Născut la 5 decembrie 1870, într-o familie de țărani, în comuna Ulmu, județul Brăila, la vârsta de 20 de ani Stan Poetaș a absolvit Școala de Ofițeri de Infanterie în condiții eminente, fiind avansat, la 3 iulie 1891, sublocotenent. Ulterior, de-a lungul carierei militare, a comandat diverse subunități din Regimentele 11 Râmnicul Sărat, 34 Constanța, 12 Cantemir, 23 Ialomița, 33 Tulcea și din Batalionul 2 Vânători “Regina Elisabeta”. În perioada 1902-1904, a urmat cursurile Școlii Superioare de Război. A îndeplinit diferite funcții de stat major în cadrul Regimentului 10 Roșiori și Diviziei 3 Infanterie. În perioada 1906-1909 a îndeplinit funcția de ajutor al comandantului Școlii de Trageri a Infanteriei. În perioada 1 aprilie - 1 octombrie 1914, este numit Șef al Biroului Informații din cadrul Marelui Stat Major, pa care îl va organiza pe aceleași baze pe care un birou similar funcționa în armatele vecine. La 1 octombrie 1914, este numit la comanda Regimentului 40 Infanterie “Călugăreni”, reușind, prin prin munca sa neobosită, să transforme această unitate în una de elită a Armatei Române, care va înscrie pagini de glorie pe câmpurile de luptă ale campaniei 1916-1919. La 14 august 1916 este numit comandant al Brigăzii 17 Infanterie. Avea doar 46 de ani. A fost avansat în grad astfel; sublocotenet - 8 iulie 1891; locotenent - 10 mai 1894; căpitan - 10 mai 1902; maior - 10 mai 1910; locotenent colonel - 1 aprilie 1914; colonel - 1 aprilie 1916.
La intrarea României în război în organica Armatei Române existau 42 brigăzi de infanterie și 6 Mixte, la comanda cărora se aflau 16 generali de brigadă și 32 de colonei. Pe timpul desfășurării campaniei din toamna anului 1916, un număr de 10 comandanți de brigăzi sunt promovați comandanți de divizii - generalii de brigadă Aristide Razu (D. 5 și 21I), Gheorghe Sănătescu (D. 13 I.), Dumitru Cristu (D. 1I.), Dimitrie Lambru (D. 21 I.), Gheorghe Burghele (D. 4I), Constantin Petala (D. 5 I) și coloneii Grigore Bunescu (D. 14 I.), Nicolae Rujinschi (D.7 I.), Dumitru Colori (D.14 I.), Dumitru Cocorăscu (D. 11 I.). Un șir de promovări spectaculoase va avea Nicolae Petala - comandant al Diviziei 9 Infanterie (în perioada 30 august - 30 septembrie 1916); comandant al Corpului I Armată (în perioada 30 septembrie - 12 octombrie 1916); comandant al Armatei 1 (în perioada 12-21 octombrie 1916).
Un singur colonel comandant de brigadă, Dumitru Cocorăscu, va fi avansat în gradul de general de brigadă. Tânărul comandant al Brigăzii 17 Infanterie, colonelul Stan Poetaș, care se remarcă pe timpul luptelor pentru apărarea Dobrogei de la Bazargic, Caraomer, Amzacea, Topraisar și al celor de pe Argeș și Neajlov de la Stâlpu și Bălăria este menținut în aceiași funcție. Pe timpul luptelor pentru apărarea Dobrogei un număr de 3 comandanți de brigadă vor fi luați prizonieri: Nicolae Mărășeșcu, Dumitru Darăgotescu și Ioan Tarnovschii. Pentru lașitatae sau incompetența dovedită pe câmpul de luptă următorii comandanți de brigadă au fost trecuți direct în retragere fără niciun drept, conform „legii nefastului țării”: generalul Emanoil Manolescu Mladin, coloneii Velicu Petre, Popovici Dumitru, Fotescu Petre, Cratero Alexandru,Georgescu Cristodulu. Aceiași soartă o vor avea și proaspăt promovații în funcțiile de comandanți de divizii Generalii Constantin Petala și generalul Dumitru Cocorăscu.
Înaintea începerii bătăliilor de la Mărăști, Mărășești și Oituz, Armat Română avea în organică 30 de brigăzi, toate comandate de colonei. Dintre comandanții de brigăzi de la începutul campaniei mai erau în funcție doar patru; Stan Poetaș și Mihăiescu Nicolae (la aceleași brigăzi) Dumitru Sava și Scărlătescu Gheorghe, la comanda altor brigăzi. Pentru bravura și destoinicia cu care a comandat Brigada 17 Infanterie în timpul bătăliei de la Mărășești, Stan Poetaș a fost avansat, la 1 septembrie 1917, la gradul de general de brigadă şi decorat, la 10 noiembrie 1917, cu Ordinul Coroana României de război în grad de Comandor cu panglică de Virtute Militară. Avea doar 47 de ani. După demobilizare, la 1 iulie 1918, Armata Română va avea în organică 36 de brigăzi, comandate de 20 de generali de brigadă și 16 colonei. Dintre comandanții de brigăzi de la începutul campaniei mai erau în funcție doar doi, ambii generali; Stan Poetaș și Dumitru Sava. După declararea mobilizării din noiembrie 1918, Armata Română va avea în organică 40 de brigăzi, comandate de 20 de generali de brigadă și 20 de colonei. Generalul de brigadă Stan Poetaș este singurul dintre comandanții de brigăzi de la începutul campaniei care va mai ocupa această funcție.
Generalul Stan Poetaș este singurul militar care a început Campania la comanda Brigăzii 17 Infanterie și o va termina, la 7 ianuarie 1919, tot la comanda acesteia. Faptele sale de arme l-ar fi recomandat pentru promovarea în funcție, dar alte criterii, extraprofesionale nu au făcut posibil acest lucru. În timpul campaniei 1916-1919, din cei 101 generali care s-au aflat la comanda marilor unități din Armata Română, doar trei generali de brigadă au murit pe câmpul de luptă: generalii de brigadă Ion Dragalina, David Preporgescu și Stan Poetaș.
Generalul David Praporgescu, în vârstă de 60 de ani, a murit la 30 septembrie 1916. Proaspăt numit la comanda Corpului I Armată, generalul s-a deplasat în zona mumuntelui Coți pentru a cunoaște situația reală a trupelor subordonate. În jurul orei 13.00, a fost rănit mortal de schijele unui proiectil inamic rătăcit. I s-au organizat funerarii naționale , iar în anul 1927 i s-a acordat post mortem OrdinuL Militar „Mihai Viteazul” clasa a III-a.
Generalul Ion Dragalina, în vârstă de 56 de ani, a murit la 24 octombrie 1916. Pe timpul deplasării cu automobilul de la Lainici la Bumbești, în ziua de 12 octombrie 1916, după terminarea unei recunoașteri executate în sectorul Diviziei 11 Infanterie, este rănit la umărul și brațul drept. Tratat necorespunzător la Târgu Jiu și Craiova, generalul va fi transportat la Spitalul Militar din București, unde i se va amputa brațul drept. Din cauza septicemiei care se va declanșa în ziua de 20 octombrie, va muri în ziua de 24 octombrie 1916. În timpul cât se afla pe patul de suferință, generalul Ion Dragalina a fost decorat cu Ordinul Militar”Mihai Viteazul”clasa a III- a. Va fi înmormântat cu funerarii naționale la care vor participa regale Ferdinand, majoritatea membrilor guvernului României, generali și ofițeri din conducerea Ministerului de Război.
Generalul Stan Poetaș, în vârstă de 49 de ani, a murit la 7 ianuarie 1919. În noaptea de 6/ 7 ianuarie 1919, la orele 3.40, bandele de bolșevici au trecut Nistru și au atacat prin surprindere trupele române. Bandele bolșevice au fost sprijinite și de localnici care atacă pe la spate trupele române. Situația critică era în zona localității Calarașovca, unde generalul Stan Poetaș trimite să restabilească situația batalionul 2/ Regimentul 34 Infanterie. Pentru a observa situația la fața locului generalul Stan Poetaș se deplasează cu o trăsură. Deși este avertizat asupra pericolului reprezentat de localnicii care se alăturaseră acțiunilor bolșevicilor, generalul se îndreaptă spre Calarașovca, unde în urma unui schimb de focuri este ucis de către localnicii din banda lui G.I. Bărbuță. Cadavrul batjocorit a fost aruncat într-o groapă de nisip.
După eliberarea localității, în ziua de 11 ianuarie 1919, trupul generalului Stan Poetaș este descoperit și transportat la Soroca. Sicriul cu corpul neînsuflețit al generalului a fost depus în biserica Soborului. În jurul catafalcului a fost dispusă garda de onoare asigurată de militarii Regimentului 34 Infanterie. Pentru înmormântarea generalului Stan Poetaș au fost organizate funerarii naționale, în ziua de 14 ianuarie 1919, de către prefectul județului Soroca, N. Rădulescu Dobrogea și de către comandantul garnizoanei Soroca, colonelul Fărcășanu. Generalului Stan Poetaș care a murit luptând cu arma în mână, nu va fi decorat, nici măcar post mortem, cu Ordinul Militar „Mihai Viteazul” clasa a III- a.
Destinul postum al celor trei generali este și el diferit. Ca o recunoaștere a meritelor celor trei generali în lupta pentru Reîntregirea României autoritățile din perioada interbelică au acționat pentru cinstirea în veci a memoriei acestora. Ca recunoștință pentru generalul Ion Dragalina o localitate din județul Călărași a preluat denumirea de Dragalina. Au fost realizate mai multe opere comemorative: o statuie, dezvelită în 1927, la intrarea în Valea Jiului; o statuie și o placă comemorativă la Caransebeș; 3 busturi de bronz la Mărășești, Lugoj și în comuna Dragalina, județul Călărași.Un liceu din Oravița poartă numele generalului.La Editura Militară, în anul 2009, a apărut lucrarea fiului lui Ion Dragalina, Virgil Alexandru Dragalina - Viața tatălui meu, generalul Ion Dragalina”
În amintirea generalul David Praporgescu o localitate din Județul Tulcea poartă numele generalului. În perioada interbelică, Regimentului 3 Călărași, a primit denumirea onorifică de „General David Praporgescu”. O unitate de învățământ din Turnu Măgurele îi poartă numele - Colegiul Tehnic „General David Praporgescu”. În mai multe orașe există străzi cu numele său (Arad, Bucureşti, Brăila, Râmnicu Vâlcea, Oradea, Turnu Măgurele). În anul 2017, la Editura Militară, este publicată lucrarea lui Ionuț Constantin Petcu, „General David Praporgescu: o biografie (1865 - 1916)”
Situația generalului Stan Poetaș este total diferită, eroul de la Nistru fiind complet uitat În perioada interbelică numele generalului a fost atribuit la trei localități din România. Comuna Cureșnița din județul Soroca, la cererea locuitorilor săi, și-a schimbat denumirea în Stan Poetaș. După 1944, odată cu reocuparea Basarabiei de către ruși, a revenit la vechea denumire. O localitate din apropierea Bazargicului, cu aproximativ 2.000-3.000 locuitori, majoritatea veterani români din campania 1916-1919, a preluat denumirea de Stan Poetaș. După retrocedarea Cadrilaterului, la 27 iunie 1942, prin ordinul Ministerului de Interne nr. 2168, numele de Stan Poetas a fost schimbat în Iordan Iofcov, un scriitor bulgar. În anul 1931, comuna Ulmu, comuna natală a generalului, a primit numele de General Poetaș. În anul 1964, comuna și satul general Stan Poetaș a revenit la denumirea de Ulmu. Ce poate fi mai trist decât că proprii consăteni au uitat de „Leul de la Mărășești” și „Santinela de la Nistru”?
Generalul Stan Poetaș a fost înmormântat pe Aleea Eroilor în cimitirul de lângă biserica Sf. Teodor Stratila din Soroca. Prin grija autorităților locale și a camarazilor de arme la mormânt a fost realizat un impresionant monument funerar. Pe parcursul timpului acesta a fost distrus. În anul 2015, reprezentanții Asociației obștești „Cultul Eroilor” au descoperit, în cimitirul din Soroca, piatra de mormânt a generalului Stan Poetaș, răsturnată, iar o parte din blocurile de marmură aruncate printre alte resturi de piatră și cărămidă din cimitir. Prin eforturile reprezentanților acestei asociații piatra funerară a fost reabilitată și amplasată pe o platformă betonată, placată cu piatră, în curtea Muzeului de Istorie și Etnografie din orașul Soroca. Piatra funerară a fost înconjurată de 10 proiectile de artilerie, donate de Ministerul Apărării al Republicii Moldova și de două drapele, unul cu stema județului Soroca și de cel al Republicii Moldova. La 13 martie 2018, ora 12.00, în cadrul unui ceremonial impresionant, a vut loc sfințirea monumentului funerar al generalului Stan Poetaș.
La 30 octombrie 1921, a fos inaugurată, la Soroca, statuia generalului erou Stan Poetaș,opera scluptorului George Dimitriu. Aceasta, turnată în bronz, avea înălțimea de 3 m, fiind amplasată pe un piedestal de granit cu înălțimea de 4 m. În iunie 1940, statuia este evacuată la București. În anul 1942, după eliberarea Basarabiei, a fost reamplasată pe locul inițial. În anul 1944, statuia nu a mai putut fi salvată, ea fiind distrusă ulterior. Remarcabile sunt și demersurile Asociației „Stindard” din București, Asociației „Monumentum” din Chișinău și Primăriei din Soroca, care au convenit să acționeze pentru ridicarea unei noi statui a generalului Stan Poetaș, la Soroca. În anul 2019, Nicolae Bulat, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din orașul Soroca, a publicat la Editura Editgraph, lucrarea „În căutarea unui mare erou - Generalul Stan Poetaș”.
Generalul erou Stan Poetaș este unic prin cariera sa, fiind singurul comandant de brigadă care în Campania 1916-1919, a comandat o singură mare unitate - Brigada 17 Infanterie, cu toate că rezultatele de pe câmpul de luptă îl recomandau pentru promovarea în funcții superioare. Generalul erou Stan Poetaș este unul dintre puținii comandanți de brigăzi din prima linie, care nu a primit, nici măcar postmortem, Ordinul Militar „Mihai Viteazul”. Generalul erou Stan Poetaș este singurul general care moare cu arma în mână, refuzând să se retragă din fața inamicului.
Generalul erou Stan Poetaș cu siguranță nu merita uitarea care s-a abătut asupra sa. În ultima perioadă au apărut o serie de semnale că, dorința înscrisă de cei care au realizat monumentul funerar al generalului „Urmaşilor noştri lăsăm cuvânt să-i împodobească mormântul cu flori şi să-i cinstească în veci memoria acestui erou, santinelă a României la Nistru”, va deveni realitate, iar generalul erou Stan Poetaș își va ocupa locul binemeritat între eroii Neamului Românesc.
Aranjament grafic - I.M