Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

AbecedarPrivesc, printre altele, cum în fiecare dimineața, părinții își duc pe cei mici spre școală. Îi iau de mână, îi urcă în mașină și... Acolo, totul! Învățători, profesori, drepturi și iar drepturi! Cât despre îndatoriri, deocamdată nimeni nu îndrăznește a scoate o vorbă. Mde, trebuie să aibă și chestiunea asta un dus și un întors, îmi șoptesc eu mirat în barbă. Alteori, de la fereastra sufletului, mă uit la câte un bătrânel, cum cară ghiozdanul nepotului. El, o ghindă parcă rătăcită într-o lume, în care musai să răsară, celălalt, bătrânul, creanga îndoită care, într-un mâine, poate să dispară...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

BăbuţăAsemenea cartelurilor drogurilor, bandelor de cartier, a criminalelor corporaţii farmaceutice - poate mai dăunătoare decât lumea traficanţilor de arme - a „socializărilor" de mahala, a scandaluri şi minciunilor propagandistice, în jungla numită Internet răzbeşte câte o rază de soare. Rarisimă, dar curată şi puternică prin adevăr, străpunge noianul de murdărie şi anulează pentru o clipă măcar urâţenia „civilizaţiei" veacului al XXI-lea. Dovadă că bunul simţ nu a murit în România, cineva - Doina Filipescu pe nume -, a aşternut câteva gânduri de o dureroasă realitate, dar şi de o frumuseţe nobilă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Casa la taraFraţilor, lăsând gluma la o parte, după câte aud şi eu, bine ar fi să nu te scarpini dacă nu te mănâncă, însă cum parcă le căutăm cu lumânarea aprinsă, chiar din ziua în care tragem pe nas pentru prima dată, din această lume (respirăm, am vrut să spun, nu cumva să vă ducă mintea în altă parte. Însă, la un adică, cam totul, tot un fel de drog!), ne tot frecăm. Uneori cu spatele, de tocul uşii, alteori cu câte un mătăuz pe şira spinării... Când eşti mai la tinereţe, te scarpină muierea pe şale şi te plesneşte cât să te bage în draci, apoi... Se întâmplă uneori ca ea să dea prea mult din cleanţă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Marian Ioan, art-emisÎn primii ani ai șederii noastre în Podari, împărțeama casa în care locuiam cu familia Zebacinski. Era o casă tip, așa cum erau toate casele din zisa „colonie muncitorească" aflată chiar în curtea fabricii de ulei la care lucra tata. O casă cu două apartamente identice, cu pod, cu beci. Doar un perete ne despărțea. Iar în curte, pe vremea aia, "gard despărțitor" era o noțiune necunoscută. Numai florile din fața ferestrelor care dădeau spre aleia principală ni le puneam fiecare separat, deși și asta se discuta în prealabil, ca să se armonizeze. Dacă cei de la O.N.U. ar fi fost realmente...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Munţii RetezatNational Geographic scrie: „Acest masiv impresionant are peste 80 de lacuri cu apă limpede precum cristalul formate în epoca glaciară. Excursioniştii iubesc aceşti munţi pentru întinderile lor nesfârşite" Geograful şi savantul francez Emmanuel de Martonne menţiona: „Văile adânci de 800-1000 de metri, adevărate canioane sunt tăiate într-un platou de o continuitate surprinzătoare. Este un spectacol ciudat şi ca să spunem aşa, tulburător"

Paradisul lacurilor

Masivul Retezat ne întâmpină cu superba salbă de lacuri glaciare şi cu vârful Retezat, tăiat parcă de o sabie uriaşă. Vârful Bucura dă...

Paradisul lacurilor - Munţii Retezat - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Cascada BigarNatura este de multe ori de o frumuseţe incredibilă. Dar nu numai splendoarea naturii fascinează ci şi legendele pe care le povestesc munţii, râurile, copacii şi batrânii plini de har. Una dintre cele mai frumoase legende, neasemuită prin originalitatea ei, este legenda Cascadei Bigăr, aflată în Munţii Aninei. Se spune că odată, demult în vremuri de care numai pietrele reci şi mute şi munţii cărunţi îşi mai amintesc trăia o familie de oameni harnici. Femeia, pe care soţul ei o iubea nespus, era de o frumuseţe răpitoare. Trecuseră destui ani de când erau împreună, însă erau nefericiţi pentru...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Bătrână

Ți-am strâns, copile, zece ouă
Și te aștept cu dor să vii,
Aș veni eu, dar mi-e teamă c-o să plouă,
O să mă doară iar piciorul și n-o să pot veni.

Te rog să-mi spui când să te-aștept,
Să-ți pregătesc ceva ca să mănânci,
De ieri simt o durere surdă-n piept,
Dar dacă vii, îmi trece; să nu plângi.

Te-aștept, copile, să cosim pe lângă casă,
Că au crescut înalți ciuliniI în grădină,
Eu nu am bani să chem, pe cineva la coasă
A-ntârziat poștașul cu pensia, de-o lună.

Mi-ai spus că ai să vii duminica trecută,
Dar n-ai venit copile, ce-ai pățit?
Te-ai supărat că ți-am trimis făina necernută?...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

De la Nistru. pân-la TisaCând plecat-au „der, die, das",/ Rău a fost cu „Davai ceas"!/ „De la Nistru pân' la Don,/ Davai ceas, davai palton!/ Davai ceas, davai moşie!/ Haraşo tovărăşie!"/ „Tribunalul Popular"/ S-a purtat ca un tâlhar,/ A slujit invadatorul/ Şi-a întemniţat poporul./ Pricazul „Tătucului":/ Moartea Mareşalului/ Ce-a stat demn in faţa morţii/ Infruntând blestemul sorţii./ Regele n-a graţiat/ Cu „Tătucu"-a pactizat,/ Iar după trădarea clară/, A fost alungat din ţară./ După ani şi ani, apoi,/ Scoşi din lada de gunoi,/ Trădătorii neamului/ Slujit-au duşmanului./ De Crăciun însângerat/ Nemernicii au trădat,/...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Prof. univ. dr. Ştefan BuzărnescuFără veleități estetice exagerate (pe care orice cititor exigent are dreptul să le revendice oricărui pretins autor de cărți) propunem, din unghi analitic, câteva ipostaze, sperăm revelatorii, ale prostiei ca fenomen social. Sub această rezervă, deci, vom risca un posibil răspuns la întrebarea: ce este prostia ? Dumneavoastră, ca oameni culți ce sunteți (parol!), sunt convins că-mi veți reproșa, cu eleganța ce vă caracterizează, cel puțin imprudența pentru ușurința cu care mă aventurez acolo unde mari gânditori au eșuat lamentabil. Și nici măcar nu erau portocalii! Conștient și eu de rezistența...

Fals tra(c)tat despre Prostie - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

prof. univ. dr. Nicolae Mătcaş, art-emis[...] Încălecarea Pegasului de către cunoscutul lingvist moldovean Nicolae Mătcaș s-a produs destul de târziu. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că autorul nu și-ar fi exercitat aptitudinile-i creative neîndoioase pe parcursul întregii sale vieți, publicând din când în când cicluri de versuri disparate în diverse ziare și reviste din republică. E vorba de volumele miezoase: „Surâsul Giocondei" (1997), „Trenul cu un singur pasager" (1998), „Azur" (2002), „Coloana infinitului" (2003), „Câte-s visele, multele... " (2003), „Roată de olar (2008), „Vernale ploi" (2009). Am citit aceste cărți cu o plăcere...

Nicolae Mătcaș - Un poet de talent și un remarcabil sonetist - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Monica Ligia Corleanca, art-emisBătea dinspre Dunăre un vânt rece iar sălciile scânceau a plânset de vădana când ne-am urcat pe vaporul de la Tulcea să fugim spre Brăila. Se zvonea că veneau ruşii dinspre răsărit şi lumea înnebunise de spaimă la auzul unor întâmplări de necrezut când intrau soldaţii în oraşe şi sate. Frica ce mă îngheţa cu totul îmi trimitea mesaje devastatoare şi de eram un nod de copil fără experienţe de vreun fel. Trenul cu toate lucrurile din casa noastră plecase spre Brăila prin Cernavodă dar... n-a mai ajuns niciodată. Vaporul înainta foarte încet contra curentului şi m-am strecurat mai aproape de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

RaccoonN-avem destule lacrimi să plângem izgonirea din locurile unde am văzut lumina zilei, n-avem cui spune durerile îndurate de fuga spre mult dorita libertate, vorbind despre exodul bieților români, începând cam prin 1968-70 până în prezent, care au plecat care cum a putut, legal sau ilegal. Acum, când privesc la disperarea cu care fug cei din orient către salvatoarea Europă, nu pot să nu-mi amintesc cum a fost și plecarea noastră către vestul vestului, în speranța că vom avea o altă viață. O altă viață ne-am construit, dar ce fel de viață și cu ce sacrificii, mai greu de înțeles de către cei ce...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Vasile Bolboja, art-emis„Viaţa trebuie să fie simplă, dar nu simplistă!"

Viaţa, pe planeta Pământ, nu a fost, niciodată, uşoară. Pentru a ajunge, azi, la o populaţie de peste 7 miliarde, omenirea a parcurs un drum incredibil de greu. Primul atribut al acestei supravieţuiri l-a constituit munca. Munca fizică, fără limite, dublată de inteligentă practică şi de capacitatea genetică de a supravieţui (aproape) în orice condiţii. Pentru a realiza aceste atribute esenţiale, omul, dintotdeauna, şi-a simplificat viaţa, atât cât a fost posibil, concentrându-se pe cele trei coordonate esenţiale ale existenţei reale: hrană şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Monica Ligia Corleanca, art-emisDeschid încet ușa spre balconul meu plin cu flori să las roua dimineții să-mi inunde casa, încercând să vorbesc păsărilor colibri, care mă vizitează de câteva ori pe zi, când mă trezesc luată de un jet puternic peste bara de protecție, peste pădure, aflându-mă dintr-odată într-un zbor aerian către înălțimi albastre din care nu am nici o putere să opresc înaintarea sau să mișc măcar un deget. Sunt încă buimacă și blocată în această forță portantă fiind prea de dimineață, când sensorii mei funcționează lent la trezirea din noapte. Un zbor de condor mă poartă printre nori, văd clădiri ce nu-mi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Berbec Olguţa, art-emisCu ceva timp în urmă (ani vreu să zic!), scriam un eseu... (Eseu?! Termenul, pentru mine, ar putea fi nepotrivit sau „pretenţios". Am văzut că, mai nou, cei care au abordat genul - adică scriu eseuri - înşiră cuvinte în rânduri încărcate neologistic, fără logică, fără a spune ceva, fără a înţelege cineva ceva şi fără a bate măcar „câmpii cu graţie"). În acest context, mai potrivit mi se pare să spun că atunci am pus pe hârtie un text cu titlul „Frumosul ca frumos manifest", cu intenţia de a contura ideea asupra căreia stăruiam: „identitatea de a fi" legată într-un fel de fapta ce ne poate...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Ion PenaIon Pena, scriitorul interzis, îngropat alături de fiul lui Sadoveanu, în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia

A scris și a luptat pentru țara care l-a uitat, dar a venit vremea sǎ-l scoatem la luminǎ citindu-i povestea tragicǎ și scrierile, atâtea câte s-au mai gǎsit. Considerat de unii poate cel mai bun epigramist teleormǎnean, Ion Pena a fost și poet apreciat în perioada interbelicǎ. Nǎscut pe 25 august 1911, într-o familie de țǎrani în comuna Belitori, azi Troianul, mort în rǎzboi pe 29 iulie 1944 și înmormântat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia, Ion Pena este mai mult un necunoscut...

Ion Pena, scriitorul interzis - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu, art-emisBalsamul liric al lui Radu Gyr s-a mustit în inima sa cu şoapta mirifică a paşilor profetului ce i-a proorocit ardoarea pentru Neamul Dacoromân înflorit în verdele suferinţei. Lujeri de zori i-au înmugurit în sufletul său serafic, cântarea divină, ţesând în răbdarea străbună porfira cerească a martirului. În cugetul său a înflorit jertfa şi dorinţa de a adora frumuseţea lui Dumnezeu. Fiecare fior al său e un borangic de ţărână sfântă care a brodat veşnicia Străbunilor pe Marama primei Dimineţi a Creaţiei divine. Versul său se răsfrânge cum se răsfrânge cerul peste ape, soarele peste pământ...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

8 Martie 2015, Primăvara, dimineaţa anuluiFemeia este ceea ce noi constatăm că dorim a fi formă a frumosului. Este starea de veghe domesticită, este lacrima travestită în zâmbet, este partea frumoasă a suferinţei. Femeia poate fi mamă sau iubită! Fiecare mama poartă în ea munţii, copacii, cerul, apele, adică tot ce este sfinţit pe acest pământ şi trebuie înlănţuit generaţiilor hotărâte a se naşte, pentru ca astfel copilul să le cunoască la pieptul ei. Femeia este ploaia, furtuna, lumina trăsnetului, dar şi zăpada, curcubeul, soarele. De aceea mama zâmbeşte când îşi mângâie copilul. Toate acestea definesc iubirea. Femeia este fiecare...

8 Martie 2015, Primăvara, dimineaţa anului - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

8 Martie 20151 Martie-Marţişor, urmat îndeaproape de 8 Martie, Ziua Femeii, noi, bărbaţii, le oferim bunicelor, mamelor, soţiilor, iubitelor, surorilor, colegelor, fiicelor noastre ipotetici ghiocei însoţiţi de câte o „floare” ziaristică. Poate reuşim, poate nu reuşim. Considerăm că cea mai furmoasă floare artistică nu le o acordăm noi ci ne-au oferit-o chiar Dumnealor, Femeile, prin superbe şi emoţionante creaţii artistice şi excelente realizări tehnice şi sportive de vârf „săvârşite ” de-a-lungul timpurilor. Începem, nici nu se putea altfel, cu Veronica Micle, aceea care a inspirat/generat acea celebră...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Marin SorescuÎn luna ianuarie, 2015,după Sărbătoarea Naţională a Limbii Române, când Poetul Eminescu, Omul ca şi Opera sa traversau minţile celor neadormiţi în fapte, la Bulzeştiul natal, se stingea Nicolae Şt. Sorescu, cap de serie în Dinastie, în vârstă de 92 de ani, împliniţi. Îl evocăm acum, în postumitate, deoarece în cadrul Cenaclului „Al. Macedonski” de câte ori participa, recita memorabil trei poeme eminesciene, extrem de dificile chiar pentru memoria unor actori versaţi, dăruiţi întru lumina... Climatului Poetului Naţional. Creaţiile s-au numit „Venere şi Madonă”, „Scrisoarea I”, „Epigonii”...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
N.Balasa-Sara1.2Romancier şi eseist, ziarist, bine stabilit în arta comunicării din mass-media românească (având şi o teză de doctorat în domeniu), scriitorul Nicolae Bălaşa, din Craiova, şi-a adjudecat meritoriu impulsurile dialogului referenţial şi în teatru: vezi volumele Preţ pe dispreţ (2011-79p), Ziua a şasea (2012-61p), Teatru (2013-162p), Slugă la dârloagă (2014- 74p). Toate piesele componente sunt comedii cu subiecte fixate în lumea satului contemporan, cel din timpul şi după dezastrul colectivizării. Punctul nodal al inspiraţiei sale rămâne totuşi satul românesc, începând cu cel în spaţiul căruia...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

HestiaCopil fiind, mergeam adesea în vacanța de vară la Cetate, în excursie, împreună cu profesorul de istorie. Aici, după o lecție autentică de istorie locală, presărată cu multe aplicații practice precum confecționarea unui arc cu săgeți, a unui adăpost din ramuri de stejar și furișarea în spatele dușmanului, încingeam un meci de fotbal, iar seara, ajunși acasă, rupți de oboseală după un drum atât de istovitor și după o partidă de fotbal epuizantă picam morți, uitând de foame și de sete. Cu greu le venea părinților să creadă că odraslele lor, care nu intrau în casă până la miezul nopții, se culcă...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Maria Diana PopescuM-a prins Anul Nou la tablă, scriind în intersecţia în care locuiesc de o veşnicie iarna îmi pare o piatră ascuţită sub epidermă. Universul miroase a smirnă şi colaci dulci scoşi din cuptoare de lut.  Prin văzduh trec mail-uri şi avioane, delfinii cîntă la pian în oceane, iar mie îmi ţiuie urechile de urletul lupilor şi mă strîng în mine de groază, la vederea urmelor pe zăpadă, a bucăţilor de an molfăite şi lepădate. La lumina unui felinar agăţat de tavanul lumii mă încăpăţînez să duc la adăpost alfabetul pentru păsări, ca nu cumva să nu uit zmeul de hîrtie legat de încheietura anului. Cu...

Scrisoare de sfîrşit şi de început - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Geo GăletaruStăteau în jurul mesei ca nişte manechine ţepene şi curăţele, nişte proşti cu ciucuri. Doar clopoţeii la gât le lipseau, altfel, poate, m-aş fi ridicat de la început şi aş fi plecat, fără să mă mai uit înapoi. Oamenii ăştia îmi hotărau soarta, sau, mă rog, o felie din ea. Aliniaţi de la stânga la dreapta sau invers, depinde din ce parte priveai scena, începând cu papagalul multicolor din capul mesei. Individ cu o responsabilitate uriaşă în desfăşurarea mascaradei care se pregătea, o dată pe lună, cu o meticulozitate aproape indecentă. Cravata de un roşu ţipător i se lăbărţa pe albul imaculat al...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Emil Pro;can, art-emisA fost odată un Om! S-a născut la începuturile lumii precum celelalte trebuinţe. Ca un strigăt. La început totul era tăcere, doar lumina desluşea neantul. Dumnezeu i-a dat câte puţin din toate lucrurile Pământului. Avea tot ce există. După primii paşi s-a uitat în jur, a privit, a înţeles, a zâmbit. Din zâmbetul lui primea Cerul veşti! Munţi, ape, câmpii au fost aşezate împrejurul lui cetate. Loc care apără, dă linişte şi încredere. Gândurile sale alergau peste tot. Seara se întâlneau cu cele ale Pământului. Aşa a învăţat despre prietenie şi dragoste! Omul mângâia Pământul. Cu privirea, cu...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Prof. univ. dr. Stefania Georgeta Ungureanu, art-emisSuntem cu adevărat fericiţi? Care sunt acele lucruri, ce ar putea întregi starea de fericire, de pur şi simplu fericire să urmăm astfel... ce anume!? Carieră, bunăstarea funcţiile, gradele sau locul de deputat, senator, europarlamentar pe liste fără principii!? Avem totul şi de fapt nu avem nimic, suntem într-o permanentă competiţie cu trecutul nostru, cu varianta aceasta de prezent derizoriu, care ne alimentează furia gândului ,progresând halucinant spre sfere înalte de influenţe politice, dar nu numai. Si bineînţeles cu viitorul despre care habar nu avem că ne-am putea programa propria...

Ce căutăm în lumea asta? - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Monica Ligia Corleanca, art-emisMă simt precum înainte de primul război mondial în această primăvară târzie și rece. Nu venisem încă pe lume atunci, dar mi-am făcut o imagine a timpului când a fost declanșat un război din nimic, numai pentru a mai împuțina locuitorii planetei. Decizii nebune ale unor psihopați care caută doar sclavi de muncă și motive de a se distra pe seama lor, dar cel mai mult de a-i elimina din spațiul planetei după ce au fost folosiți. Au mai trecut niște ani după război când bieții oameni au început să ia totul de la capăt, să spere, să reclădească, când România avut poate cel mai bun timp din istoria...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu, art-emis„...Când luaţi, fără nici o pripeală, Sfânta Împărtăşanie: deschideţi ochii. Veţi vedea, în sfârşit, lumina. Lumina este timpul adevărat, iar inima este potirul în care v-a dat Dumnezeu, spre păstrare tainică şi rodnică, timpul-lumină: deşteptarea sufletului nostru. Învierea! Neam al Omului, deşteaptă-te în timpul adevărat! Învie!” (Adrian Botez)
 
M-am născut într-o Sâmbătă a Primăverii lui April, Ziua de odihnă rânduită de Creatorul a toate, pentru creaţie şi primenire spirituală a omului, în ajunul Sfintei Învieri a Domnului nostru Iisus Hristos, în ziua 24, a anului 1954, către prânz...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Jane Fonda, art-emisDupă ce ați trecut de 60 de ani, pentru că nu mai aveți foarte mulți ani în față și pentru că nu puteți lua cu voi nimic atunci când vă duceți, n-are rost să mai fiți preocupați să economisiți. Așadar, cheltuiți banii pe care i-ați pus deoparte, faceți excursii, cumpărați ce vă face plăcere și dăruiți ce vă puteți permite. Nu vă gândiți să lăsați chiar tot ce-ați agonisit copiilor și nepoților, pentru că, nu-i așa? Nu vreți să-i transformați în niște paraziți care așteaptă cu nerăbdare ziua în care veți muri. Nu vă faceți griji despre ce-o să se întâmple cu ei sau cum veți fi pomeniți, pentru...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Iisus - Golgota, art-emisNaşterea și Învierea lui Iisus nu sunt evenimente, sunt legi pentru viață! Pentru viața noastră. Aceste legi ne ajută să pășim pe calea de adevăr a luminii pentru a fi frumoși, zâmbitori, buni. Precum copacii de pe marginea drumului ajută un om să nu rătăcească drumul cel adevărat. Așa trebuie să fie viața noastră! Frumusețea, zâmbetul, bunătatea, se hrănesc numai cu lumina adevărului! Lipsa luminii înseamnă întuneric. De aceea Iisus se întoarce. Precum anotimpurile este întoarcerea. Este perpetuă și definește prezentul etern. Viaţa noastră nu este jocul întâmplării. Suntem pentru că așa s-a...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.