Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion Pelivan s-a născut la 1 aprilie 1876 în satul Răzeni (pe atunci în județul Lăpușna), în familia lui Gheorghe Pelivan, cântăreț la biserica din sat, și a Eugeniei Titica. Încă din copilărie, Ion Pelivan era fascinat de vechea limbă română a textelor bisericești și de literatura orală transmisă din generație în generație. După absolvirea școlii primare din satul natal, a fost trimis la școala de băieți din Chișinău, ulterior fiind înmatriculat la Seminarul Teologic. Aici a stabilit primele contacte cu personalități ce urmau să joace un rol important în evenimentele ce au determinat cursul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Gheorghe Tătărescu, politician important în perioada interbelică, președinte al Consiliului de Miniștri, în două rânduri, avea un regret. Acela de a nu fi îmbrățișat cariera armelor, care l-a pasionat cu adevărat, cum o dovedesc tentativele sale din Campania în Bulgaria și din timpul Primului Război Mondial. În plus, era fiul generalului Nicolae Tătărescu, participant în Războiul pentru Independență, la luptele de la Grivița, bucurându-se de o bună reputație în carieră (a făcut parte din comisia de pace cu turcii și a fost șef al Statului major al armatei române). Avea amintirea copilăriei...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

21 octombrie 1944: „Am fost arestat, într-o seară, la domiciliu, ca un borfaș de rând... Oare crezul nostru, atunci ca și acum, nu a fost el tot reîntregirea granițelor țării? Atunci, de ce roșim de ceea ce am făcut? Există vreun francez, fie el chiar comunist, care să se lepede de epopeea napoleoniană sau de secolul Regelui Soare? Există vreun rus astăzi care să se rușineze de epoca lui Petru cel Mare?".

Am fost arestat... Nu mi s-a dat nici un motiv al arestării mele
Uimit și indignat de ce i se întâmplase la 21 octombrie 1944, când fusese arestat, generalul Radu Korne, unul dintre cei mai...

Generalul Radu Korne - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Alexandru Predescu - Scriitor, București

Iorga și Vrâncioaia

„Pentru cei aflați sub ocupație dușmană, primăvara lui 1918 aducea zvon de pace, în care lacrimile bucuriei se amestecau cu cele ale durerii. Urmau să se întoarcă ai noștri de pe front, dar nemții rămâneau. Pe chipurile bătrânilor citeam o adâncă mâhnire, auzindu-i vorbind uneori despre nu știu ce mișelie urzită de vrăjmaș, la București, cu hotarele țării. Poate că nici ei nu știau prea mult, sau, poate că, la cei cinci ani ai mei, mă socoteau prea necopt pentru înțelegerea marilor dureri. Rămâneam doar cu cele pe care le trăiam...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Am încercat să arăt unui om de cultură francez că avem în limba noastră un concept special pentru libertate: neatârnare. Străinului i s-a părut simplu să replice că-l au mai toate limbile şi în primul rând limba franceză, cu indépendance. Dar cuvântul nostru nu înseamnă numai ne pas dépendre, ci şi: ne pas pendre, să nu atârni - am spus - şi atunci ceva se schimbă în ideea de libertate, sau ea se îmbogăţeşte cu un sens nou.

Libertatea obişnuită se sparge repede în „libertăţi", pierzându-şi astfel tăria, oricâtă îndreptăţire ar păstra în pulverizarea ei; pe când neatârnarea n-are plural, în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

„Oamenii lipsiţi de memoria trecutului pot fi mai uşor manipulaţi şi transformaţi în slugi ascultătoare de stăpân, în duşmani ai fraţilor şi surorilor, ai părinţilor şi strămoşilor lor. Clio, muza istoriei, a fost batjocorită şi înlocuită cu o altă muză, cea a falsificării trecutului, ce urmărea un singur scop, să ne zdruncine temelia spiritualităţii româneşti. Dintr-un mijloc de luminare, de cultivare a individului, istoria românilor a fost transformată de colonizatori într-un instrument de traumatizare a românilor din stânga Prutului. Istoricilor obiectivi le revine nobila misiune de a...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Receptarea lui Mihail Kogălniceanu în R.S.S. Moldovenească - Studiu de caz: Ion Soroca

„În istoria fiecărui popor, mare sau mic, există personalități, care prin activitatea lor reflectă, mai mult sau mai puțin, epoca în care ele au trăit și au muncit. O astfel de personalitate în istoria poporului nostru este cea a lui Mihail Kogălniceanu", - astfel își începe prefața la „Opere alese" de Mihail Kogălniceanu (Editura de Stat a Moldovei, Chișinău, 1958) cercetătorul științific Ion Soroca, angajat al Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Ștințe a U.R.S.S., Filiala R.S.S.M. Peste 8...

Mihail Kogălniceanu - 200 ani de la naștere - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Se împlinesc 148 de ani de la naşterea savantului, prilej cu care vă prezentăm un colaj biografic despre un nedreptăţit - nu doar al sorţii, ci, premeditat, al purtătorilor ilegali de creiere - marele binefăcător al umanităţii, românul Nicolae Paulescu. După trecerea unui veac de la marea descoperire a lui Paulescu, încă se mai găsesc „idioţi utili" (care nu au nimic de-a face cu ştiinţa), cărora, nici realitatea faptelor, nici timpul scurs n-au reuşit să le tempereze mânia idiosincrasică. Continuă să arunce ouă clocite spre nivelele la care niciodată nu vor putea ajunge. Invidie ? Prostie...

„Ştiinţa lui Paulescu şi « neştiinţa » altora” - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Acad. Nicolae Iorga - Tabel cronologic (3)

1928. În prima parte a anului pleacă în Franţa pentru a susţine cursuri la Sorbona şi la Institutul francez de limbi orientale. Merge apoi în Spania, unde ţine conferinţe la Residencia de Estudiente, Circolo Filologico ş.a. Vizitează Madrid, Lisabona, Evora, Coimbra, Porto şi Milano. Are întrevederi cu regele Spaniei, Santos Bastos, Raymond Bernard ș. a. Dintre conferinţele ţinute în străinătate amintim: France de Cypre, Slavii în Peninsula Balcanică, Le decouvertes de la Commission des monuments historique de Roumanie, Rapports italo-orientaux dans...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Războiul, definit de teoreticianul german Clausevitz ca o „continuare a politicii cu alte mijloace", este una din marile grozăvii ale omenirii, care au produs perturbări și mutații esențiale în evoluția societății și, cu atât mai grav, victime umane și pagube materiale incomensurabile. Prima conflagrație mondială (1914-1919), prin amploarea și consecințele sale, a rămas adânc încrustată în memoria omenirii. Perioada celor cinci ani de război, care a prilejuit desfășurarea unor ample acțiuni militare pe spații terestre, maritime și aeriene imense, precum și angajarea unor resurse materiale și...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Acad. Nicolae iorga - Tabel cronologic

1914. Ține conferinţe la Ploieşti, Brăila, Huşi, Câmpina, Vălenii de Munte, Bucureşti. La Academie ţine următoarele comunicări: Fundaţiile domnilor români din Epir, Un act românesc privitor la începătorul culturii bulgare Dr. Veron - fiul lui Milenco Stoicovici în Oltenia, Veneţia în Marea Neagră, Pilda bunilor domni din trecut faţă de şcoală, Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu din anii 1814-1815, Neamul Agarici, răzeşi fălticeni şi vasluieni, Imperialismul austriac şi cel rus în dezvoltarea paralelă şi Privilegiile şangăilor de la Tîrgu-Ocna...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Acad. Nicolae Iorga - Tabel cronologic (1)

1871, iun. 5/17. S-a născut la Botoşani Nicu (Nicolae) Iorga, fiu al avocatului Nicu C. Iorga şi al Zulniei Iorga, născută Arghiropol. Mama avea veleităţi literare şi încerca tradu¬ceri din poezia franceză.
1876, martie 29. Moare Nicu C. Iorga, tatăl savantului de mai târziu, lăsând în urmă, pentru a-şi întreţine din greu existenţa, pe Zulnia Iorga cu cei doi copii ai lor, Nicu (Nicolae) şi George (născut în 1873).
1878, apr. 25. După o intensă pregătire în sânul fami¬liei, după lecturi premature din literatura română şi franceză, Nicolae Iorga este...

„Nicolae Iorga, așa cum l-au cunoscut” (2) - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

„Amintiri inedite adunate și prezentate". Editura „Cuget Românesc, 2012, 273p

Nicolae Iorga a reprezentat una dintre cele mai înalte culmi la care s-a ridicat spiritualitatea românească. Acest „ambasador" al gândului şi neamului românesc a devenit cunoscut, apreciat şi admirat în multe ţări ale lumii. Istorici şi oameni de cultură, bizantinologi şi istorici ai artei, filozofi şi istorici ai literaturii de pretutindeni consideră ipotezele şi concluziile lui Nicolae Iorga adevărate jaloane ale propriei lor gândiri. Chiar dacă uneori, în timp şi spaţiu, se întâlnesc gânditori care contestă...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Ion Ungureanu (n. 02.08.1935, Opaci-Căușeni, actualmente Republica Moldova - d. 28.01.2017, București).

Ministrul Ungureanu ne-a adus acasă un muzeu de istorie cu adevărat românească, iar în faţa lui ne-a înveşnicit în bronz Lupoaica de pe Capitoliu cu cei doi gemeni, Romulus şi Remus, întemeietorii Romei, precum şi demnitatea şi mândria dăltuite în bronzul istoriei de către apostolul veşniciei neamului românesc Mihai Eminescu: „Noi de la Roma venim. Din Dacia Traiană".

Chiar dacă azi unii pretinşi patrioți de pe malurile Bâcului sau ale Dâmboviţei încearcă să minimalizeze, bagatelizând-o...

Steaua maestrului Ion Ungureanu (2) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion Ungureanu (n. 02.08.1935, Opaci-Căușeni, actualmente Republica Moldova - d. 28.01.2017, București).

La sfârșitul lui ianuarie 2017, pe un pat de suferință de la spitalul „Colțea" din București, a încetat să mai bată inima marelui luptător român pentru Reîntregirea neamului și a Țării Ion Ungureanu, apostol și pilon al românismului în Basarabia, personalitate de credință și cultură aleasă, om politic și de stat, regizor, actor de teatru și film, neîntrecut orator și tribun. Deși președintele prorus al Republicii Moldova a refuzat să decreteze ziua despărțirii fizice a poporului îndurerat...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Surprize... la Jilava

Am să povestesc acum două întâmplări din închisoare, dar nu aș vrea să las cuiva impresia că am făcut pușcăria la... fără frecvență. Am executat patru ani la zi, cu toate rigorile încetățenite în locul de tristă amintire - Jilava.

Era prin iarna lui 1991-1992, nu mai țin minte exact data, pentru că în pușcărie, după o vreme, pierzi noțiunea timpului... Pe înserat, ușa celulei 318 în care eram „cazat" împreună cu Ion Dincă se deschide zgomotos și, fără ca subofițerul gardian să anunțe ceva, mă trezesc față în față cu un domn în vârstă de circa 75 de ani, pe care l-am...

„Eu nu știu pentru ce am fost condamnat (5) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dr. Stelian GomboșDespre noţiunea de timp şi determinare

A vorbi despre timp înseamnă a pătrunde în intimitatea fiinţei, dezvăluind resorturile ultime ale credinţei şi colectivităţii. Felul în care ne trăim timpul, ne înţelegem rostul şi trecerea prin lume ne dau adevăratul chip şi putere spirituală. Spre deosebire de timpul nostru, al experimentării unui prezent care ne scapă mereu, ţăranul român trăieşte într-un timp al profunzimii, ale cărui coordonate sunt trecutul, credinţa şi autoritatea tradiţiei. Asemenea spaţiului, timpul în gândirea populară este concret, calitativ şi eterogen, fiind trăit ca o...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ernest-BerneaIntroducere - Ernest Bernea, un mistic rătăcit în viaţa socială şi in cea politică

Sociolog, etnograf şi filozof, Ernest Bernea a fost unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice. Astăzi, ignorat de intelighenţie, din pricina necunoaşterii dar şi a trecutului său politic, Ernest Bernea rămâne un nume de referinţă în cultura română. O mare parte din opera sa este încă inedită, datorită temerii editorilor că Ernest Bernea nu este popular şi vandabil. Născut la Focşani - Vrancea pe 28 martie anul 1905, Ernest Bernea a copilărit la Brăila, unde şi-a făcut studiile primare şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion Șișcanu - Recuperarea adevarului istoricÎn primele zile ale lunii mai 2017, printr-o hotărâre a Biroului Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei, distinsul profesor universitar, doctor habilitat în științe istorice Ion Șișcanu a fost înregistrat oficial în concursul de alegere în înalta și responsabila calitate de membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, acest eveniment semnificând recunoașterea contribuției deosebite a unei personalități notorii a vieții științifice din Republica Moldova care, prin opera istoriografică de excepție și activitatea metodico-didactică...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

 P.F. Iustinian Marina Om al realităţilor concrete, punctuale şi practice

În cei trei ani cât a păstorit ca Arhiereu-vicar şi apoi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei şi-a închinat toată energia şi puterea sa de muncă refacerii eparhiei, crunt lovită de război şi pârjolită de secetă. Şi-a îndreptat privirile, mai întâi, către sectorul economic de la Centrul Eparhial, pe care l-a reorganizat, bine ştiind că reconstrucţia nu se face cu apeluri şi cuvântări patetice, ci prin buna chivernisire a banului public şi controlul riguros al tuturor resurselor, iar celorlalte sectoare administrativ şi cultural - le-a stabilit...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

 P.F. Iustinian Marina 1Un apostol neînfricat, un apologet neînfrânt, un propovăduitor dinamic, un mărturisitor neînduplecat, un apărător nemitarnic, un slujitor vrednic, harnic şi darnic precum şi un părinte bun, milostiv şi authentic, la patruzeci de ani de la mutarea din lumea aceasta, pământească şi naşterea lui în viaţa cea cerească şi veşnică (1901-1977).

Scurtă introducere şi prezentare biografică

Patriarhul Justinian Marina s-a născut la 22 februarie 1901, în satul Suieşti, comuna Cermegeşti, din judelul Vâlcea, în familia unor agricultori harnici şi buni creştini şi a primit la botez numele Ioan. A...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

General Stan PoetașUn nume uitat astăzi, ca şi ale altor eroi căzuţi pentru neam şi ţară, generalul Stan Poetaş a plătit cu viaţa lupta sa pentru România Mare. Am mai avut şi alţi generali căzuţi pe câmpul de luptă, ca şi generalii Praporgescu şi Dragalina în Primul Război Mondial, sau generalul Ion Sion căzut cu arma în mână la Stalingrad, în Al Doilea Război Mondial. Dar generalul Stan Poetaş a căzut în 1919, într-un război ciudat, interzis de istoriografia comunistă şi ignorat cu desăvârşire de către istoricii noştri de după 1990. Un război, un război crunt, pe viaţă şi pe moarte, în care cele mai elementare...

Generalul Stan Poetaş - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu (+)Activitatea și calitățile de excepție ale Mareșalului Antonescu au impresionat, nu mai puțin, pe militarii străini (francezi, britanici, germani, italieni) cu care el a venit în contact ori care, de-a lungul anilor, în virtutea atribuțiilor pe linie de servicii, l-au avut sub observație. Așa precum faimosul Birou 2 francez, care, la 28 decembrie 1937, imediat după includerea lui Ion Antonescu în guvernul lui O. Goga (1937-1938), a transmis de la București Parisului un amplu raport despre noul demnitar. Un capitol special al documentului, intitulat Aprecieri, cuprindea opiniile despre...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Smaranda BrăescuFace parte din firea noastră să aniversăm sau să comemorăm conaţionali ai noştri, pe aceia ce au ieşit din rând făcându-se remarcaţi în diverse domenii. Dorim să o menţionăm pe Smaranda Brăescu „Smărăndiţa", au trecut 113 ani de la naşterea uneia dintre cele mai curajoase femei din România, bineânţeles facem referire la epoca în care a trăit şi a activat. Redăm mai jos extrase din monografia cu acelaşi titlu, realizată de noi dar nepublicată din cauze obiective.

„Viaţa mea nu înseamnă nimic dacă o ţin numai pentru mine. Viaţa mea o dăruiesc ţării, dar vreau s-o dăruiesc frumoasă şi încărcată...

Lăsaţi-mă să zbor! Smaranda Brăescu, fata cu capul în nori - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mareșal Ion AntonescuIon Antonescu schiță biografică

2/14 iunie 1882 - Niciunde prin părțile Argeșului, cronicile și presa locală nu consemnează vreun fapt istoric sau vreun fenomen natural relevant. În chip precis, niciun asteroid nu periclita planeta în ziua respectivă, după cum, tot asemenea, niciun cutremur ori nici o eclipsă de lună sau de soare nu aveau să survină. Zodia Gemenilor, de regulă bogată în nativi predestinați prestigiului, avea să rețină totuși nașterea copilului Ion Antonescu, fiul Chiriachiței (născută Dobrian) și al locotenentului Ion Antonescu, un erou al Războiului de Independență din...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

+ Acad. Florin Constantiniu, art-emisFlorin Constantiniu (n. 8 aprilie 1933 - d. 13 aprilie 2012)

Cred cǎ nu exagerez cu nimic afirmând cǎ Florin Constantiniu a fost cel mai complet şi temeinic istoric român din ultima jumǎtate de veac, precum şi un Mare Român, într-o vreme când aceastǎ apartenenţǎ naţionalǎ este mai curând hulitǎ decât apreciatǎ. În 1989, Florin Constantiniu avea deja o operǎ, iar primirea sa în Academia Românǎ i-ar fi permis o viaţǎ tihnitǎ, departe de hǎrmǎlaia politicǎ. Dar, ca un adevǎrat Cetăţean, Florin Constantiniu a ieşit în arenǎ, pentru a promova adevǎrul istoric, prin scrierile sale (a dat cea mai...

Florin Constantiniu, cel mai complet şi temeinic istoric român din ultima jumǎtate de veac - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

General-colonel (r) Iulian VladAmbasadorul U.R.S.S. în România, Evghenii Tiajelnikov și scenariul arestării mele

Convenisem cu Nicolae Militaru în ajun, ca a doua zi, pe data de 30 decembrie 1989, să merg la M.Ap.N. cu două planuri foarte importante care, după cum o să se vadă, le-am prezentat. Ce s-a întâmplat însă cu acele documente, inclusiv cu copiile lor care rămăseseră în fișetul meu de la minister, nu știu. După arestarea mea, a fost măturat totul... Fiind plecat de la minister din ziua de 21 decembrie 1989, mai întâi la C.C. unde am rămas până în noaptea de 23/24 decembrie și apoi la M.Ap.N. mai multe zile de-a...

„Eu nu știu pentru ce am fost condamnat!” (4) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Acad. Dinu C. Giurescu, art-emisCu puțin timp în urmă, profesorul Dinu C. Giurescu a împlinit frumoasa vârstă de 90 de ani. S-a născut într-o familie de istorici. Bunicul, Constantin Giurescu, a adus contribuții importante privind istoria evului mediu, iar tatăl său, Constantin C. Giurescu, s-a impus ca unul dintre cel mai valoroși și productivi istorici români, autor de studii, monografii, lucrări de sinteză etc. Dinu C. Giurescu a urmat Facultatea de Istorie a Universității din București, dar chiar în anul absolvirii (1950), tatăl său a fost arestat, deoarece în 1939-1940 a îndeplinit demnitatea de ministru. Ca urmare...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

General-colonel (r) Iulian VladNicolae Ceaușescu: „Vlad, am hotărât să te numim Șef al Securității"

În toamna lui 1987, am fost chemat din nou la Cabinetul 1. Odată cu mine a intrat și ministrul George Homoștean, care dăduse deja funcția în primire. Îl mutase, din nou, la Hunedoara, înainte de a-l numi ambasador la Praga, unde l-au prins evenimentele din '89. Tudor Postelnicu nu fusese încă investit ministru. L-a numit odată cu mine. M-a chemat pe mine primul. Am intrat la Ceaușescu împreună cu premierul Constantin Dăscălescu și, bineînțeles, cu Emil Bobu. Ne-a invitat să luam loc și, fără niciun fel de introducere, a...

„Eu nu știu pentru ce am fost condamnat!” (3) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

General-colonel (r) Iulian VladDe când eram copil, mi-am dorit să devin militar

Încă de când eram copil, sub influența tatălui meu, mi s-a imprimat dragostea de armată și dorința de a deveni militar. Nu am putut să dau admiterea la Liceul Militar „Dimitrie Sturza", de la Craiova, pentru că, în mod sigur, n-aș fi trecut examenul medical: eram foarte slab pe vremea aceea! Ștefan Andrei, colegul meu de la examenul de admitere la Liceul „Gheorghe Chițu", s-a dus și a dat examen la Liceul Militar și a fost admis. Așa că eu am rămas la liceul „Gheorghe Chițu" împreună cu Ioan Totu pentru că și el dăduse admiterea la aceeași...

„Eu nu știu pentru ce am fost condamnat!” (2) - 5.0 out of 5 based on 1 vote
ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.