Evanghelia apocrifă după Toma dezvăluie la rîndul ei învăţăturile lui Iisus cu privire la natura umană (Învăţătura 50): „unii oameni nu fac parte din această lume materială: de vă vor întreba: de unde sunteţi? Spuneţi-le: „Am venit din Lumină, de acolo de unde s-a născut lumina din ea însăşi” (Ehrman, 2009). La Învăţătura 83 în aceaşi Evanghelie Iisus a spus: ,,Imaginile se arată omului, dar lumina din ele este ascunsă. În chipul luminii Tatălui, el se va arăta şi chipul său va fi ascuns de lumina sa[8]. Să fi făcut Iisus o parabolă cu privire la natura distinctă a spiritului care sălăşuieşte în sufletele oamenilor aşezat la un nivel cuantic? O altă evanghelie gnostică scrisă în limba coptă şi tradusă din greacă este Pistis Sophia denumire care se traduce prin Credinţă şi Înţelepciune. În această lucrare ezoterică (destinată iniţiaţilor) apărută pe la sfârşitul secolului al IV-lea începutul secolului al V-lea, unde se face vorbire printre altele şi despre lumina fizică, lumina spirituală şi efectele sale în materie. În principal acolo este vorba despre ajutorul dat de Iisus unei entităţi celeste de gen feminin numită Sophia care se află pe cărarea evoluţiei spirituale spre mântuire. Reproducem aici un citat edificator  despre care se vorbeşte în subcapitolul „Cea de a şaptea căinţă a Sophiei”: „Că toată cunoaşterea Luminii este mântuire şi mister pentru toţi cei care caută tărâmurile moştenirii sale şi misterele sale” (Pistis Sophia, 2018). În această operă gnostică de o foarte mare complexitate se vorbeşte de la început şi până la sfârşit despre efectele benefice ale luminii exterioare şi cele interioare omului ca sursă de energie nesecată, informaţie, înţelepciune, mijloc de elevaţie cognitivă şi spirituală, armă subtilă de apărare, viaţă veşnică şi mântuire, pentru orice formă de viaţă: umană sau celestă. De altfel unul din apelativele lui Dumnezeu este Elohim care înseamnă (la plural) zeii sau cele şapte spirite fuzionate într-un singur zeu şi acţionează din şi precum energia solară (Teodorescu, 2010).

Un alt mare om care s-a îndumnezeit a fost sfântul Francisc din Asissi şi aşa cum am mai scris cu şi în alte ocazii citând autori importanţi, acesta iubea necondiţionat întreaga creaţie, corpurile cereşti, oamenii şi gîzele, păsările şi animalele. Soarelui îi spunea „fratele soare”, la lună - „sora lună”, morţii - ,,sora moarte”, dar propriului corp îi spunea cu mult umor „fratele măgar”. În timpul acestei vieţi speciale, unite total cu Creaţia, Sfântul Francisc a compus un imn de laudă naturii şi Marelui Creator, de o frumuseţe fără egal: „Cântarea fratelui soare”. Versurile nu mai au nevoie de nici un comentariu: „....Lăudat să fii Doamne al meu, cu întreaga ta facere, Întâi de toate fratele soare, Cel care ne dăruie ziua şi prin el ne luminezi pe noi. Frumos este şi străluceşte în toată măreţia, pe tine, Preaînalte, întruchipându-te. Lăudat fii, Doamne al meu, pentru sora luna şi pentru stele. Pe ceruri Tu le-ai dat viaţa limpezi, preţioase şi frumoase...”. (Hesse, 2015).

Noi descoperiri ştiinţifice de graniţă: transmiterea informaţiei prin lumină!

De multe mii de ani ştiinţa oamenilor caută raspunsul la întrebarea care i-a frământat mereu pe oameni şi anume ce este lumina. În trecut acest mister era atribuit zeilor Soarelui, Lunii, Focului, întâlniţi în diferitele culturi. Acum suntem oarecum în măsură să oferim unele răspunsuri care pot doar iniţia cercetarea pe mai departe, adâncind cunoaşterea în această problematică ce sigur va rămâne deschisă şi generaţiilor viitoare. Astfel, sunt descrise proprietăţile precum şi relaţiile luminii cu alte stări biofizice astfel: „Lumina este un stimul natural sau artificial care acţionînd asupra ochiului produce la om senzaţia vizuală. Din punct de vedere fizic, lumina este o radiaţie electromagnetică ce dispune de caracteristici ondulatorii cât şi proprietăţi corpusculare. Lumina se compune din particule elementare numite fotoni. Fotonul este de fapt cuanta de lumină, despre această particulă se afirmă că este implicată în toate fenomenele electromagnetice cunoscute şi probabil necunoscute sau nexplicate. Atât lumina provenind direct de la o sursă de lumină, cît şi cea transmisă, reflectată, împrăştiată sau difractată de diferite corpuri, are pentru ochiul uman o serie de caracteristici, printre care: intensitate luminoasă; culoare; polarizare; coerenţă, determinată de faza oscilaţiilor”.

Lumina există şi în exteriorul nostru dar şi în interiorul corpului nostru biologic la nivel celulare. Astfel în articolul net Bioluminiscenţa lumina trupului nostru realizat de Teodor Dănălache se aminteşte că această proprietate a fost descoperită în 1885 de către zoologul francez Raphael Dubois: Acest proces biologic de producere a luminii de către organismele vii se întâlneşte la multe specii de plante şi animale. În organismele bioluminiscente se sintetizează substanţe fotogene şi anume luciferina şi oxiluciferina. Sub acţiunea O2 şi a enzimelor catalizatoare (luciferaze) acestea se oxidează. Reacţia este de căldură orientată exterior iar modificarea energiei libere este folosită pentru a excita o moleculă la o stare foarte bogată în energie. Pentru revenirea moleculei astfel excitate la starea de bază se produce o emisie de lumină[9]. În acest sens facem trimitere şi la lucrările de cercetare ale lui Vlail Petrowic Kaznacejev de la „Institutul pentru medicină clinică şi experimentală al Academiei de ştiinţe medicale din Rusia“. El a folosit un balon de sticlă cu o cultură bacteriană pe care l-a asamblat de un altul, prevăzut la rândul său cu o cultură bacteriană. Într-unul din baloane a fost introdus un virus sau otravă, astfel încât în această cultură a fost creat un masiv dezechilibru. Cealaltă cultură a rămas neschimbată. Au fost fixate apoi douăsprezece astfel de baloane de sticlă pe o roată şi învârtite. După o vreme au putut fi găsite la 80% din culturile de bacterii necontaminate aceleaşi simptome de contaminare ca şi la cele „infectate“, iar acest lucru a fost posibil fără un contact material! Se presupune că acest fenomen a avut drept cauză întunericul total, întrucât astfel culturile celulare dezvoltă o activitate biofotonică mai puternică, pentru a putea mai bine comunica între ele. Acest fenomen apare doar dacă baloanele de sticlă sunt despărţite unul de altul prin ferestre de cuarţ, care pot fi traversate de razele ultraviolete de 220-360 nm. În cazul ferestrelor simple din sticlă nu se întâmplă nimic. Se pare că a avut loc o infestare, care însă nu s-a produs prin contagiere corporală ci prin emitere UV (biofotoni). (Helsing, Erdman, 2009).

Aplicaţiile în medicină ale luminii artificiale se vor înmulţi şi diversifica exponenţial în toate domeniile vieţi noastre. În afara laserilor utilizaţi în chirurgie şi stomatologie exemplificăm aici prezentarea sumară a două aparate care utilizează emisia şi recepţia luminii la nivel biologic:

- bioptronul-este deja utilizat şi consacrat în medicina anti-aging; calmarea durerilor articulare sau musculare; vindecarea rănilor şi arsurilor post-traumă; de asemenea bioptronul este testat clinic și certificat pentru a lupta împotriva tulburărilor afective sezoniere. Lumina acestui aparat compensează la nevoie lipsa luminii naturale şi luptă împotriva instalării asteniei de iarnă[10].

- crownoscopul este urmaşul modernizat al G.D.V.-ului şi este utilizat de asemenea în medicină, psihologie şi cercetare. Conform prezentării aparatului de către producător în medicină metoda permite expres-diagnosticarea în dinamică a stării organismului, screeningul riscurilor în diferite arii psihosomatice, prevenirea afecţiunilor psihosomatice, selecţia medicamentelor etc.

Ipoteze posibil ,,ştiinţifice” privitoare la sursa şi sensul luminii

În ceea ce priveşte sursa acţiunilor inteligente cu efect asupra apariţiei vieţii şi inteligenţei superioare pe Pământ astăzi ne este tot mai clar că există o minte supremă care acţionează în sensul unei dezvoltări absolute şi universale. Această Conştiinţă Supremă a făcut şi face dovada în fiecare secundă a existenţei noastre că este: morală, inteligentă şi responsabilă, autogeneratoare şi autoorganizatoare sieşi iar mai apoi cu o misterioasă şi iubitoare raportare orientată către propria Creaţie acţionând evident spre ajutorarea evoluţiei acesteia chiar dacă în principiu se respectă principiul „liberului arbitru”. Consider că această Entitate Supremă nu poate exista decât la un nivel incognoscibil de plus infinit, nivel de plurivers ori de megavers întrucât din ce ştim până acum, doar de acolo din marele necunoscut această Conştiinţă Supremă poate transmite prin explozii creatoare, de tipul big-bang, mai întâi materia, (care să reuşească se concretize pe timpul traversării spaţiului cosmic a milioanelor şi miliardelor de ani-lumină), transformându-se mai apoi din corpuri incandescente sau materie cosmică primordială într-un suport material relativ răcit şi stabil la suprafaţă, (aspect datorat mişcărilor de rotaţie proprii şi sau eliptice) şi care pot deveni ulterior receptori siguri pentru alte tipuri de informaţii subtile şi care, la rândul lor, devin purtătoare de mesaje şi ulterior de efecte: de terraformare, spirituale, biologice, chimice, cognitive etc. Toate acestea pot face parte dintr-un program algoritmic mult mai vast de răspândire a vieţii inteligente înspre toate megaregiunile cosmice cunoscute şi necunoscute şi de asemenea spre toate fiinţele mai evoluate sau aflate pe primele trepte de dezvoltare.

Ca o ipoteză soarele nostru poate fi considerat drept un astfel de releu informaţional care ar putea retranslata şi amplifica mesajele necesare, subtil codificate la nivel de particule şi necesare dezvoltării şi susţinerii vieţii noastre, ştiut fiind că astrul incandescent se află la o distanţă potrivită faţă de Terra: viaţa noastră pe Pământ este posibilă deoarece planeta noastră este plasată la o distanţă optimă faţă de Soare adică la cca. 150.000 de kilometri. Dacă soarele ar fi mai departe planeta noastră ar îngheţa şi deasemenea dacă am fi cu puţin mai aproape oceanele şi râurile ar fierbe şi s-ar evapora provocând o catastrofă planetară soldată cu extincţia vieţii. Deci această coincidenţă astronomică este cel puţin uimitoare dacă nu de a dreptul extraordinară. Van Helsing în lucrarea „Copii Mileniului” citează pe Maurice Cotterell care în studiul său Astrogenetica arata că tipul astrologic al unui om nu este stabilit prin poziţia  soarelui în zodia sa, în ziua naşterii sale ci prin poziţia sa faţă de câmpul magnetic al Pământului, în ziua conceperii sale. Cu alte cuvinte se evidenţiază faptul că astrogenetica este o ştiinţă care studiază modul cum forţele astronomice şi factorii biologici influenţează factorii genetici dar, printre altele, Maurice Cotterell a stabilit şi că aceste influenţe asupra omului au loc şi datorită vântului solar (alcătuit din particule electrice încărcate electric) care afectând câmpul magnetic al pământului îl slăbeşte şi astfel influenţează la nivel genetic personalitatea viitoare a oamenilor încă din momentul conceperii lor. El precizează că un efect ar fi acela al apariţiei copiilor ,,indigo” care s-au născut în perioadele în care frecvenţa Schumann (rezonanţa planetară a Terrei)  de 7,83 hertzi ar fi depăşit această limită până uneori spre 50 de hertzi. Aceste frecvenţe electromagnetice naturale sau realizate în mediul controlat de laborator provoacă la om stări de modificare a funcţiilor cerebrale declanşând capacităţi mediumice, extrasenzoriale şi la persoanele bolnave dar şi cele normale după cum arata prof. M. Persinger de la Universitatea Laurentian din Ontario, Canada citat în aceaşi lucrare. Datorită spaţiului redus, listarea acestei orientări fenomenologice se va limita,  urmând să dezvoltăm dimensiunea şi structura discursului cu alte ocazii.

Vechii gânditori au observat în sfera realităţii sau în cea a intuiţiilor psihologice ce au putut şi cum au putut la acel timp al începuturilor. Era evident că nu aveau metode avansate de cercetare şi calcul şi nu ştiau aproape nimic despre efectele luminii în spaţiu sau în organismul uman dar prin persuasiune, stăruinţă şi voinţă la care au adăugat algoritmul natural de încercare-eroare-reuşită, intuiau de multe ori direcţiile posibile şi potrivite de căutare care uneori s-au şi concretizat prin rezultate modeste de-a lungul secolelor de cercetare. Cercetătorii au descoperit în maniera reducţionistă de-a lungul ultimilor  50 de ani cât nu s-a avansat de-a lungul mileniilor de căutare, dar se pare că, pentru a reuşi să măsoare dimensiunile astronomice necesare,  vor trebui să împingă limitele cunoaşterii aplicative spre sistemele ortocomputaţionale cuprinse într-o abordare holistică şi mai apoi spre înţelegerea şi cucerirea spaţiului cosmic, dar, aşa după cum s-a mai spus, marele mister al universului rămâne omul şi cunoaşterea sa în interacţiune cu fenomenele realităţii terrane sau universale deoarece doar aşa putem afla mici mistere care să ne poată uşura şi ghida existenţa (suntem după chipul şi asemănarea Sa).

Aşa cum se arată în articolul net. „Misterele fizicii cuantice: Observatorul unui experiment influenţează comportamentul sistemului” deducem un principiu comun şi foarte important: nu se poate observa sistemul sau măsura proprietăţile sale fără a interacţiona cu acesta, şi în cazul în care există o interacţiune, va avea loc o modificarea a proprietăţilor sale[11]. Extrapolând aceste descoperiri ale mecanicii cuantice la macrosistemul realităţii concrete la un moment dat s-ar putea să postulăm faptul că în anumite condiţii lumea şi realitatea care ne înconjoară devin doar efecte iluzorii al percepţiilor noastre. De fapt aceste descoperiri recente sunt afirmate de mii de ani în hinduism, budism sau creştinism. Cioran spunea în acest sens că „fără iluzie, nu există nimic; e straniu să afli taina realităţii în irealitate”[12]. Oare universul ar exista dacă noi nu am fiinţa inteligent? Cine ar observa şi ar gândi despre univers sau despre Marele Creator dacă oamenii nu ar exista pe Pământ reflectând astfel lumina spirituală  primită? Poate doar Marele Creator şi lumea subtilă a Îngerilor săi? Nouă nu ne rămâne decât să rămânem recunoscători Marelui Creator pentru Marele Plan, Soarelui şi Luminii pentru viaţă, pentru informaţiile şi mesajele sublime dar şi pentru pentru frumuseţea, forţa şi înţelepciunea pe care aceste epifanii încântătoare le-o inspiră artiştilor şi poeţilor în fiecare zi a infinitului temporal şi spaţial. S-ar putea spune printre altele, că alături de invizibila dimensiune cuantică şi Soarele nostru semnifică o legătură încă codificată, ca o interfaţă generatoare de condiţii optime la nivel macrosistemic între noi şi Necunoscutul intuit. Şi să nu uităm că şi noi suntem într-un fel călători şi exploratori galactici, este adevărat pe o rută predestinată: Pământul se roteşte 24 de ore în jurul propriei axe şi are o mişcare ,,de revoluţie” 365 de zile şi 6 ore în jurul Soarelui nostru.

Rugăminte către bogaţii mândri şi puternici ai României

Totuşi Dumnezeu ne dăruieşte, dar nu bagă şi în traistă: în vremurile apropiate decidenţii politici vor trebui să renunţe de voie sau de nevoie la batjocorirea resurselor Pamântului folosite din totdeauna cu sârg pentru susţinerea conflictelor armate (comportamente umane imbecile) dintre naţiuni şi bineânţeles pentru suprajustificarea ,,legii lui Pareto”. De 30 de ani neisprăviţii, submediocrii şi răuvoitorii sau insinuat precum Dinu Păturică în sânul partidelor româneşti care s-au transformat peste noapte din organizaţii administrative cetăţeneşti, iniţial decente, în gloate de infractori mardeiaşi ce nu mai au alt gând decât acela al furtului şi înavuţirii peste noapte în virtutea ideii că „acum e momentul!”. Criminalii interlopi deocamdată se luptă între ei pentru controlul teritoriilor geografice urbane şi suburbane cu săbii, topoare şi suliţe exact ca acum 300 de ani în urmă, îngrozind oraşe întregi din sudul sau estul ţării noastre (poliţia fiind plasată într-un rol decorativ la nivel societal).

Pe internet, atunci când lucrezi te trezeşti că îţi apar automat şi repetitiv pe ecranul calculatorului  imagini „sexy” cu nişte doamne „mature” (de fapt nişte biete femei evident bolnave şi îmbătrânite de necazuri) din proximitatea ta care încercă cât se poate de decent să te convingă să accepţi o întâlnire pentru un bănuţ. Aceste „Fantine” reale care nu se deosebesc prea mult de personajele imaginate de Victor Hugo (dar inspirate din viaţa amară a acelor timpuri revoluţionare) în romanul „Mizerabilii” încearcă din răsputeri să-şi întreţină copiii şi familia cu orice preţ şi astfel asumându-şi orice risc şarjează realitatea mizerabilă. Oprobriul public în aceste cazuri este apă de ploaie şi ipocrizie în formă pură: cine vrea să le judece „să ridice el primul piatra” a spus Marele Învăţător. Pe acele fiinţe nu le devastează hedonismul ci lipsa de speranţă în formă continuată precum şi împietrirea inimilor tuturor celor apropiaţi. Această stare de fapt omniprezentă este dovada anomiei (a-nomos-lipsa normelor, valorilor) instalate ,,fericit” la noi, în acordurile orchestrei politice româneşti cel puţin în corpul nostru naţional dacă nu şi în întreaga Europă.

Aşa cum a prezis Grigore T. Popa marele savant român în lucrarea „Reforma Spiritului” (lucrare aparută în 1940) nu există altă şansă pentru împlinirea superioară a cerinţelor lui Dumnezeu pentru o naţiune şi sau pentru umanitate decât transferul preponderent al fluxului de gândire către complexitatea de nivel cortical şi nu către promovarea atavismelor instalate la nivelul sistemului limbic, talamus, hipotalamus, creier reptilian (agresivitate, fugă, frică, rapt, necesităţi bioinstinctuale). Ori politicile actuale de tip comunist, rasist, fascist sau liberal tocmai asta fac ca şi altădată: simplifică în mod criminal orientarea şi efervescenţa extraordinară a gândirii umane către „a avea” „a poseda” în loc de a studia obligatoriu încă din pruncie însuşirea şi realitatea lui „a fi” cu toate contactele empatice laterale de nivel social care decurg din nobleţea şi frumuseţea misterioasă a lui „a fi”. Înţelepciunea filozofică ne-ar oferi imediat soluţia de echilibru între cele două, dar ideologiile politice ca nişte hydre sau ca nişte furii ale infernului accentuează zi de zi în media: tv, radio, presă, doar stimulii care se adresează structurilor arhaice ale creierului vechi şi emoţional şi nu cortexului: mâncare multă şi complicată, femei prezentate ca obiect hedonist, agresivitate, muzică ritmată care se adresează unui stabiliment de psihopaţi şi bineânţeles reclamă la toate nimicurile greu vandabile. De altfel nimeni dintre politicienii decidenţi nu îşi doreşte un electorat reflexiv ci doar reactiv, însă acum s-a ajuns la tembelizarea periculoasă a unei întregi naţiuni. Săracilor şi bogaţilor din socius li se promite că li vor îndeplini cerinţele conform platformelor-program şi că vor fi apăraţi unii de furia celorlalţi.

După circul mediatizat al unor mici inserţii financiare care se topesc imediat, ca roua dimineţii în cuptorul preţurilor şi al taxelor automat plasate strategic după „măriri de pensii şi salarii” săracii devin mai săraci iar bogaţii mai îndestulaţi dar şi cu conştiinţe mai încărcate deoarece matricea infracţională va sta acolo în permanenţă până la descărcarea prin penitenţă şi pedeapsă. Omul nu poate fugi de conştiinţa faptelor sale orice ar face şi oriunde s-ar ascunde, de sine nu poate fugi. Aşa cum s-a prezis în Biblie inimile oamenilor se împietresc, nimeni nu mai crede în durerea celuilalt deoarece este preocupat de gestionarea şi rezolvarea propriilor probleme. Fraţi români măcar acum de Sărbătorile de Paşte conştientizaţi şi dăruiţi o placintă sau măcar un covrig unui copil sau unui bătrân care aşteaptă în faţa bisericii. Nu vă fie teamă că nu o să-i găsiţi. Ei stau în faţa bisericilor cu zecile, sau pe băncile din faţa supermarketurilor în speranţa că vor primi ceva de mâncare pomană. Chestia cu protecţia socială este o mare vrăjeală deoarece instituţia protecţiei sociale nu poate gestiona o ţară întreagă de înfometaţi fără speranţă.

Bătrânii şi copii români au lacrimi în ochi dar mai ales în suflete le curge o cascadă cât Niagara de lacrimi amare. Pe care nu o vedeţi sau vă faceţi că nu o vedeţi. Cei care aveţi posibilităţi de a vă cumpăra jumătăţi de viţei, miei, cârnaţi cât pentru o companie de soldaţi, drob, pască, fripturi, ouă roşii câte 7-8 cartoane, cozonaci (sortiţi gunoiului) vinuri cât pentru un restaurant, sucuri, prăjituri, bomboane etc. din supermarketuri şi pe care le veţi arunca la chiuvetă şi la gunoi după 3-4 zile de sărbători pantagruelice, în numele tradiţiilor noastre româneşti şi a simţirilor voastre adânci atunci când va veni vremea bucuriei Reânvierii dăruiţi ceva de mâncare la biserică şi celor flămânzi. Nu trebuie să vă daţi jos din jeep, nu vă pierdeţi timpul cu gesturi caritabile, daţi-le din maşină măcar o punguţă cu covrigi sau câteva mere (ei nu au avut curaj să le cumpere din piaţă). Doar aşa fotonii şi particulele venite din soare vor purta informaţia Luminii Lui către cineva care o va primi şi înţelege şi nu către ceva întunecat. Sărbători fericite tuturor atunci când timpul Reînvierii va veni! Nu de alta dar după zecile de mii de chinezi şi vietnamezi invitaţi „la muncă” de guvernul României 500.000 de muncitori pakistanezi care nu sărbătoresc nimic din religia noastră  înfometaţi şi ei aşteaptă viza pentru intrarea în ţară „la muncă” .