Domnul Alosius Smith mergea îngândurat la volanul maşinii sale. Avea şi de ce. O viaţă absolut banală, cu o slujbă fără nici o perspectivă, cu o familie care se uita la el mult mai puţin decât pe ecranul smartfonului, fără prieteni şi fără pasiuni. Era tipul perfect al ratatului, o noţiune care, din păcate, se potriveşte cu aproximativ nouăzeci la sută din populaţie. Pe cele două laturi ale străzii străluceau reclamele luminoase ale diferitelor firme care ofereau orice îţi doreai. Mdaa, numai dacă aveai disponibil pe card… Dacă nu…

Şi totuşi, deşi chestia cu disponibilul pe card era doar una dintre iluziile acestei vieţi, privirea i-a fost reţinută de o invitaţie ce părea irezistibilă. O excursie în cele mai interesante locuri de pe planetă cu numai trei dolari de persoană. Firma, Total Tourism World Sistem, avea cele mai multe şi mai strălucitoare reclame, iar la ei dacă apare cuvântul World treaba este serioasă şi nu te poţi îndoi de ea. Domnul Smith avu un moment de iluminare! La preţul acesta putea să ofere întregii familii: trei copii, nevasta, plus soacra şi o mătuşă din partea nevestei, o excursie care l-ar fi scos din anonimat. Asta fiind momentan tot ce-şi putea dori. Ba chiar, cu ajutorul Domnului, ieşea şi din impasul în care se afla dacă la drum, cine ştie, babele poate că păţeau ceva, iar cu asigurarea medicală pe care o aveau, în mod sigur, ar fi reuşit să rămână în vreo ţară sălbatică şi acolo… Plin de speranţe, intră în cel mai apropiat sediu al promiţătoarei firme…

Un hol gigantic unde, de la un birou din lemn lăcuit, îl priveau trei fete frumoase care puteau să mimeze că îl văd pe Brad Pitt. Eh, este una din tehnicile care nu dau niciodată greş! Mai ales atunci când nici în visele cele mai colorate nu te poţi compara cu vreun actor. Nici măcar cu cei specializaţi în roluri negative. Aşadar, încurajat, ba chiar aproape stăpân pe sine, Alosius spuse uneia dintre fete ce doreşte, iar ea, toată un zâmbet, îi răspunse de parcă ar fi avut orgasm: camera cinci…

Beat de fericire, bătu la uşa camerei indicate şi intră. Fu întâmpinat de un domn tânăr, înalt şi blond care se recomandă Herman Kessler, mde, de origine germană, completă acesta cu un surâs care ar fi topit şi banchiza antarctică. Apoi l-a invitat să ia loc şi l-a întrebat cam ce-şi doreşte.
- Ăăă, ămmm, păiii, o excursie dacă nu vă supăraţi, bâigui Alosius convins că de fapt a murit, iar acum stă de vorbă cu îngerul păzitor. 
- Oh, domnule, se vede treaba că nu prea cunoaşteţi ofertele noastre. Vă rog să-mi permiteţi să vi le prezint pe scurt şi dacă aveţi întrebări, eu vă stau la dispoziţie…
Deci, noi oferim, pentru prima oară în lume, serviciile turismului interactiv tip 4D adică vă puteţi afla nu numai în orice punct de pe glob ci şi în orice timp. Mă rog, timpul, aşa cum îl înţelegem noi, după normele calendarului nostru…
- Îîîî, adicăăă…
- Exact! Savanţii noştri au pus în practică teoria transferurilor temporale, acea atât de discutată teleportare, cu maximum de siguranţă, oriunde şi, mai ales, oricând.
- Da, dar la aceste preţuri, cum vă descurcaţi, sau e numai aşa de vrăjeală, să prostiţi bietul om şi apoi să…
- Domnule Alosius, noi suntem o firmă respectabilă a cărei singură preocupare este binele şi siguranţa clientului. Desigur, există şi partea financiară a problemei, dar ea este secundară pentru că avem în spate o societate de binefacere ale cărei fonduri sunt oricând disponibile, aşa cum am mai spus, numai pentru fericirea oamenilor.
În timp ce discutau, în birou a intrat una din fetele de la recepţie şi i-a şoptit ceva la ureche domnului Herman. Acesta a încuviinţat şi în birou a intrat un grup de oameni bronzaţi, copii şi femei, toţi bine dispuşi, îmbrăcaţi care ca nişte romani din filmele italiene, care precum chinezii din timpul dinastiei Qin ori Ming (cine naiba să-i deosebească!), sau ca nişte piraţi din Caraibe, ori precum nobilii de la curtea spaniolă… În cel mai ciudat mod, total deosebit de realitatea verificată istoric, toţi erau extrem de veseli, majoritatea cu diferite obiecte aduse ca amintiri din locurile pe unde se vedea că umblaseră şi îi mulţumeau domnului Herman, îi strângeau mâinile, îl băteau pe spate sau chiar îl sărutau pe obraji, funcţie de obiceiurile zonelor unde îşi petrecuseră concediul. În fine, după cam zece minute de lacrimi şi mulţumiri au plecat lăsându-l pe domnul Alosius şi mai confuz decât înainte. Ceea ce putea fi considerată o adevărată performanţă! 
- Daaa, cine sunt îîî…
- A! Este una din seriile de călători care s-a întors la această dată şi au trecut, precum vedeţi, să-mi mulţumească. Şi cred că până terminăm noi discuţia vor mai veni unii…
Dar să revenim! Costul biletului, adică cei trei dolari, acoperă pe deplin cheltuielile, ba chiar rămâne şi un mic profit deoarece acum nu mai avem nevoie de bilete pentru transport sau de cazări în diferite locuri. Chestiunea s-a simplificat enorm. Noi vă teleportăm unde şi când doriţi, desigur facem şi servicii de consiliere, iar acolo, având de la noi banii potriviţi precum şi îmbrăcămintea adecvată, plus un ghid dat de noi, vă veţi integra în societatea în care aţi ales să vă petreceţi concediul. Ca preţuri suplimentare, apar hainele de epocă şi banii de cheltuială, dar acestea nu sunt prea mari pentru că, spre exemplu hainele, le puteţi returna la întoarcere. Dar nu trebuie să vă îngrijoraţi. Noi vă putem împrumuta sumele necesare, iar la înapoiere, puteţi să le plătiţi, cu un mare câştig, vânzându-ne obiecte aduse din alte timpuri, întrucât noi avem un magazin specializat pe acest segment de piaţă.
Şi acum să vă prezint câteva oferte:
- Iată, avem locuri disponibile la curtea Franţei de la Henric al IV-lea până la Ludovic al XVI-lea, la curtea regelui Monctezuma, în Atena lui Pericle, Roma lui Numa Pompilius, Alexandria lui Ptolemeu Soter, Persepolis sau Babilon, Moscova lui Ivan Groznâi, în bogatul şi rafinatul Pompei, sau în palatele din Cnosos, unde doriţi, acolo vă trimitem, perfect pregătit, împreună cu familia. Apropo, dacă sunteţi mai mult de trei persoane noi practicăm o reducere de un dolar per capita.
Domnul Alosius nici nu mai respira, de frică să nu împrăştie visul. Făcu un calcul rapid şi constată că din reducerea pe care o obţinea putea să-şi permită şi două beri. Prin urmare, putea fi o seară de un dezmăţ absolut.
- Pompei, strigă puţin răguşit bietul de el, deoarece auzise de acest loc la o emisiune de cultură popularizată, într-o dimineaţă, în urmă cu câteva zile pe când se pregătea să intre în baie.
- O alegere perfectă, îl asigură Herman. Şi cam cât doriţi să rămâneţi acolo? Nu vă faceţi griji pentru costuri, ele sunt aceleaşi indiferent de perioadă. Deci de la o săptămână, la un an sau chiar permanent dacă doriţi asta. 
- Îhh, icni Alosius şi se hotărî pentru o lună deoarece babele, neastâmpărate cum erau, precis vor păţi ceva în timpul acesta. Poate şi… E, dar mai vedem noi!
Achită preţul şi semnă contractul. Plus anexele care prevedeau că pe timpul concediului firma se ocupa de administrarea tuturor bunurilor mobile şi imobile de hrănirea animalelor de companie şi de udatul florilor sau a gazonului. Desigur numai până la întoarcerea din concediu!
- Dar, ăăă, aş mai avea o întrebare… Dacă spre exemplu, am o urgenţă şi doresc să mă întorc. Aveţi cumva o procedură şi pentru aceste situaţii?
Domnul Herman zâmbi subţire şi răspunse calm:
- Domnule, aşa cum v-am comunicat, noi ne preocupăm permanent de confortul şi siguranţa clienţilor noştri. Pe tot timpul sejurului sunteţi monitorizaţi, iar la nevoie puteţi transmite un semnal de urgenţă prin acest dispozitiv pe care vi-l înmânăm la plecare. Totul este prevăzut! Nu uitaţi că eu sunt neamţ la origine!

Cum totul era foarte clar, cei doi au stabilit data plecării, şi-au strâns mâinile şi erau, pe bună dreptate, convinşi că făcuseră o afacere pe cinste. Pe drumul către casă domnul Alosius constată că berea s-a mai scumpit, aşa că, luă doar o pungă de seminţe de la un afroamerican şi, în familie, au spart floare şi au făcut planuri pentru vacanţa care urma să înceapă peste trei zile. Erau cu toţii fericiţi!  

Domnul Herman Kessler primi detaşat ştirea că a fost convocat a doua zi, la prima oră, în faţa reprezentanţilor Marelui Consiliu. O chestiune ca aceasta putea deveni uneori riscantă, însă el era optimist. Datele de performanţă ale concernului îi dădeau liniştea necesară. Aşadar, a doua zi, când majordomul îl introduse în sala de audienţe, una care semăna mai degrabă cu o închisoare din Evul Mediu Timpuriu, privi senin la chipurile celor trei reprezentanţi. Păreau făcute din ceară şi nu puteai să bănuieşti că ar fi fost posibil să fi zâmbit vreodată. Nici măcar la naştere.

Numai că, el era, aşa cum ştim, de origine german şi la ei romantismul timpuriu încă nu a trecut. Prin urmare, dădu curs unei aproape invizibile invitaţii de a se aşeza pe un fel de tron foarte asemănător cu acela al vestitului Gheorghe Doja şi, deschizând coperţile aurite ale dosarului, începu prezentarea cifrelor de plan:

- Serenisime excelenţe! Precum aţi binevoit a ne comunica la începutul activităţilor firmei, omenirea se afla în impas deoarece raportul număr indivizi/resurse era dezastruos. Consumurile uriaşe de resurse neregenerabile precum apa sau aerul urmau să intre în colaps peste doar trei ani. Ei bine, printr-o activitate intensă firma noastră, cu a cărei conducere m-aţi onorat, a reuşit, în numai un an, să prelungească acest termen funest la zece ani. Dorinţa oamenilor de a petrece concedii exotice pe alte coordonate temporare decât cele obişnuite a dat rezultatele scontate. Peste un miliard de indivizi a căror existenţă parazita sistemele au plecat în trecut. Şi-au ales destinaţia şi au făcut-o cât se poate de profesionist. În Franţa pe timpul Terorii, în Pompei cu puţin înainte de erupţie, în Bizanţ pe timpul cuceririi de către turci, în Troia exact atunci când se aducea în cetate calul troian, la incaşi pe timpul invaziei spaniolilor, în Persepolis la venirea lui Alexandru, în fine, nu vă mai reţin atenţia, important este că nimeni nu s-a mai întors. Avem unele cheltuieli desigur cu actorii care joacă rolul reveniţilor, dar nici ei habar nu au despre ce este vorba aşa că sumele sunt cu totul insignifiante. Importante sunt beneficiile companiei rezultate din contractele de administrare „temporară” a bunurilor lăsate în custodie. Este vorba, în acest prim an, de cinci trilioane de dolari, suficient cât să menţinem în funcţiune instalaţiile de teleportare, dar şi pentru un beneficiu consistent. Beneficiu care, aşa cum am prevăzut în statutul firmei, merge spre binele populaţiei acestei planete.

Încăperea se umplu de un scârţâit ca şi cum cineva ar fi manevrat capacele neunse ale unor cripte. Reprezentanţii Marelui Consiliu râdeau de se prăpădeau, iar feţe lor pământii căpătară o tentă verzulie. Erau fericiţi!