Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa Nicolae- Aşa,... una, alta... - mi-am repetat în gând, privind undeva, departe, spre munţii care, parcă, mă chemau. Am urcat, iarăşi, la volan. Drumul a şerpuit printre pădurile din stejar rămase încă în picioare. Peste tot, în jur, alături nouă, liniştea, simfonie a zărilor şi a aducerilor aminte. Alături ei, viaţa, oricând gata, parcă, să trădeze. La ţărmul clipei, misterul! ...Sau, alternativ, când Dumnezeu, când diavolul! Totuşi, ultimul, mai rar. Între unul şi celălalt, urcuşul, destinul, ruleta, cifra 6. Repetată, punere pe gânduri! ...Apoi, moartea, cortină a zădărniciei! Domnule, dacă ai...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Belu Capsa MarinelaUn zâmbet îmi brăzdează faţa de fiecare dată când îmi amintesc de prima întâlnire cu un băiat, într-o vacanţă de vară. Eram acasă la părinţi, în micul sat din Câmpia Dunării, sat cu uliţe drepte, încât vedeai totul de la un capăt la altul al comunei cu casele ei albe, curate, în faţa cărora ţăranii aveau grădiniţe cu flori sau cu răzoare de zarzavat. Venise în satul nostru un tânăr din Craiova, în vizită la nişte rude şi, într-o duminică tare călduroasă, l-am cunoscut la horă. Pe atunci eu aveam vreo cincisprezece anişori. În faţa Căminului Cultural veneau lăutarii satului şi cântau cu foc...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mihai Eminescu„Domnesc pe neam și țară calmuci cu cap de câine
A căror mutră slută și-adânc dobitocească
N'o 'ntrece decât doară inima lor câinească".

DOINA

De la Nistru pân-la Tisa
Tot Românul plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân-la Mare
Vin Muscalii de-a călare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;
Din Boian la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Şi străinul te tot paşte,
De nu te mai poţi cunoaşte.
Sus la munte, jos la vale
Şi-au facut duşmanii cale;
Din Satmar până-n Sacele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român săracul,
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Sporis MihaiUn balaur uriaş se ivise la Dunărea de jos. O nouă mare urgie, după prăvălirea legiunilor romane peste trupul Daciei, se ridica în istoria cu martiri, sfinţi şi eroi a neamului nostru, coborâtor de dincolo de timp. Aşa vorbesc miturile, basmele şi aşa simţim noi urmaşii pelasgilor, tracilor, geto-dacilor, daco-românilor, nemurirea firii noastre şi aşa ne trăiam ritmicitatea secretă, fără să căutăm explicaţii. Avem însă nostalgia întreagă a celor care simt că vin de foarte departe, pe cărările secrete ale iniţierilor de taină. Simţim elementele primordiale ce ne-au întemeiat, reflexia din...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeDupă ceai, o feliuţă de pâine cu unt şi două pupături, am coborât în faţa blocului. În stradă, pe trotuar, înainte de a porni la drum, am aruncat o privire spre balconul clădirii în care locuiam. Din dosul perdelelor, priviri. Undeva, cu ochii parcă lacrimând, fata vecinei mele, o fâţă răsfăţată, ce credea că funduleţul i-ar fi fost pictat de Botticelli, când stătea de vorbă cu Cel de Sus, şi numai după aceea trimis de El spre facere, în lume. Mai jos, cu un etaj, baba cu inventarul şi prognoza. Ştia până şi culoarea chiloţilor, pe care îi îmbrăcam în fiecare dimineaţă. Ştia despre ieri...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Maria Diana Popescu - selectie poezii
George Coşbuc - Colindătorii
Cad fulgii mari încet zburând,
Si-n casa arde focul,
Iar noi pe lângă mama stand
De mult uitarăm jocul.
De mult si patul ne-aştepta,
Dar cine sa ne culce?
Rugata, mama repeta
Cu glasul rar si dulce
Cum sta pe paie'n frig Hristos
In ieslea cea săracă,
Si boul cum sufla milos
Căldura ca să-I facă,
Drăguţ un miel cum I-au adus
Pastorii de la stână
Şi îngeri albi cântau pe sus
Cu flori de măr în mana.
Şi-auzi! Răsar cântări acum,
Frânturi dintr'o colindă,
Şi vin mereu, s'opresc in drum,
S-aud acum în tindă -
Noi stăm cu ochii pironiţi
Şi fără de suflare;
Sunt îngerii din cer...

Colinde şi poezii religioase - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Bud Florica aeSosise şi ziua cea mare. Dis-de-dimineaţă, la oara cinci, mamica ne-a trezit pe toţi din somnul cel dulce. Eu durneam (dormeam) în cohe cu bunica Valeria. Ai mei durneau în casa de sus. Pe vremea aceea ora cinci era o oră criminală pentru noi, copiii. M-am îmbrăcat cu înfrigurare, ca să nu mă prindă neîmbrăcată vecinii, care vineau să ţină de porc. În cohe totul strălucea de curăţenie. Unchiul Florea a venit aducând cu el şi ustensilele. Dintr-odată odorul s-a umplut de lume. Totul s-a petrecut repede. Eu îmi ţineam urechile în palme, ca să nu îl aud guiţând pe bietul iosag. Unchiul Florea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Moscu MarinInundaţiile trecuse cu tăvălugul apelor din jur - împrejurul satului, distrugând şanţuri şi podeţe, luând cu ele păsări şi animale, şi, câteva cocioabe, care cu ani în urmă au fost construite din sărăcie pe malul lor. Toată lumea care venea în satul Frecătura trebuia să-şi ia gândul de la mijloacele de locomoţie şi vrând-nevrând trebuia să mărşăluiască peste câmp circa zece kilometri. Aerul tomnatic aducea în nări miros de poame şi fructe coapte iar cerul mai primea în înălţimea-i ultimele foşnete ale aripilor întârziate din lunga călătorie a supravieţuirii. Elina Sprincenatu, învăţătoare la...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Moscu MarinN-aveam voie să spun nimic. Nu aveam voie să discut cu nimeni. După ce primeam bucata de pâine, luam bătaie şi plecam cu turma de oi spre munte. Asta îmi era răsplata, răsplata zilnică. Bătaia şi bucata de pâine. Dorul de fraţi şi de părinţi îmi ardea sufletul. Mă gândeam la colegii mei de clasă, la colegii mei de şcoală. Ei rămăseseră la Braşov, poate fericiţi după Revoluţie, iar eu îmi petreceam zilele şi nopţile într-un Pustiu Necunoscut. Nu vedeam oameni, nu vedeam sate. Nu aveam încotro să apuc. Vedeam doar piscurile golaşe, soarele ce se înălţa şi se cobora după vârfuri şi firul de apă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Belu Capsa MarinelaEra o zi frumoasă de primăvară, cu cer senin şi soare cald, moleşitor. Pe scările cele înalte ale bucătăriei de vară mama şi tata plănuiau cum să are pământul, ce să samene la câmp, cum se vor descurca cu vitele. Pentru că aveau o gospodărie mare cu păsări, cai, boi şi o vacă. Eu avem vreo doi anişori şi eram o zgâtie de fată blondă, cu rochiţă roşie şi mă jucam în curte cu pisica şi cu puii de găină. Mama mă urmărea atentă să nu ma lovesc de ceva. Deodată, cufundaţi în discuţia lor, mă pierd din ochi şi ceva necunoscut le spune că sunt în pericol. Ma caută din priviri şi ce văd: eram la...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Popescu ClaudiuDecorul
De cînd au montat noul bancomat, am primit teancuri de sesizări şi nu de puţine ori colegele mele de la ghişeu s-au confruntat cu clienţi revoltaţi. Tehnicienii ne-au asigurat de fiecare dată că problema este una strict informatică, sistemul în sine al cartelei unice fiind principial stabil, deşi s-a mai întîmplat ca scannerul să încurce identităţi. Nu sîntem un sediu foarte mare, avem în jurisdicţie doar treizeci de mii de clienţi, dar a fost nevoie de dublarea pazei după protestul de săptămîna trecută, explicat de Css[1] prin temperamentul impulsiv al cetăţenilor din orăşel.
...

Aspirat din realitate - un salut regizat al coerenţei (neîntîmplătoare) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Belu Capsa MarinelaGeorge Vişinescu se trăgea dintr-o familie româno-macedoneană. Tatăl lui era din Bulgaria, iar el se refugiase în România după răscoala ţăranilor din 1907. Aici s-a recăsătorit cu o româncă de pe malurile Dunării cu care a avut patru copii, doi băieţi şi două fete. George era băiatul lor cel mic, de aceea a rămas în casa părintească şi după ce s-a căsătorit. Bătrânul Balacev era un bărbat puternic, curajos şi, pentru că s-a ridicat contra regimului regal bulgar pentru apărarea drepturilor ţăranilor crunt exploataţi, a fost prins, arestat şi închis într-o cuşcă cu nume de închisoare aflată pe...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Stroia GeorgeAbandonat de furia lumii în care trăise şi pe care de atâtea ori o încântase cu scrierile sale, Marele Mag presimţea că oamenii îl uitaseră cu desăvârşire. Pentru lumea întreagă, El nu mai era decât ecoul unei glorii de mult apuse, pierdută undeva într-o nebuloasă a amintirilor. O nebuloasă din care El nu mai avea putere să se întoarcă. Fusese condamnat la uitare. Mâna sa – alteori măiastră - nu mai avea putere să ţină, nici măcar, tocul cu cerneală. Iar dacă se străduia să mai scrie, din peniţă înfloreau doar picuri mari de sânge. Nici măcar El nu se mai recunoştea. Oglinda imensă, atârnată...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

I. T. DutaDomnişoarei Ioana Teodora Duţă

„Din depărtări se aude un susur nostalgic",
Reflux călător prin vitrinele-n dungi,
Un creştet de cer pe un punct mesager
Şi-o lumină-n reflex la care s-ajungi.

Ochiul se-mparte-ntre durere şi crez,
Iar mâna desparte chiar umbrele seci,
Setos se deschide o poartă spre dor
Când Orpheu îşi sărută strunele reci.

Pragul de foc îşi soarbe chemarea
Din anii cărunţi cu ferestre spre vis,
Pulberea albă-şi topeşte urcuşul
Către cerul prea slobod, încă nescris.

Grafica - ion Măldărescu

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Dr. Claudiu Popescu, art-emisIstoria unei idei la ea acasă, prin stenograma coerentă a unor gînduri şi citate din ziar

Oraşul are darul de a-ţi fura puţin cîte puţin energia. Sună a ocultism semidoct. Conceptul de oraş rămîne, că nu am ce amendamente să-i aduc, rămîne tot o nefericită cetate fără ziduri, care se apără împotriva pădurii. Puţin cîte puţin rămîne, pentru că dacă am fi băgat de seamă caracterul insidios cu care oraşul ne face ce voi stabili ulterior că ne face, oricum ceva rău, nu am fi construit astfel de oraşe. A fura nu e potrivit, că nu au cum zidurile şi străzile să deţină ceva, mai ales ceva specific...

Undeva - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Dr. Claudiu Popescu, art-emisLui M. Nedelciu

Nişte scări întunecate (adică fără lumină pe coridor, n.n.). O uşă metalică maro, cu vizor la nivelul pieptului. Lîngă, un frigider mic, Fram, ruginit, cu un teanc de scînduri deasupra. Pe uşă, numărul 8 lipit strîmb. Fără sonerie. Totul se întîmplă acum şi aici. Dar prezentul e scurt. (inscripţie pe un interval de lemn dintre două geamuri ale acceleratului 1669, Iaşi-Braşov, 2001).

Îmi deschide tocmai Barbu (nume fictiv, de fapt pictorul e cam spîn, n.n.). Ne aşezăm la masa din bucătărie „că dincolo e plin de tablouri şi de nevastă-mea". Nu, mersi, nu vreau cafea, că mă...

Prezentul e scurt - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Vasile Duma„Doamne! Ce vom fi făcut o mie de ani?!(…). O mie de ani s-a făcut istoria peste noi.: o mie de ani de subistorie.” Aşa îşi începea, în 1936, Emil Cioran cel de-al doilea capitol „Adamismul românesc” al cărţii „Schimbarea la faţă a României”, volum care se voia un Zarathustra românesc, prin tonul şocant cu care trata trecutul, prezentul, dar mai ales viitorul poporului român. Ilustrarea cea mai elocventă a acestei stări sumbre o găseşte în „blestemul poetic şi naţional care se cheamă Mioriţa(…), rana neînchisă a sufletului românesc”, capodopera poeziei noastre populare, „păcatul originar”...

Pagina 9 din 9

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.