, ori nu primea - în cazul în care nu ofensa...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaePromiteam, cu ceva timp în urmă, într-un articol, că voi reveni asupra unei chestiuni umane ce ţine de preţuirea aproapelui, în condiţiile în care iubirea sa, în sensul biblic al cuvântului, nu ne stă la îndemână. Oricum am face, ori de unde am începe, tot peste comunicare şi înţelegere dăm, iar de aici, un fel de Izvor al Tămăduirii, curge totul. Printre altele, transpunerea şi empatia. Înainte de a ajuge la aceste concepte, pentru ca firul discuţiei să aibă şi logică şi sens, trebuie să-l punem în capul mesei, de data aceasta, pe Kant, cel din Critica raţiunii practice, lucrare în care...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.