Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Gheorghe Alexianu, art-emisCăutaţi cărţile semnate de acest om şi puneţi-le petale de flori între pagini. Le merită din plin.

Într-o vreme în care dreptul constituţional român era apanajul a doi boieri mari - Constantin Stere şi Constantin Dissescu -, Gheorghe Alexianu vine şi îşi ocupă locul bine-meritat, când încununează capitala Bucovinei prin întreaga sa activitate de Rezident Regal şi transformă Facultatea de Drept a Universităţii din Cernăuţi în altar pentru ştiinţă.

Practician şi teoretician deopotrivă, cum arareori se întâlneşte în viaţă!

Dacă Facultatea de Teologie din Chişinău se lăuda cu străluciţii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dumitru Stăniloae, art-emisCunoscutul teolog român este în mintea şi vorbirea multor români şi străini creştini despre Dumnezeu. Cine l-a auzit şi a citit, din şi despre opera Părintelui Dumitru Stăniloae, a putut remarca puterea inimii curate şi a minţii luminate de har în pătrunderea cuvântului revelat, precum şi a experienţei practice personale în trăirea lui Dumnezeu.

Anul acesta s-au împlinit 110 ani de la naşterea (1903 - 2013) şi 20 de ani de la trecerea la cele veşnice (1993-2013), în lumina Preasfintei Treimi, a Părintelui Academician, Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae. De aceea, la iniţiativa Preafericitului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Nicolae IorgaAngajaţi în „luptele de stradă” pentru a mai înşfăca şi vinde o bucată cât mai consistentă din trupul României, ziua de 27 noiembrie 2013 a trecut aproape neobservată. Oamenii politici, combatanţi în bătălia acerbă pentru putere şi profit ilicit utilizează ca muniţie tot felul de ingrediente şi proceduri, de la covrigi, mititei şi sarmale, la înscenări şi aruncarea în puşcărie a adversarului. Ca şi uitata” zi de 23 august 1939 când Ribbentrop şi Molotov au pus semnătura pe blestematul Pact ce le poartă numele, ca şi nefastele zile de doliu naţional ale lui 28 iunie 1940 - ziua ultimatumului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Panait IstratiConjuraţia anti-Panait Istrati
 
De fiecare dată când am avut ocazia am afirmat că „o personalitate n-ajunge să se definească decât prin adversităţile pe care le trezeşte”[¹], aşa cum afirma cândva Tudor Vianu. Ceea ce s-a spus despre Panait Istrati, din dorinţa evidentă de a-i minimaliza personalitatea şi opera, mergând până la executarea morală a existenţei lui, nu a făcut decât să-l urce pe scriitorul brăilean pe podiumul învingătorilor. Reabilitările venite ulterior nu au avut decât să confirme aceasta.
 
M-am întrebat adeseori, în naivitatea mea de această dată, care ar fi fost...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Panait IstratiPublicistica, o dominantă a scrisului istratian
I
Dincolo de aceste două coordonate fundamentale care au contribuit la construirea edificiului literar de care beneficiem astăzi, consider importantă sublinierea aspectului de autoinstruire şi completare în plan spiritual şi intelectual ale omului Istrati. O imagine polisemantică ni se dezvăluie în scrisoarea lui Istrati către Romain Rolland, din 20 august 1919, şi anume momentul întâlnirii cu viitorul său prieten Mihail Mihailovici Kazanski. Întâlnirea din brutăria „prăpădită, murdară şi slinoasă” avea să-i ofere mai târziu o prietenie plină...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Coase H. RonaldRonald H. Coase

(n. 29 decembrie 1910, Willesden, Marea Britanie - d. 2 septembrie 2013, Chicago, Ilinois, S.U.A.)

Din Jurnalul personal de amintiri

La începutul lunii septembrie a.c. a încetat din viață la vîrsta de 102 ani unul dintre remarcabilii economiști americani, specializat pe o largă problematică a economiei și a legislației juridice privind drepturile de proprietate. Ideile sale au avut la bază o multitudine de studii și cercetări efectuate pe parcursul anilor încă din tinerețe și pînă în 1982 cînd s-a pensionat de la Universitatea din Chicago, unde a funcționat ca profesor de...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Personalităţi române şi faptele lor, vol. 56Personalităţi române şi faptele lor - vol. 56

Editura StudIS - Iaşi a avut onoarea de a publica aspecte din viaţa şi opera marelui istoric Gheorghe Buzatu, în „Personalităţi române şi faptele lor", Iaşi, Ed. Venus, vol VIII, 2004, p.35-43. După câţiva ani, cunoscuta jurnalistă Maria Diana Popescu a realizat un interviu edificator cu Maestrul, publicat iniţial în vol. Dialoguri privilegiate, vol. III, Râmnicu Vâlcea, Conphys, 2009, dar şi în volumul menţionat.
 
Prof. Univ. dr. D.H.C. Gheorghe Buzatu
 
Autor şi coordonator de cărţi care prezintă adevărul istoric, publicist, editor, coordonator de...

Personalităţi române şi faptele lor - Gheorghe Buzatu - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Aurel Vlaicu, art-emisAurel Vlaicu s-a născut în localitatea Binţinţi, judeţul Hunedoara, în ziua de 6/19 noiembrie 1882, fiind primul copil al soţilor Ana şi Dumitru Vlaicu, ţărani gospodari. După Aurel, au urmat alţi 8 copii, fete şi băieţi. Ioana a fost tovarăşa lui în locurile copilăriei, Ion (1885-1972), care avea să devină stâlpul casei, a rămas în gospodăria părintească, Valeria (1904-1978) a fost ultima fiică, despre ceilalţi nu se cunosc date deoarece au murit îndată după venirea lor pe lume. Dintre toţi, cel mai mult s-au bucurat de viaţă Ion şi Valeria, care au trăit până la adânci bătrâneţi. Ana şi...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Acad. Gheirghe Ţiţeica, art-emisConstituirea şi activitatea „Societăţii Gazeta Matematică”

În anul 2009, a avut loc la Valea Călugărească, la Colegiul Agricol „Gheorghe Ionescu-Siseşti”, aniversarea a 100 de ani de la înfiinţarea „Societăţii Gazeta Matematică”. Sărbătorirea a avut loc în aceeaşi localitate unde la 31 august 1909, la via profesorului Ion Ionescu-Bizet avea loc şedinţa redactorilor gazetei, înfiinţată în 1895, care au hotărât constituirea, începând cu data de 1 septembrie 1909, a unei societăţi cultural-ştiinţifice care să poată fi recunoscută ca persoană juridică de către corpurile legiuitoare.

...

Gheorghe Ţiţeica - Strămoşii, viaţa şi urmaşii (2) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Gheorghe Ţiţeica, art-emisDespre eminentul matematician Gheorghe Ţiţeica, unul dintre fondatorii prestigioasei reviste ştiinţifice „Gazeta Matematică”, strălucit pedagog şi academician s-au scris şi se vor scrie multe articole. În modesta mea abordare doresc să prezint unele secvenţe mai puţin cunoscute publicului, aşa cum le-am descoperit de-a lungul timpului în conştiinţa colectivă a comunităţilor de care se leagă numele marelui om de ştiinţă. Părinţii săi, Stanca şi Radu Ţiţei (nu Ţiţeica), originari din localitatea Cilibia, judeţul Buzău, înainte de a se stabili la Turnu-Severin, erau cunoscuţi în a doua jumătate a...

Gheorghe Ţiţeica - Strămoşii, viaţa şi urmaşii (1) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Stavros Deligiorgis, art-emisStavros Deligiorgis s-a născut la Sulina, România și a studiat la Universitatea Națională din Atena - Grecia, la Universitatea Yale și la Universitatea Berkeley din California. De două ori bursier la Centrul pentru Studii Avansate de la Universitatea Urbana Champaign din Illinois a beneficiat, de asemenea, timp de doi ani de bursă de cercetare Fulbright ca profesor la Universitatea din București. A predat la Scuola Superiore Traduttori-Interpreti, Trieste - Italia și a făcut parte din programul de studii de traducere de la Universitatea din Atena. La solicitarea Ministerului Elen al Culturii...

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă

Conf. univ. dr. G. D. IscruNăscut la data de 25 decembrie 1937 în comuna Curtişoara (azi Dobreţu), Judeţul Olt (fostul judeţ Romanaţi). Naşterea a fost declarată la starea civilă a primăriei comunei Curtişoara (actualmente Dobreţu), în data de 01 ianuarie 1938, motiv pentru care în toate documentele de stare civilă şi nu numai, data naşterii este cea declarată în registrul stării civile şi anume 01 ianuarie 1938.
- Urmează şcoala primară (clasele I-IV) în comuna natală, Dobreţu-Olt, apoi gimnaziul (clasele V-VII), în comunele Iancu Jianu şi Vulpeni.
- Cursul secundar la Liceul „Fraţii Buzeşti" din Craiova (clasele...

Conf. univ. dr. Gheorghe D. Iscru - 3.9 out of 5 based on 7 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Gheorghe C. mihai, art-emisOpera şi activitatea ştiinţifică

S-a născut la 1 septembrie 1939 în localitatea Sculeni-Iaşi, atestată în anul 1437.
Studii: Şcoala generală nr. 5, „Costache Negri" (1947-1954), iar apoi la Liceul Naţional (1954-1957), iar la Universitatea „Al. I. Cuza" Iaşi (1957-1962), obţine licenţa în Fi¬losofie (cu o teză de filosofie contemporană, sub coordonarea profesorului universitar Petre Botezatu), în 1962, iar în 1974, licenţiat al Facultăţii de Drept, cu o teză de drept constituţional, sub coordonarea profesorului universitar H. Braunstein.
- Doctorat în Filosofie,...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Octavian Goga, art-emisMama poetului, Aurelia Bratu, născută la 2 octombrie 1856, învăţătoare şi scriitoare, s-a căsătorit cu preotul Iosif Goga la 27 ianuarie 1880. Iosif Goga, născut în 1851, fiul lui Natanail Goga din Crăciunelul de Sus, fostul judeţ Târnava Mică, unde bunicul poetului după tată „a fost, în 1848, revoluţionar în tabăra lui Axente Sever". Aurelia, mama poetului, a publicat versuri în Familia şi cunoaşte bine, pe lângă limba română, maghiara şi germana. O. Goga îşi trăieşte anii copilăriei la Răşinari, pe Uliţa Popilor. A crescut efectiv în umbra Mausoleului lui Şaguna, înconjurat de mormintele...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Florin DeleanuFlorin Deleanu - repere biografice[1]

În anul 1959, pe data de 9 decembrie, se naşte Florin Deleanu, unul din cei mai titraţi indianişti români contemporani, a cărui specializare s-a accentuat după 1991. Am redat, mai jos, date privind biografia acestuia, cu interpolările proprii savantului; intervenţiile lui Florin Deleanu apar marcate prin italice, după cum lesne se va observa.
Plecat în Japonia, naturalizat în Ţara Soarelui Răsare, Florin Deleanu porneşte în aventura orientală, iniţial, printr-o aparte deschidere către spiritualitatea chineză, căci studiile universitare împlinite la...

Indianistul Florin Deleanu - opera şi viaţa - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Nicolae Mătcaş - Basarabia, art-emis
Cercetător ştiinţific, poet, publicist, om politic.

Născut la 27 aprilie 1940 în comuna Crihana Veche, jud. Cahul, Basarabia. Studii medii în şcoala din satul natal (absolvent 1957, medalie de aur). Licenţiat al Facultăţii de Istorie şi Filologie, Universitatea de Stat din Chişinău (1962, diplomă de merit). Studii postuniversitare de doctorat în domeniul lingvisticii matematice, structurale şi aplicate la Universitatea de Stat din Leningrad (1964-1967, teza de doctor elaborată şi susţinută sub îndrumarea prof. R. Piotrowsky). Asistent la Catedra de limba română a Universităţii de Stat din...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Profesor arhitect Cezar Lăzărescu, art-emis
„Mai bine dispărem ca naţie, decât să devenim slugi la străini!"
(Mareşal ion Antonescu)

Arhitectul Cezar Lăzărescu
1923-1987

Anul acesta, la 30 martie, s-au împlinit 25 de ani de la moartea lui Cezar Lăzărescu, arhitect, profesor de arhitectură, omul care a schimbat înfăţişarea Bucureştiului. Puţini cititori ştiu cine a fost arhitectul, profesorul şi omul Cezar Lăzărescu. Unii l-au iubit şi apreciat foarte mult, iar alţii l-au duşmănit cu aceeaşi forţă. Cezar Lăzărescu s-a născut la 30 octombrie 1923 la Bucureşti, dintr-o familie de intelectuali, tatăl militar şi mama pictoriţă. Din...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Alfred NobelNe place să ne mândrim cu rezultatele obţinute de membrii familiei din care facem parte. Extrapolând noţiunea de familie la naţiune se poate face aceiaşi afirmaţie: ne place să mândrim cu rezultatele obţinute de un român fie că este sportiv, fie că este artist, fie că este inventator, fie că este om de ştiinţă. Deşi doar câţiva români au primit Premiul Nobel, aceştia s-au format la şcolile româneşti, iar acest aspect trebuie cunoscut şi recunoscut.

Naşterea Premiilor Nobel.

Celibatar, mizantrop, dar generos, inventatorul dinamitei , Alfred Nobel, a murit fără să aibă moştenitori direcţi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MincuPersonalitatea lui Ion Mincu este legată de perioada de formare a arhitecturii moderne româneşti. Dezvoltarea ştiinţelor, artei şi culturii din care face parte şi arhitectura, sunt legate de evoluţia istoriei. Denumirea de „arhitect" în Ţările Române, până la începutul secolului al XIX-lea, nu era cunoscută, se utiliza termenul de „staroste de zidari". O excepţie o constituie spătarul Mihai Cantacuzino, care la începutul sec. al XVIII-lea studiase în Italia şi arta arhitecturii, ceea ce însă constituie un caz izolat[1]. Constituirea statului român modern şi câştigarea independenţei au creat...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
J.M. JuranÎn urmă cu mai mulţi ani am constatat că unii dintre absolvenţii Facultăţii de Electromecanică din Craiova, cum se numea atunci, îşi găseau un loc de muncă în compartimentele de „Asigurare a calităţii". Domeniu nou pentru mulţi. Domeniu în care angajatorii preferau să aibă lucrători tineri. Noi, la facultate, nu le asiguram o formare în acest domeniu. Am propus înfiinţarea unui „curs postuniversitar" de tip studii aprofundate. Am avut succes. Consider că am avut succes deoarece am avut şi avem multe solicitări din partea candidaţilor. Consider că am avut succes deoarece „studiile...

Joseph Moses Juran - părintele managementului calităţii - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion I. Agârbiceanu, laserul cu gazIngineria românească - personalități

În munţii Metaliferi din Apuseni se află două vârfuri stâncoase numite Detunate, care au atras din totdeauna turiştii, curioşii. Detunata Goală are o înălţime de 1169 m, dar spectaculozitatea provine de la aglomerarea de coloane de bazalt de formă prismatic-hexagonală, bizar de regulate de parcă un meşter cioplitor le-a fasonat cu răbdare. Istoria spune că numele Detunata vine de la zgomotul asemănător unui tunet care se produce la desprinderea unei pietre din masiv şi rostogolirea ei către bază. Pentru a se ajunge la ele se trece prin comuna...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Prof. Univ. dr. Gheorghe Alexianu
Aspecte din activitatea universitară a Profesorului de Drept Public, Gheorghe Alexianu, de la Facultatea de Drept din Cernăuţi, înainte şi după începerea războiului

Este bine să ne cunoaştem înaintaşii care ne-au lăsat comori nesecate în diferite domenii ale ştiinţei. Doar aşa vom putea construi un viitor luminos copiilor noştri. Scopul acestei expuneri este acela de a scoate la lumină adevărul despre cel ce a fost profesorul universitar Gheorghe Alexianu. Până acum nimeni nu s-a încumetat să facă o cercetare sau analiză riguroasă, cu exceptia cărţi lui Olivian Verenca intitulată...

Profesorul de Drept public Gheorghe Alexianu - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Academician Nicolae Vasilescu-Karpen
- Ingineria românească (3) -
Nicolae Vasilescu-Karpen- patriharh al ştiinţei şi învăţământului tehnic românesc

Craiova a dat României, a dat lumii mulţi oameni de seamă. Unii dintre ei, care au activat în domeniul umanist, sunt mai cunoscuţi. Alţii, care au avut meserii tehnice, meserii inginereşti sunt mai puţin cunoscuţi de locuitorii de azi ai României. Se întâmplă ca unii dintre cei uitaţi de românii de azi să fie evocaţii de către specialiştii de peste mări şi ţări care folosesc creaţiile lor, care folosesc invenţiile lor. O parte din vină o avem şi noi, cei de azi care...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Societatea Română de Radio , 1928, Dragomir Hurmuzescu- Ingineria românească (2) -

De ce invetează oamenii? Analizând istoria mai multor invenţii se poate spune că oamenii caută soluţii la problemele de care se lovesc la un moment dat. În cele mai multe cazuri aceste probleme îşi au rădăcinile în activitatea profesională.Un cercetător, un doctorand formulează o soluţie care trebuie verificată cu instrumentele existente, iar dacă nu există trebuie să le creeze, să le inventeze.O să dau exemplul unui inginer român , din a doua jumătate a secolului XIX care a inventat câteva dispozitive pentru a-şi finaliza teza de doctorat. Spre onoarea sa...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Constantin I. BudeanuConstantin I. Budeanu (1886-1959)
- Din ciclul „Ingineria românească" -

Folosim adesea expresii de forma „Luna asta a fost frig şi am consumat mult curent electric" sau „Trebuie să plătesc curentul electric". De fapt plătim energia electrică, adică puterea electrică consumată într-un interval de timp. Consumatorul casnic plăteşte energia activă. Cosumatorii industriali plătesc şi energia reactivă, adică un supliment de energie utilizată pentru magnetizarea motoarelor electice.Omul, consumatorul nu vede nici puterea activă, nici puterea reactivă şi nici puterea deformantă, care apare în...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Prof. Aurelian SacerdoţeanuAurealian Sacerdoţeanu s-a născut la 20 decembrie 1904 în comuna Costeşti, judeţul Vâlcea. A urmat cursurile Facultăţii de Filosofie şi Litere (1923-1927) şi ale Şcolii Superioare de Arhivistică (1925-1927) din Bucureşti; a beneficiat de un stagiu de specializare la Paris (1927 - 1929), iar în 1930 a obţinut doctoratul în istorie. A fost, timp de aproape două decenii, profesor la Şcoala Superioară de Arhivistică (1929-1948), apoi la Institutul de Arhivistică (1948-1950). După desfiinţarea acestuia a trecut la Catedra de Arhivistică din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti...

Aurelian Sacerdoţeanu - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae Iorga - portret„El a fost savantul nostru prin excelenţă, care [...] îşi afla fericirea numai în cărţi şi avea o ambiţie să stimuleze şi să înalţe gloria şi faima naţiunii sale."
(Perpessicius)

Alergătorii purtători de eşarfe viu colorate, angajaţi în luptele de stradă pentru „îmbălsămarea" fantomei nonagenare pe scaunul din Parlamentul României, au descoperit fel de fel de succesori la „tronul" Ţării. Cu bună ştiinţă şi rea intenţie, s-a cam uitat de ziua de 23 august 1939, când Ribbentrop şi Molotov au pus semnătura pe blestematul Pact ce le poartă numele şi de acea trădătoare zi de 23 august 1944. Ziua...

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Erich Hartmann„A la guerre comm à la guerre!"

Războiul însuşi este o crimă. Indiferent de ce parte s-a aflat luptătorul şi independent de voinţa proprie. Atâta vreme cât acţiunile sale nu s-au îndreptat asupra civililor fără apărare, ci doar asupra combatanţilor de „cealaltă parte, actele de curaj, forţa morală de a înfrunta cu eroism inamicul trebuiesc apreciate, cinstite şi reamintite urmaşilor. După Al Doilea Război Mondial, mulţi piloţi - inamici în timpul luptelor - s-au cunoscut şi şi-au depănat amintirile „sine ira et studio", devenind prieteni pe viaţă. Un exemplu edificator îl constituie cazul...

Erich Hartmann - Cavalerul Aerului din Luftwaffe - 4.4 out of 5 based on 5 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Gheorghe BuzatuMarile neajunsuri ale timpului nostru cuprind în galeria lor şi ne-recunoaşterea meritelor incontestabile demonstrate de „capetele luminate" ale românilor. În vreme ce alţii îşi cinstesc conaţionalii merituoşi şi realizările acestora, la noi se practică, mai degrabă, reversul medaliei, ne „devorăm" propriile valori ale neamului, peamărind lichelele şi trădătorii. În cele ce urmează vă prezentăm una dintre excepţiile nescrisei şi dăunătoarei „reguli", instituită şi promovată după placul unor necompetenţi judecători de valori. (Redacţia ART-EMIS)

Printre oamenii cei mai importanţi din viaţa...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Georgescu Titu(23 februarie 1929 - 28 iulie 2004)

S-a născut la 23 februarie 1929 la Corabia, judeţul Olt, fiu al soţilor Enache Georgescu şi al Filofteii; copilăria şi primii ani de şcoală i-a petrecut în localitatea natală. În urma concursului premianţilor din ţară, dintre care numai 40 au reuşit, s-a înscris la Colegiul Naţional „Niculae Filipescu" de la Mânăstirea Dealu - cunoscut şi ca Liceul Militar Predeal - pe care l-a absolvit în anul 1948. Între anii 1948 şi 1952 a urmat cursurile Facultăţii de Istorie la Universitatea din Bucureşti, care pe atunci purta numele lui C. I. Parhon. În perioada...

In memoriam - Prof. univ. dr. docent Titu Georgescu - 5.0 out of 5 based on 1 vote
ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.