Evaluare utilizator: 5 / 5

Într-o lume relativă ce-a făcut şi-a desfăcut Eminescu-i remuşcarea dorului de absolut Dacă unul şi cu unu nu mai vor să facă doi Eminescu este chipul infinitului din noi. Fără el oricare lucru şi-ar urma cărarea sa, Fără el chiar steaua noastră dintre stele ar cădea, Pe pământul vechii Dacii, când mai mare când mai mic, Dacă n-ar fi Eminescu, viaţa nu ne-ar fi nimic. El Moldovei îi e fiul şi Munteniei nepot, L-a-nfiat întreg Ardealul, Eminescu-i peste tot. Într-o lume relativă mai avem un nume sfânt, Eminescu-i România tăinuită în cuvânt. (Adrian Păunescu,  Dor de...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Demult trăia, în Tracia muntoasă, Poetul ce cânta precum un zeu, Orfeu...” (Eschil)

Echinocțiul de primăvară deschidea sărbătoarea tracă a sanctuarelor Marelui Apollo, înspre narcisele de lângă fântâna Castaliei, unde lirele templului vibrau singure anunțând marea veste a zilei, vestirea anului, bunăvestirea secolelor și-a mileniilor – Nașterea lui Orfeu, magicul întemeietor al cântecului, care a îngemănat mirific verbul și sunetul divin. Era fiul renumitului rege al Traciei Basaride – Basarabia, după numele profetului Dionysos, căruia i se spunea și Bassareus, Oeagrus și al seraficei...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

În scurgerea imperturbabilă a timpului, anul 2024 începe să-şi cam facă bagajele pentru încheierea definitivă a călătoriei sale pe Planeta Albastră, îngrămădind în ele ajunsuri şi neajunsuri ale fiecăreia dintre cele 366 de zile trăitoare, însă, milostiv, ca şi precedenţii săi „fraţi calendaristici”, ne lasă ca „dar de suflet” perpetuu clopoţeii copiilor din mahalaua ieşeană a Ţicăului, care n-au mai sunat zglobiu la fereastra bojdeucii lui „moş Ionică”, acompaniindu-le cu nevinovata lor urătură, vestitoare  de „mâine anul se-nnoieşte”, aşa cum obişnuiau ani de-a rându-l să i-o...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Despre paradoxalul teolog, om politic, poet şi publicist, Nichifor Crainic, pe numele său de naştere, Ion Dobre, atât biografii, cât şi exegeţii săi, aflaţi în căutarea senzaţionalului, au ţesut pe seama lui, numeroase şi diverse istorioare controversate, multe dintre acestea  intrând, cu intenţie sau nu, în obişnuita sferă a balcanismului ce distorsionează mai mult sau mai puţin adevărul.

În acelaşi timp, însă, rămân grăitoare şi de necontestat aprecierile de mare valoare, exprimate de iluştri critici şi apologeţi, cu privire la contribuţia însemnată adusă culturii române de...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Pentru toți camarazii generației noastre, în anii de început ai carierei, viitorul general Gheorghe Văduva a fost nu numai un exemplu, ci și un mentor, cum rar se mai întâlnesc astăzi în eșaloanele de vârf ale sistemul militar. Personal, în raport cu ceilalți, am avut deosebita cinste să-mi fie un apropiat îndrumător, atât în plan profesional, cât și în familie, încă din perioada când activam la Drobeta Turnu Severin, la un moment dat, lucrând în același birou. La vremea respectivă era căpitan și făcea parte din elita unor ofițeri de mare profesionalism, între care îi amintim pe căpitanii Ion...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Vă prezentăm astăzi un articol datat 25 decembrie 2013, semnat de neobositul peregrin al drumurilor până la Cotul Donului, pe urmele militarilor români, de această dată, pe urmele mitropolitului Moldovei Dosoftei (Redacția ART-EMIS)

La 24 august 2009 intram în oraşul Lvov (Lembergul medieval) din partea de nord a oraşului. Veneam din Luţk, cu imagini din cetatea unde, la 13 aprilie 1711 a fost semnat aşa-zisul Tratat de (aşa-zisă) amiciţie de la Luțk , un acord secret între domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir și țarul rus Petru cel mare, în urma căruia Principatul Moldovei&nbsp...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Este unanim recunoscut faptul că în definirea unei naţii, a specificului ei naţional, după cum amintea şi strălucitul istoric literar George Călinescu, un rol primordial îl deţine „trăsătura diferenţială a unui popor”, care poate fi întrevăzută ca formă de manifestare  într-o complexitate de valori caracteristice, dobândite  de-a lungul timpului său istoric trăitor şi care, întreţesându-se expresiv, dau un fond comun, diferenţiat faţă de alte popoare. Între aceste valori, ca elemente de specifitate definitorii, stau: limba, tradiţia populară şi credinţa; fiecare în parte şi toate...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Zorile de foc acum bat în altarul Patriei, în vitraliile Străbunilor, în Catapeteasma Națiunii! Acum...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„În viaţa altor naţiuni ţărănimea a putut avea şi  a avut un rol secundar, şters; pentru noi, însă, e izvorul românismului pur şi etern. La noi, singura realitate permanentă, inalterabilă, a fost şi a rămas ţăranul”. (Liviu Rebreanu)

În „motto”-ul de mai sus reiterez un fragment esenţial din Discursul de recepţie, intitulat „Laudă ţăranului român”, rostit de către Liviu Rebreanu, în 1939, la primirea în rândurile membrilor titulari ai Academiei Române, căruia istoriografia românescă îl tecunoaşte meritele de a fi fost un prozator şi dramaturg român, unul dintre marii scriitori...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

În urmă cu peste 80 de ani, într-una dintre nopțile caniculare ale unui altfel de august, peste simțirea românească - grav afectată de pierderile teritoriale ale anului 1940 - s-a așezat spectrul morții celui mai important erou militar al Marelui Război: Mareșalul Constantin Prezan. Acela despre care, Mareșalul francez Ferdinand Foch - comandantul Frontului Aliat Occidental - spunea că a fost „unul dintre cei mai mari strategi ai Europei, cel căruia Antanta, ca și România îi datorează cel atât de mult”. Tragicul eveniment se petrecea la conacul din Schinetea.

În dimineața zilei de 27 august...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Pentru noi și pentru toți, Enescu rămâne un OM; o Culme și un Simbol!”  (Paul Constantinescu, compozitor sibian).

Personalitatea mondială a maestrului George Enescu s-a format între finalul veacului al XIX-lea și jumătatea de secol al XX-lea, mai cu seamă în primul sfert de veac XX, în condițiile în care Patria sa, Patria noastră - Dacoromânia, Paradisul marilor genii- profeți ai omenirii trecea prin mari transformări istorice,-sociale  și culturale.  Aluatul dospirilor geniale implică frământătura întru Duhul Sfânt și Neam într-o viziune care dezmărginește Omul ales, Omul...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Sigur, se vor găsi unii (inițial, voiam să spun „probabil, se vor găsi destui...” dar, mi-am dat seama că aș exagera, din simplul motiv că nu se mai găsesc „destui”, care să aibă răbdarea să citească un articol; căci, despre vreo carte nici nu se mai pune problema), care să spună că termenul „modelat” ar fi trebuit să fie înscris între ghilimele, fiind considerat o simplă figură de stil. Vă asigur însă că nu este cazul, căci fostul președinte al S.U.A., Donald Trump, în anii tinereții sale, chiar a fost modelat - la propriu, nu la figurat - de către un român. Un bun român, despre care până și...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

După evenimentele din decembrie 1989, au fost marcați 130, 135 și 140 de ani de relații diplomatice româno-americane. Însă istoricii și diplomații nu s-au dovedit nici de data aceasta la înălțimea timpurilor și misiunii lor în a evidenția unele subtilități din evoluția acestor raporturi, mai mult ca sigur din veșnica necunoaștere, să nu spun incultură care îi caracterizează pe mulți din ei. Am scris de nenumărate ori despre ușurința cu care se trece la noi peste contribuția adusă de militarul și diplomatul George Pomuț la formarea Statelor Unite ale Americii și, ulterior, la dezvoltarea lor...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Într-un gânditor mare regăsești adesea - Ce uimire!, lumea miraculoasă, stranie, diformă, superbă, visată, semănând cu lumea din tine” (Pan Izverna) 

Toate marile personalități, în diferitele epoci ale istoriei noastre precum: mame, dascăli, genii, profeți, eroi, martiri, mărturisitori și sfinți ai Neamului, surprind în sufletul lor aprins și cuprind în inima lor dogoritoare, Icoana autohtonismului și Aura ortodoxiei noastre! Toate aceste mari personalități prin viziunea lor, prin trăsăturile lor expresive, fizice, morale, intelectuale, culturale, artistice, spirituale, care reprezintă...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Părinte-mi ești, maestru-mi ești tu mie tu singur ești acel ce-a dat viață frumosului meu stil ce-mi e mândrie” (Dante Alighieri, Cântul I)

 Pe admirabilul nostru filosof creștin - Petre Țuțea, l-am admirat ca pe un templu celest privind divina sa înțelepciune ortodoxă din al cărei izvor, omenirea își merită cu prisosință savoarea și splendoarea. Cu înțelepciunea lui a atins marginile lumii, iar cu faima demnității și onoarei stelele cerului. Pilda lui a înmugurit gândul, a înflorit graiul, a odrăslit rodul faptei frumoase, țîșnind în torentul prezent al desăvârșirii...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Prin creația sa, Mihai Eminescu rămâne într-adevăr cel mai mare poet al neamului «pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc»”  (George Călinescu)

Țara de Sus a Moldovei - loc de obârșie al Eminescului

De-a lungul anilor au apărut numeroase „contribuții” privind obârșiile străine ale lui Eminescu. S-a scris și despre originea sa poloneză, plecându-se de la faptul că în spațiul Poloniei Mici, așadar în Małopolska, au trăit multe persoane cu numele de Eminowicz, printre care și câțiva poeți. La renumitul cimitir Rakowiecki din Cracovia, pe care l-am vizitat în...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„În Petrarca se relevă înflăcăratul patriotism și spiritul înalt al poetului.” (Lascăr Sebastian)

Se spune că Poezia frumoasă este o Pictură melodică de un mare rafinament, între ele existând dintru început o înrudire sacră, o atracție reciprocă, cu întrepătrunderi miraculoase. Rând pe rând și deopotrivă te vor cuceri, răsfrângând influențe nobile și o perpetuă comuniune.  „La pittura e una poesia che si vede e non si sente, e la poesia e una pittura che si sente e non si vede!”, remarca marele Artist Leonardo da Vinci, în acelși ton cu Simonides de Cheos (556-468 î.Hr.), marele poet...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„De-ași fi trăit când tu trăiai pe lume,/ te-ași fi iubit atât cât te iubesc ,/ căci tot ce simt, - tot ție-ți mulțumesc:/ Tu mi-ai deschis a ochilor lumină,/ m-ai învățat ca lumea s-o citesc...” (Mihai Eminescu)    

Poezia, proza, drama, comedia, tragedia, permit celui hărăzit Artei, creației spirituale, după modelul nemuritorilor antici, să transmită semenilor din Patria lor și-a altor popoare tot ceea ce vede, ceea ce simte, ceea ce gândește, adică: Adevărul în toată goliciunea plinătății sale!După ce trec prin oglinda sufletului lor, celebrele nume aureolate de...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Zânele care au stat la leagănul lui George Enescu i-au adus - dându-i geniu în loc de talent – un dar foarte incomod...” (Emile Vuillermoz) 

La 4 zile de la Adormirea – Învierea Maicii Domnului, respectiv 19 August 1881, deasupra satului Liveni-Vîrnav, care a intrat în veșnicie, din arealul încărcat de legende  Dorohoi-Botoșani, s-a pogorât o cometă spre a vesti nașterea viitorului geniu al muzicii George Enescu. Tatăl său, fiu de preot ortodox, arendașul Costache, fost învățător în Vorniceni, era un țăran plin de sănătate și robust. Pornit înspre calea  preoției și...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Forţa documentului şi tăria opiniilor

Istoricul Gh. Buzatu ar fi împlinit 85 de ani

La 6 ale lui Cireșar, s-ar fi împlinit 85 de ani de la nașterea, la Sihlea în (Vrancea) a celui care (trecut la cele veșnice la în urmă cu 11 ani, la 20 Florar) a fost numit, pe bună dreptate, „Mareșalul istoriografiei române” (munteanul Jipa Rotaru) și al „adevărului istoric” (basarabeanul Alexandru Moraru).

Un monument al Istoriografiei române în ultima jumătate de secol - Doctor Honoris Causa al Universității „Ovidius” –, de anvergură europeană, a cărei memorie se cere neîncetat reîntreținută întru...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Gheorghe Buzatu s-a născut la data de 6 iunie 1939 în comuna Sihlea (judeţul Vrancea). După absolvirea şcolii elementare şi a studiilor liceale la Liceul Regele Ferdinand din oraşul Râmnicu Sărat (1946-1956), a urmat cursurile Facultăţii de Filologie-Istorie, Secţia Istorie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (1956-1961). În anul 1971, a obţinut titlul ştiinţific de doctor in istorie la aceeaşi facultate. După absolvirea facultăţii, a lucrat pe postul de cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Arheologie „A.D.Xenopol” al Filialei Iaşi a Academiei Române (1961-1992)...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

La 4 noiembrie 1926, poetul, dramaturgul şi publicistul român, unul dintre cei mai promiţători intelectuali ai acelor vremuri, pe care Nicolae Iorga l-a considerat, imediat după debutul literar, drept un dar oferit de Transilvania Regatului, a intrat în diplomaţie, ca ataşat de presă la Varşovia. Aici a început autorul Meşterului Manole o carieră de succes. Şi piesa cu titlul de mai sus a finalizat-o tot aici, în oraşul de pe Vistula, încărcat de istorie şi de evenimente, căruia i-a dedicat un poem. Câţi teatrologi mai ştiu acum că în timpul sărbătorilor de naşterea Domnului din acel an...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Naționalismul românesc fiind tocmai lupta strâns legată de Sfânta Tradiție” (Mugur Vasiliu) 

Marele Vulcan al dacoromânismului - Iosif s-a născut cu 4 zile înainte de Buna Vestire, respectiv în 21 Martie, anul 1841, la Holod, Bihor, în familia preotului catolic Nicolae Vulcan și a prezbiterei Victoria. Steaua nașterii lui Iosif în preajma Buneivestiri cerești, avea să pecetluiască spiritual marea sa familie spirituală valahă care va înfiia mulți aleși români între ei, și nemuritorul Eminescu.

Prin ramura tatălui aparținea Trunchiului marelui mecena bihorean Samuil Vulcan, iar prin...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,/ Decât un nume adunat pe-o carte,/ În seara răzvrătită care vine/ De la străbunii mei până la tine,// Prin râpi şi gropi adânci/ Suite de bătrânii mei pe brânci/ Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă/ Cartea mea-i, fiule, o treaptă”. (Tudor Arghezi, Testament)

„Cine va asculta fără înfiorare solemnul său Testament ?”, se întreba cu o extremă curiozitate  strălucitul istoric şi critic literar George Călinescu în ampla  prezentare critică acordată operei literare a lui Tudor Arghezi, expusă pe mai bine de 11 pagini (724-736), în capitolul...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Romanul e luptă, ciocnire de caracter. Fără temeritate, fără aventură, fără ciocnire nu există conflict, fără conflict nu există destin şi fără destin nu există roman (Camil Petrescu)

Titlul propus face o oarece trimitere aluzivă, la care „motto”- ul adăugat o individualizează indubitabil. Da, e vorba de scriitorul Camil Petrescu, căruia istoriografia literaturii române îi atribuie recunoscute calităţi de romancier, dramaturg, nuvelist şi poet, cu menţiunea specială de a fi fost romancierul ce „a pus capăt romanului tradiţional, fiind iniţiatorul romanului modern”, aşa cum aveau să...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Dante a făcut pentru Italia, pentru gloria și pentru viitorul poporului nostru mai mult decât zece generații de scriitori sau oamneni de stat” (Giuseppe Mazzini) 

Într-o zi marele Dante, neancorat bine în Arta lirică, nici adânc în cugetul filosofic și-a pierdut capul de tot și s-a căsătorit cu cea aleasă prin contract, indignându-l peste măsură pe prietenul și Maestrul Boccaccio: „Filosofii să-i lase pe bogații tâmpiți, pe domni și pe lucrători să se însoare, iar ei să-și petreacă mai bine timpul cu filosofia, că ea e oricum o nevastă mai bună decât oricare alta.” (Cesare Marchi...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Arătam în urmă cu cinci ani, că reputata cercetătoare a trecutului istoric al românilor, în context european, și prețuit dascăl al Universității „Ovidius” (dar și al Universității „Spiru Haret” din Capitală) - care a împlinit zilele trecute o venerabilă etate (n. 8 aprilie 1934), aniversare de preț a Istoriografiei române, neluată în seamă, din păcate, întru consistența științifică și național-istorică a nației de azi, a relevării generațiilor deastăzi a veritabilelor personalități, în viață fiind, ale Țării –, „a reprezentat şi reprezintă, în continuare, una dintre vocile cele mai autorizate...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Shakespeare a dat naștere acelei forțe creative care îl face unic!” (S.T. Coleridge)

Marele William Shakespeare și-a întrupat Opera-capodoperă în vremea de sfârșitului de secol al XVI-lea și în primul deceniu al secolului al XVII-lea, într-un covârșitor optimism, garnisit pe ici pe colo cu o aromă pesimistă, dar în ton cu pofta, cu apetitul regal al societății sale londoneze, conturând astfel icoana Omului creat de Bunul Dumnezeu, după Chipul Său divin. „În ultima vreme - de ce, nu știu - mi-am pierdut toată voioșia...; sufletul îmi este atât de apăsat, încât acest frumos tărâm, pământul...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Modestia este cel mai frumos templu pe care îl poate avea virtutea: să nu o duci în altă parte: ar fi o profanare” (Pitagora)

Granițele unui Stat suveran sunt garanția binecuvântată de Dumnezeu, Națiuni Sale alese! Granițele sunt Darul cel mai scump pe care Mântuitorul Cosmosului – Iisus Hristos le-a dăruit fiecărui stat, a cărui Națiune trebuie să rămână continuu în comuniune cu EL, cu Fecioara Maria, cu Cerul Sfinților, Moșilor și Strămoșilor Neamului respectiv, într-o armonie celestă! Apărarea Granițelor Statului suveran semnifică Apărarea Trupului și Sufletului Patriei sacre! Apărarea...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Nu înţeleg ca un inamic, oricât de mare şi puternic ar fi, să intre în ţara mea ca-n sat fără câini şi s-o pustiască” (Căpitan aviator Alexandru Şerbănescu)

Eroul Căpitan aviator Alexandru Şerbănescu, cunoscut ca „Alecu” (17 mai 1912, Coloneşti, Olt, România - 18 august 1944, Vipereşti, Buzău, România) as al aviaţiei de vânătoare românești în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Format iniţial ca vânător de munte, este atras de aviaţie, devenind întâi observator aerian, iar în anul 1941 pilot, zburând iniţial pe avionul IAR 80, iar ulterior pe Messerschmitt Bf 109G.

A...

Citeşte articol complet...