Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
General Stan Poetaş

Născut la 5 decembrie 1870, într-o familie de țărani, în comuna Ulmu, județul Brăila, la vârsta de 20 de ani Stan Poetaș a absolvit Școala de Ofițeri de Infanterie în condiții eminente, fiind avansat, la 3 iulie 1891, sublocotenent. Ulterior, de-a lungul carierei militare, a comandat diverse subunități din  Regimentele 11 Râmnicul Sărat, 34 Constanța, 12 Cantemir, 23 Ialomița,  33 Tulcea și din Batalionul 2 Vânători “Regina Elisabeta”. În perioada 1902-1904, a urmat cursurile Școlii Superioare de Război.  A îndeplinit diferite funcții de stat major în cadrul Regimentului 10...

Stan Poetaș - Generalul nepereche - 3.7 out of 5 based on 3 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
General Leonard Mociulschi

Activitatea din timpul războiului

General de elită al armatei române, Leonard Mociulschi, a fost în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial un adevărat idol al vânătorilor de munte pe care îi condusese în lupte din nordul Bucovinei până în Caucaz și apoi până în centrul Cehoslovaciei, îndeplinind următoarele funcţii: comandant secund al Brigăzii 1 mixtă munte (10 februarie 1941 - 7 aprilie 1942), comandant secund al Diviziei 4 munte (7 aprilie - 5 octombrie 1942), comandant al Diviziei 3 munte (6 octombrie 1942 - 8 aprilie 1945), Corpului de munte (8 aprilie - 20 mai 1945). A fost decorat...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Gheorghe Buzatu

Joi, 6 iunie 2019, când Biserica noastră, strămoşească cu întregul popor prăznuieşte Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor, istoricul Gh. Buzatu ar fi împlinit 80 de ani. El, însă, a plecat la cele veşnice în urmă cu şase ani, la 20 mai 2013, mult prea devreme, mult prea grăbit, lăsând în urmă tristeţe, regrete, dar mai cu seamă, un gol imens în istoriografia românească… A plecat din mijlocul prietenilor săi, a cărţilor şi documentelor sale pe care le-a iubit atât de mult, părăsind această lume din ce în ce mai tulbure, măcinată de patimi, de vrajbă şi interese mărunte…

Născut la 6 iunie...

Profesorul Gheorghe Buzatu și Permanențele Istoriei - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Gheorghe Buzatu-Nistoroiu-Jipa Rotatu

„Omul are valoarea arătată de jertfa de pe cruce. Când omul trăieşte adevărata lui valoare, e subiectde istorie, pe când, dacă renunţă la dimensiunile sale divine, ajunge obiect de istorie, în rând cu oricare dintre obiecte; nu mai poartă un nume, ci poartă un număr”. († Sf. Arsenie Boca)

Zestrea moştenirii profetice a Neamului pelasgo-traco-geto-daco-român, prin undele izvorului ei sacru, permanent, erudiţia asumată, adânca cultură, oceanografia ştiinţifică, multitudinea lucrărilor prin excelenţă toate de referinţă universală îl aşează merituos pe marele istoric Gheorghe Buzatu în Galeria...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
General Ion Dumitrache

Activitatea în timpul războiului.

- În timpul Campaniei din Est s-a remarcat la conducerea Brigăzii (Diviziei) 2 munte din nordul Bucovinei până în centrul Caucazului. La fel s-a comportat şi în timpul campaniei eliberatoare din nord-vestul României, în fruntea Corpului de munte.
- „Războiul - releva generalul Petre Dumitrescu, comandantul Armatei 3, apreciindu-i activitatea - a confirmat pe deplin excelentele sale însuşiri fizice, intelectuale şi morale, pregătirea sa profesională temeinică, caracterul său ferm, energia şi dârzenia sa. A fost un comandant care s-a identificat complet cu...

Generalul Ion Dumitrache - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Barbu Stirbey

Camarila regală - grupul de oameni aflat în preajma suveranului și care, fără a avea o anumită calitate oficială, influențează luarea deciziilor politice a avut un rol important în istoria multor state. Cel mai semnificativ caz este acela al doamnei Du Barry care a devenit principalul sfetnic al regelui Ludovic al XV-lea  al Franței, ea fiind considerată vinovată pentru criză care a dus la Revoluția din 1789, fapt pentru care a și sfârsit pe eșafod.

„O carte închisă”

În România, regele Carol I nu a acceptat implicarea unor persoane din preajma să în activități politice; regina...

Eminenţe cenuşii - Barbu Ştirbey - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dionis Lica

Încet, dar sigur, Țara-mamă își adună în humusul Patriei pierdute feciorii săi înstrăinați din „Ţara de dincolo de Ţară”

 La finele anului trecut, pe 9 decembrie, într-un azil pentru oamenii de vârsta a treia din inima Bucureștiului,  uitat de cei mai mulți dintre prieteni și cunoscuți, așa cum se întâmplă în ultimul timp în această lume grăbită și fără suflet,  trecea, aproape pe neobservate, într-o lume mai dreaptă și mai bună reputatul organizator al învățământului din Republica Moldova, specialist notoriu în domeniul informaticii și programării, profesorul universitar...

Dionis Lica - Omul care nu s-a lăsat învins de sistem - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
General Toma Lişcu

Frontiera dintre România şi Iugoslavia a fost stabilită de Conferinţa de Pace de la Paris, pe un traseu general de la confluenţa Mureşului cu Tisa, către sud-est, până la confluenţa râului Nera cu Dunărea (lăsând în dreapta aşa-zisul astăzi Banatul Sârbesc), apoi pe şenalul navigabil al acesteia, în aval, până la Vârciorova, de unde continua pe vechea graniţă de sud a Munteniei. Frontiera de la confluenţa Mureşului cu Tisa până la Gaiul Mic a fost încredinţată pentru pază Batalionului 3 din Regimentul 4 Grăniceri, căruia i s-a stabilit garnizoana la Timişoara, iar companiile la Sânnicolau...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
General Gheorghe Avramescu

N. 26 ianuarie 1884, la Botoşani - d. 3 martie 1945, Jászbereny (­?), Ungaria.

Activitatea din timpul războiului.

- A comandat Corpul de munte în acțiunile desfăşurate în partea de nord a Bucovinei (iunie-iulie 1941) şi la nord de Marea Azov (septembrie-octombrie 1941), dovedind „cele mai frumoase virtuți războinice şi acte de bravură excepțională cu care tot ce este vânător de munte se vor mândri de-a pururi”, aşa cum aprecia generalul Petre Dumitrescu.

- În perioada noiembrie 1941 - iulie 1942 a condus Corpul de munte în acțiunile militare din Crimeea, inclusiv la Sevastopol, fiind...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Dr. Vasile Buga

Am avut privilegiul să-l cunosc pe distinsul diplomat și istoric Vasile Buga, în vara anului 1995, când mă pregăteam să plec în misiune dipomatică pe termen lung în Republica Polonă. Domnia sa îndeplinea funcția de director adjunct la Direcția pentru relațiile cu țările central-răsăritene din M.A.E. M-a impresionat de la început prin competența profesională deosebită, tactul și delicatețea modului de abordare a relațiilor de serviciu. Pentru o perioadă, drumurile noastre s-au despărțit. Eu am plecat la Varșovia, iar Domnul Vasile Buga la Ambasada României din Federația Rusă, apoi, la cea din...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion Nistor

„Îl văd şi azi, cum mi s-a imprimat întâia oară în memorie, în primele mele săptămâni ca student la Cernăuţi: intrând cu mers precipitat în aula festivă a Universităţii Bucovinei, îmbrăcat cu talerul şi boneta sa de rector magnific, de statură aproape înaltă, legat la corp, drept ca un falnic brad al codrilor măreţei Aboroasa, un om de o distinctă frumuseţe bărbătească". (Vianor Bendescu).

A fost o Vreme de Aur a Frumoasei noastre Bucovine, cu satele gătite-n sărbătoare, cu cetăţile impunătoare, cu voievozi apărători de ţară, cu vlădici jertfitori pentru Dumnezeu şi Neam, cu boieri de viţă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Craiu Vasile, era un adolescent mic de statură, permanent în mişcare şi dornic de a realiza imposibilul, soarta l-a dus la un moment dat lângă un aerodrom. A fost fascinat de aparatele de zbor, dorind cu toată fiinţa lui să zboare. Prietenul şi colegul său de şcoală militară, Jean Papudoff, l-a caracterizat într-o notă din jurnalul personal, în dreptul datei de 14 octombrie 1916: „Constat pe timp ce trece că prietenul Vasile [Craiu] este deosebit faţă de noi, pot spune ieşit din rând, răspândeşte permanent în jurul său o lumină foarte intensă, îmi este teamă că se va mistui mult prea repede...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

„Sunt convins că acțiunea care începe azi va fi pentru soldatul nostru un titlu de glorie și pentru țară, de mândrie". (Mareșal Alexandru Averescu)

Sunt adnotările generalului Alexandru Averescu, comandantul Armatei a II-a Române, înaintea marilor bătălii de la Mărăști și Oituz, ale unui om care prin determinarea sa a reușit să insufle tuturor, și mai ales combatanților, încrederea în victorie. Nu a fost soldat de pe front care să nu-l fi văzut măcar odată și să nu fi fost electrizat de încrederea și hotărârea care l-a făcut atât de faimos, sau în clipele de deznădejde să nu-l invoce ca pe...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

„Dumnezeu să ne ajute pe toți - sunt gata pentru tot ce mi se cere - dar trebuie ca aceasta să fie pentru binele țării, a scumpei mele țărișoare pe care o iubesc" (Regina Maria)

„Regina Idealului Național", așa o numea viitorul nostru savant Grigore T Popa, patronul spiritual de astăzi al Universității de Medicină și Farmacie din Iași, care a făcut în întregime războiul „a scris despre război în timpul războiului" (Subt impresia focului) și a văzut-o în acțiune pe cea care și-a pus amprenta pe marile evenimente care au precedat, s-au derulat și au succedat Primului Război Mondial. „Mama...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

„Acum sunt bine, sunt sublocotenent și plec din nou să caut glonțul pe care va scrie glorie, sau...moarte pentru Țară". (Ecaterina Teodoroiu)

În vremuri de restriște, de care poporul nostru a avut parte cu asupra de măsură în istoria sa multimilenară, apar personalități de o asemenea anvergură încât reușesc prin devotamentul lor, prin dăruirea și identificarea lor cu aspirațiile cele mai intime ale poporului nostru, să întruchipeze un ideal, o speranță și cel mai adesea perspectiva unui viitor mai bun. Pentru Regatul României și pentru aspirațiile românilor de a se regăsi în granițele unui...

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă

Academicianul Dinu C. Giurescu, un ultim străjer al istoriei românilor a fost chemat ieri, marți, 24 aprilie 2018, să vegheze din înălțimea astrelor la destinul și veșnicia neamului nostru. Prin plecarea din lumea pământeană a marelui dascăl, poporul din a cărui istorie și-a făcut crezul suprem al vieții sale, își pierde unul dintre cele mai de seamă repere morale. Într-o lume profund bulversată, cu ordinea valorilor răsturnată și cu orizonturile încețoșate, mintea limpede și vocea fermă a academicianului Dinu C. Giurescu răspândea și întărea speranța în regăsirea, reafirmarea și apărarea...

Omul istoriei și istoria omului. Academician Dinu C. Giurescu așa cum l-am cunoscut - 4.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Având în vedere faptul că Franța a avut, chiar din debutul Conferinței de Pace din 1919-1920, o poziție politică favorabilă României[46], membrii Comisiei teritoriale franceze, prin reprezentantul ei cel mai de seamă, prof. Emmanuel de Martonne, au contribuit în mod esențial la argumentarea științifică a apartenenței Basarabiei la spațiul de cultură și civilizație românească. Astfel, cu excepția câtorva personalități notorii care au pledat constant pentru anularea consecințelor raptului teritorial săvârșit de Rusia țaristă la 16 mai 1812 în detrimentul Principatelor dunărene (Zamfir Arbore...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Țările apărute după 1918 au fost, inclusiv, rezultate ale reinterpretării geografiei și a reprezentării ei, a suprapunerii vechilor hărți și a noilor metode de trasare a spațiilor culturale. Tratatele de pace de după 1918 s-au încheiat pe baza câtorva tipare de hărți mentale, politice, fizice, etnografice, în care cele din urmă au cântărit cel mai greu în deciziile finale ale actorilor politici. Politica a avut nevoie de știință, iar intelectualii, mai ales istoricii și geografii, au devenit actori politici la rândul lor prin oferirea de expertiză pentru argumente și opinii influente. La...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

„La Roumanie Nouvelle montre que les régions naturelles ne sont plus mutilées par le tracé des frontières. Nous avons affaire à un État bien conditionné, un pays complet, possédant à la fois des montagnes, des plaines, des collines, des régions forestières et découvertes, agricoles, pastorales et industrielles". (Emmanuel de Martonne, La terre Roumaine - 1919)[1].

La 27 martie (stil vechi)/9 aprilie (stil nou) 2018 se împlinesc 100 de ani din ziua istorică în care Sfatul Țării - organul suprem legislativ reprezentativ și electiv al Basarabiei, constituit la 20 octombrie 1917 prin delegarea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Oameni de cultură, scriitori, ziariști și bibliotecari s-au întrunit ieri la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu" pentru a-i aduce un omagiu scriitorului și ziaristului Vlad Pohilă, publicist, traducător, lingvist și redactor de carte, deținător al „Ordinului Republicii", laureat al mai multor premii literare, la 65 de ani de la naștere, informează Moldopres. În alocuțiunea sa, ex-directorul instituției, doctorul conferențiar Lidia Kulikovski a menționat că întotdeauna a avut o colaborare frumoasă cu distinsul om de cultură Vlad Pohilă, care din 2003 până în prezent este redactor-şef al...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Spre sfârșitul Primului Război Mondial în cadrul armatelor imperiale ruse erau circa 300.000 de soldați și ofițeri români-moldoveni de peste Prut. Basarabia, în 1917, intrase conștient în revoluție. Militarii moldoveni, împreună cu rușii, ucrainenii și alte minorități naționale s-au încadrat în lupta antimonarhică. Începând cu luna aprilie al acelui an, direcția s-a schimbat radical spre o Mișcare de Eliberare Națională. Liderii Mișcării, și în primul rând militarii și patrioții români-moldoveni, în punctul culminant al bătăliei spre independență și Unire cu Țara, au cerut Guvernului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion Pelivan s-a născut la 1 aprilie 1876 în satul Răzeni (pe atunci în județul Lăpușna), în familia lui Gheorghe Pelivan, cântăreț la biserica din sat, și a Eugeniei Titica. Încă din copilărie, Ion Pelivan era fascinat de vechea limbă română a textelor bisericești și de literatura orală transmisă din generație în generație. După absolvirea școlii primare din satul natal, a fost trimis la școala de băieți din Chișinău, ulterior fiind înmatriculat la Seminarul Teologic. Aici a stabilit primele contacte cu personalități ce urmau să joace un rol important în evenimentele ce au determinat cursul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Gheorghe Tătărescu, politician important în perioada interbelică, președinte al Consiliului de Miniștri, în două rânduri, avea un regret. Acela de a nu fi îmbrățișat cariera armelor, care l-a pasionat cu adevărat, cum o dovedesc tentativele sale din Campania în Bulgaria și din timpul Primului Război Mondial. În plus, era fiul generalului Nicolae Tătărescu, participant în Războiul pentru Independență, la luptele de la Grivița, bucurându-se de o bună reputație în carieră (a făcut parte din comisia de pace cu turcii și a fost șef al Statului major al armatei române). Avea amintirea copilăriei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

21 octombrie 1944: „Am fost arestat, într-o seară, la domiciliu, ca un borfaș de rând... Oare crezul nostru, atunci ca și acum, nu a fost el tot reîntregirea granițelor țării? Atunci, de ce roșim de ceea ce am făcut? Există vreun francez, fie el chiar comunist, care să se lepede de epopeea napoleoniană sau de secolul Regelui Soare? Există vreun rus astăzi care să se rușineze de epoca lui Petru cel Mare?".

Am fost arestat... Nu mi s-a dat nici un motiv al arestării mele
Uimit și indignat de ce i se întâmplase la 21 octombrie 1944, când fusese arestat, generalul Radu Korne, unul dintre cei mai...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Alexandru Predescu - Scriitor, București

Iorga și Vrâncioaia

„Pentru cei aflați sub ocupație dușmană, primăvara lui 1918 aducea zvon de pace, în care lacrimile bucuriei se amestecau cu cele ale durerii. Urmau să se întoarcă ai noștri de pe front, dar nemții rămâneau. Pe chipurile bătrânilor citeam o adâncă mâhnire, auzindu-i vorbind uneori despre nu știu ce mișelie urzită de vrăjmaș, la București, cu hotarele țării. Poate că nici ei nu știau prea mult, sau, poate că, la cei cinci ani ai mei, mă socoteau prea necopt pentru înțelegerea marilor dureri. Rămâneam doar cu cele pe care le trăiam...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Am încercat să arăt unui om de cultură francez că avem în limba noastră un concept special pentru libertate: neatârnare. Străinului i s-a părut simplu să replice că-l au mai toate limbile şi în primul rând limba franceză, cu indépendance. Dar cuvântul nostru nu înseamnă numai ne pas dépendre, ci şi: ne pas pendre, să nu atârni - am spus - şi atunci ceva se schimbă în ideea de libertate, sau ea se îmbogăţeşte cu un sens nou.

Libertatea obişnuită se sparge repede în „libertăţi", pierzându-şi astfel tăria, oricâtă îndreptăţire ar păstra în pulverizarea ei; pe când neatârnarea n-are plural, în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

„Oamenii lipsiţi de memoria trecutului pot fi mai uşor manipulaţi şi transformaţi în slugi ascultătoare de stăpân, în duşmani ai fraţilor şi surorilor, ai părinţilor şi strămoşilor lor. Clio, muza istoriei, a fost batjocorită şi înlocuită cu o altă muză, cea a falsificării trecutului, ce urmărea un singur scop, să ne zdruncine temelia spiritualităţii româneşti. Dintr-un mijloc de luminare, de cultivare a individului, istoria românilor a fost transformată de colonizatori într-un instrument de traumatizare a românilor din stânga Prutului. Istoricilor obiectivi le revine nobila misiune de a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Receptarea lui Mihail Kogălniceanu în R.S.S. Moldovenească - Studiu de caz: Ion Soroca

„În istoria fiecărui popor, mare sau mic, există personalități, care prin activitatea lor reflectă, mai mult sau mai puțin, epoca în care ele au trăit și au muncit. O astfel de personalitate în istoria poporului nostru este cea a lui Mihail Kogălniceanu", - astfel își începe prefața la „Opere alese" de Mihail Kogălniceanu (Editura de Stat a Moldovei, Chișinău, 1958) cercetătorul științific Ion Soroca, angajat al Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Ștințe a U.R.S.S., Filiala R.S.S.M. Peste 8...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Se împlinesc 148 de ani de la naşterea savantului, prilej cu care vă prezentăm un colaj biografic despre un nedreptăţit - nu doar al sorţii, ci, premeditat, al purtătorilor ilegali de creiere - marele binefăcător al umanităţii, românul Nicolae Paulescu. După trecerea unui veac de la marea descoperire a lui Paulescu, încă se mai găsesc „idioţi utili" (care nu au nimic de-a face cu ştiinţa), cărora, nici realitatea faptelor, nici timpul scurs n-au reuşit să le tempereze mânia idiosincrasică. Continuă să arunce ouă clocite spre nivelele la care niciodată nu vor putea ajunge. Invidie ? Prostie...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Acad. Nicolae Iorga - Tabel cronologic (3)

1928. În prima parte a anului pleacă în Franţa pentru a susţine cursuri la Sorbona şi la Institutul francez de limbi orientale. Merge apoi în Spania, unde ţine conferinţe la Residencia de Estudiente, Circolo Filologico ş.a. Vizitează Madrid, Lisabona, Evora, Coimbra, Porto şi Milano. Are întrevederi cu regele Spaniei, Santos Bastos, Raymond Bernard ș. a. Dintre conferinţele ţinute în străinătate amintim: France de Cypre, Slavii în Peninsula Balcanică, Le decouvertes de la Commission des monuments historique de Roumanie, Rapports italo-orientaux dans...

Pagina 1 din 5

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.