Evaluare utilizator: 5 / 5

„Şi se va bucura inima voastră şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi” (Ioan, 16, 2).

La întrebarea despre sensul vieţii, pusă de un elev-discipol, Anton Macarenco a răspuns astfel: sensul vieţii constă în a primi bucurii. La această teză fac o singură completare: sensul vieţii constă în a primi şi a oferi bucurii. Există bu­curia dăruirii bucuriei. Să vedem care sunt principalele bucurii umane. Începem  cu bucuria musculară - străvechea şi accesibila bucurie. Ea apare la eforturi musculare neimpovărătoare. Mai mică la conveier sau la strung, bucuria muscu­lară este mai...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Părinte, Împăratul cerului și al pământului, al veacurilor și al speranțelor noastre, spre Tine înalț această rugă la ceas târziu de noapte. Mi-e sufletul zbuciumat ca marea în furtună, mi-e teamă de ziua de azi, de ziua de mâine, de viitorul ce se conturează la orizont. Nu mă rog pentru mine - sunt zgaibă fără preț -, ci pentru Neamul meu ce vine din neguri de vremi și se îndreaptă spre veșnicii. Mai mult ca oricând el are nevoie de ajutorul Tău spre a nu se poticni.

Ai fost cu noi, Părinte, de când am fost în fașă. Ne-ai așezat aici, la răscrucea relelor  și-n drumul tâlharilor. Ne-ai...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Stăm în gospodăria lucrurilor ca niște marțieni care nu știu ce sunt lucrurile în sine și nu cunosc limba prin care să comunice cu ele. Toate lucrurile,după filosoful Maxim Mărturisitorul, ar fi „rațiuni inteligibile” spre om, iar Stăniloae le numește „cuvinte”'. Pentru a ne înțelege om cu om folosim un limbaj al vorbelor. Prin ele comunicăm despre noi, cine suntem, de unde venim și spre ce ne îndreptăm. Astfel prin dia-logos aflăm și despre partenerul nostru cine este, de unde vine și în ce direcție se îndreaptă. Vorba noastră nu este numai sunet, ci prin întrepătrunderea dialogică, precum o...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 4 / 5

Misticismul e un ocean şi de te afli în el, să zicem citind despre misticismul islamic, atunci cu uşurinţă aluneci şi în celelalte mitologii ale lumii. Citeşti mitul evreiesc, apoi pe cel creştin, musulman etc., descoperi că nu există graniţe, că toate naţiunile îşi au ritualul şi credinţa lor. Dacă aduni toate aceste credinţe cu povestea şi tradiţiile lor în jurul unei mese rotunde, sunt sigur că se vor înţelege şi vor împărţi pâinea între ei. Toţi eroii mitologici au lucruri în comun, toţi sunt înţelepţi, viteji şi buni, au trăit în timpuri şi locuri diferite, însă ţinta lor a fost aceeaşi...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Luna iunie a anului 2013 a marcat două pierderi irecuperabile ale Neamului Românesc. Două mari personalităţi al căror rol continuă să rămână în atenţia celor care mai simt şi gândesc româneşte - în ordinea plecării lor la cele veşnice - înţeleptul P.C. Justin Pârvu şi inegalabilul istoric Gh. Buzatu. Doi Mari Români, niciunul pe placul firmei I.N.S.H.R.-E.W. (re-actualizare „sub acoperire” a fostelor Н.К.В.Д.-Gestapo) din trecutele vremuri tulburi ale omenirii. Astăzi, reluăm sub o formă caracteristică revistei, un fragment al dialogului P.C. Justin Pârvu şi al Monahiei Fotini care s-a...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Evanghelia apocrifă după Toma dezvăluie la rîndul ei învăţăturile lui Iisus cu privire la natura umană (Învăţătura 50): „unii oameni nu fac parte din această lume materială: de vă vor întreba: de unde sunteţi? Spuneţi-le: „Am venit din Lumină, de acolo de unde s-a născut lumina din ea însăşi” (Ehrman, 2009). La Învăţătura 83 în aceaşi Evanghelie Iisus a spus: ,,Imaginile se arată omului, dar lumina din ele este ascunsă. În chipul luminii Tatălui, el se va arăta şi chipul său va fi ascuns de lumina sa[8]. Să fi făcut Iisus o parabolă cu privire la natura distinctă a spiritului care sălăşuieşte...

Citeşte articol complet...

Învierea Domnului - părtășia la iubirea cea veșnică a lui Dumnezeu

Preacuviosului cin monahal, preacucernicului cler și preaiubiților credincioși din cuprinsul Arhiepiscopiei Râmnicului, Har, milă și pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, iar de la noi părintești binecuvântări!

Hristos a înviat!

„Dar Dumnezeu, bogat fiind în milă, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit, pe noi cei ce eram morţi prin greşelile noastre, ne-a făcut vii împreună cu Hristos - prin har sunteţi mântuiţi! Şi împreună cu El ne-a sculat şi împreună ne-a aşezat întru ceruri, în Hristos Iisus”...

Citeşte articol complet...

Crucea Neamului Daco-Român este purtătoarea Destiunului său, de la Facere până la Refacere, de la Zidire până la Întocmire, de la Naştere până la Înviere. Neam binecuvântat împletit dintru început cu ruga şi cuvântul, cu arma şi adevărul, cu binele şi bejenia, cu credinţa şi curajul, cu dragostea şi...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

După ce trec orele nopţii, ştim că negreşit vor veni zorile. La orele dimineţii lumina naturală începe timid să apară şi ciclul etern al vieţii de zi cu zi se reia pentru majoritatea oamenilor trăitori din acea parte a pământului unde soarele apare zilnic, periodic şi ciclic, să dezgheţe, să încălzească şi să risipească întunericul. Este oare un „dat” astronomic, o întâmplare, faptul că pământul este plasat la o distanţă potrivită faţă de soare? Dacă am fi fost cumva aşezaţi prea aproape supraîncălzirea ar fi anulat dezvoltarea vieţii cum se întâmplă pe Venus şi deasemenea dacă am fi orbitat...

Citeşte articol complet...

„Ieri m-am răstignit împreună cu Hristos, astăzi mă slăvesc împreună cu El; ieri am murit împreună cu Hristos, astăzi înviez  împreună cu El: ieri am fost îngropat  împreună cu Hristos, astăzi mă ridic din mormânt împreună cu El”.  (Sf. Grigorie de Nazianz)

Şapte Iubiri străbat Cerul şi Pământul Creaţiei Atotcreatorului: Dragostea faţă de         Dumnezeu, Dragostea faţă de Fecioara Maria, Iubirea faţă de Patrie, de Vatra Străbună,   de  Neamul  Strămoşesc,  Iubirea faţă de Mamă, Iubirea faţă de Popor, Iubirea...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului

Preacucernicului cler, preacuviosului cin monahal și preaiubiților credincioși din cuprinsul Arhiepiscopiei Râmnicului, Har, milă și pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, iar de la noi părintești binecuvântări!

Iubiți fii și fiice duhovnicești,
„Vremea este să lucreze Domnul!" (Psalmul CXVIII, 126), astfel ne prooroceşte împăratul David, prevestind peste veacuri taina cea mare a Naşterii lui Hristos pe care o sărbătorim acum. De astăzi, Domnul începe să lucreze pentru mântuirea noastră, a tuturor celor care Îl mărturisim pe...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Lumea-n cântec se deşteaptă,/ Pe Mesia îl aşteaptă./ Zâmbete cereşti/ intră pe fereşti,/ vin în orice casă./ Şi în orice gând/ arde tremurând/ câte-o stea sfioasă". (Colind cântat în închisori de creştinii ortodocşi)

Naşterea Domnului nostru este un colind divin în care Sfântul Prunc este înfăşat în frumuseţi dumnezeeşti, ţesute pe Luceferi, brodate pe brocardul Zorilor care îmbracă DacoRomânia în Sfânta Albă-Sărbătoare. În surâsul Pruncului Sfânt se unesc bucuria de Sus cu emoţia suavă a dacoromânilor ce vibrează în fiorul rugăciunii inimii, în heruvicul închinării şi în seraficul cânt...

Citeşte articol complet...

Citeşte articol complet...

† Sfântul Calinic de la Cernica - o personalitate marcantă pentru Eparhia Râmnicului.

Lucrarea administrativă, pastoral misionară și de asemenea culturală a Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica în eparhia istorică a Râmnicului s-a desfășurat pe multiple planuri, având ca și coordonată fundamentală întărirea vieții duhovnicești. Toată activitatea Sfântului Ierarh de la Râmnic se constituie într-un program bine alcătuit și împlinit cu multă acrivie spre atingerea scopului său sfânt: reînnoirea duhovnicească și reînvierea culturală și administrativă a eparhiei pe care, prin rânduiala lui...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Şi-mi zise Domnul: „Eu sânt Frumuseţe;/ În Mine-i cald sălaş de primăveri;/ La Mine zorile sânt făr-de-seri,/ Şi Duhul înfloreşte'n mii de feţe". (Maica Teodosia-Zorica Laţcu, „Frumuseţe")

Filosoful creştin ortodox dacoromân este un Om educat, bine format, asumat unui ocean de cunoştiinţe de seamă, cu un everest de deprinderi aristocrate, cu o culme a bunului simţ, cu un spirit care atinge Cultura celestă hărăzită doar Spiretelor înalte. Pentru a deveni un Corifeu al Culturii, respectiv un Apostol al gândirii, Filosoful propriu-zis trebuie să-şi aşeze temeinicia pe temelia dascălului, a...

Citeşte articol complet...

„Dacă Frumuseţea este întâi stare de spirit, înflorire a inimii, atunci singura cale de a te bucura de graţiile ei este de aţi găti pentru ea inima cum se cuvine". (Ieromonah Ioan Bute)

Filosofia creştin-ortodoxă dacoromână întruchipează tot ce e sublim în trăirea mistică a celui ales de Dumnezeu să-I reflecte Harul, Bunătatea, Adevărul, Veşnicia, Libertatea, Autoritatea, Dreptatea, Divinitatea, Dragostea şi mai ales Frumuseţea. În funcţie de măsura jertfei supreme a Neamului, care îşi atribuie dăruirea totală, Dumnezeu îl înzestrează cu cele mai alese Daruri pentru a-şi consacra vocaţiile...

Citeşte articol complet...

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este sărbătorit pe dată de 20 iulie. Sfântul Ilie a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve, din Galaad (Israel). De la numele acestei cetăți, avem și numele prorocului de Tesviteanul. Se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, dacă ținem seama de faptul că ziua prăznuirii sale este însemnată în calendar cu roșu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt proroc. Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab. Și-a desfășurat activitatea în regatul...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 1 / 5

„Şi sculându-se arhiereul şi toţi cei împreună cu el-cei din neamul saducheilor-s-au umplut de invidie. Şi au pus mâna pe apostoli şi i-au aruncat în temniţa obştească". (Fapte 5,17)

Pavel-Apostol al Dumnezeirii.
„Pavel este toată Mediterana!". (Petre Ţuţea)

Ca să vedem ce ipostazia expresia înţeleptului nostru trebuie să aflăm cine este mai întâi Marea Mediterană? Este Brâul intercontinental, diluviu care leagă Europa de Africa. În virtutea energiei sale binecuvântată de Cer comunică cu Oceanul Atlantic prin Strâmtoarea Gibraltar, cu Marea Marmara prin Strâmtoarea Dardanele şi cu Oceanul...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 4 / 5

„Constantin a fost recunoscut ca Mare atât în conştiinţa istoriei, cât şi în conştiinţa Bisericii. Este primul împărat care păşeşte spre cuvântul Nazarineanului, Îi îmbrăţişează Biserica şi, prin intermediul acesteia, creează o nouă viziune a civilizaţiei." (Dimitrios Apostolidis)

Începutul urcuşului mistic spre dimensiunea spirituală a existenţei şi evidenţei noastre liturgic ortodoxe ca Neam haric nemuritor ne este dăruit-călăuzit de Dumnezeiasca Autoritate Creatoare a Tatălui Ceresc, de Frumuseţea Mirelui suprem al Iubirii-Logosul Luminii, de infinita Înţelepciune şi înfiere a Duhului...

Citeşte articol complet...

„Teologia patristică în integralitatea sa dezvoltă în nenumărate pagini adevărul că Biserica, ce ia ființă istoric la Cincizecime, prin extinderea în Apostoli și în primii credincioși a Trupului Mântuitorului Hristos pnevmatizat, are temelia pusă în Persoana Mântuitorului Hristos, prin Înomenirea, Răstignirea, Învierea și Înălțarea Sa, așa cum Sfântul Apostol Pavel întărește în Epistola către Efeseni: „Şi toate le-a supus sub picioarele Lui şi, mai presus de toate, L-a dat pe El cap Bisericii, Care este trupul Lui, plinirea Celui ce plineşte toate întru toţi" (Efeseni I...

Citeşte articol complet...

Iubiţilor fraţi preoţi, ostenitorilor din sfintele mănăstiri şi alesului popor al lui Dumnezeu, har, pace, liniște și bucurie de la Hristos Cel Răstignit și Înviat, iar din parte-mi părintească și frățească îmbrăţişare cu salutul pascal:

Hristos a înviat!

Cinstiţi slujitori ai Sfintelor Altare,
Iubiţi fraţi şi surori împreună-rugători,

Marele praznic al Învierii Domnului ne arată că „Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică" (Ioan 3, 16). Hristos Se aduce pe Sine Însuși (Evrei 7, 27) jertfă fără de...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Trăiesc fericirea de a fi înţeles sensul înalt al Vieţii - cărarea luminoasă ce urcă spre cer". (Valeriu Gafencu)

„Când omul mare e şi poet, şi gânditor: Eminescu; rolul lui naţional e imens! Eminescu a făcut pentru neamul românesc aproape cât o istorie". (Doctor în Filosofie-Vasile Băncilă)

Aura unei naţiuni este întotdeauna religia sa. Creştinismul ortodox a imprimat naţiunii dacoromâne sfera armonioasă care ridică Neamul întru Dumnezeu, la îndumnezeirea sa. Pământul Patriei, dăruit de Atotcreatorul, pe care s-au născut, au crescut, s-au definit şi s-au sprijinit dintru început: Ţăranii...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

În bisericile creştine, la cele ortodoxe, ca şi la cele catolice, rugăciunea „Tatăl Nostru" se spune de sute de ani după această versiune biblică:

Tatăl nostru
Care eşti în ceruri
Sfinţească-se numele Tău
Vie împărăţia Ta
Facă-se voia Ta
Precum în cer aşa şi pre Pământ
Pâinea noastră cea de toate zilele
Dă-ne-o nouă astăzi
Şi ne iartă nouă greşalele noastre
Precum şi noi iertăm greşiţilor noştri
Şi nu ne duce pre noi în ispită
Ci ne izbăveşte de cel rău
Că a Ta este împărăţia
Slava şi puterea
În numele Tatălui
Al Fiului
Al Sfântului Duh
Amin.

I-am îndemnat adesea şi pe preoţii români, şi pe cei americani...

Citeşte articol complet...

Două sărbători, dintre cele mai îndrăgite ale creștinătății, marchează luna decembrie: Sfântul Nicolae şi Naşterea Domnului. Foarte tare m-a minunat întotdeauna felul în care bucuria Craciunului, în mai mare măsură decât a oricărei alte sărbători creștine, transcende credință (sau necredința) mărturisită a oamenilor. Ceea ce caracterizează aceste sărbători și le deosebește într-un fel de altele, în fond la fel de mari din punct de vedere al Bisericii, este obiceiul de a se face daruri. La început, acest obicei îi privea mai ales pe copii, dar în timp s-a extins, încât s-a ajuns să se facă cu...

Citeşte articol complet...

Întru început este Cuvântul şi Cuvântul este în Dumnezeu şi Dumnezeu este Cuvântul. Acesta este întru început în Dumnezeu. Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. Întru El este viaţă şi viaţa este lumina oamenilor". (Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan)

„Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin încercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea faţă de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu în măsura în care e apropiat sfîntul". (Petre Ţuţea)

Cuvintele, înmiresmate de har, vin şi slujesc naturii surâsului tainic, prelins în susurul alb al...

Citeşte articol complet...

„Imitând metoda albinei, am să folosesc în compoziţiile mele acele lucruri care corespund adevărului şi voi aduna fructul mântuirii de la chiar duşmanii noştri. Dar voi respinge tot ceea ce este fără valoare şi în mod fals etichetat drept cunoaştere". (Sf. Ioan Damaschinul).

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Nicolae, Arhiepiscopul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din cele două Americi, la iniţiativa Comisiei de Educaţie a Sfintei noastre Arhiepiscopii, înaintăm prezentul memoriu, preoţilor, consiliilor parohiale, tuturor cadrelor didactice din şcolile parohiale interesate de buna...

Citeşte articol complet...

„Eminescu a fost poet (unul dintre cei mai penetraţi în direcţie metafizică pe care i-a dat umanitatea şi fără nici o îndoială singurul intraductibil dintre toţi poeţii acestei lumi), a fost prozator înălţând noţiunea de fantastic la altitudini pe care doar gândirea modernă a putut-o face mai repede pricepătoare şi a exprimat-o, a fost, în fine, un gânditor pe care astăzi îl redescoperim la adevărata lui statură impunătoare". (Dr. Artur Gabriel Silvestri-Filosof al Culturii)

Toate încercările, bucuriile, nădejdea, împlinirile şi iubirea l-au făcut pe Profetul nostru, prietenul Creaţiei...

Citeşte articol complet...

„Niciun domnitor, în întreaga istorie, nu a meritat titlul de Mare, aşa cum l-a meritat Constantin". (John Julius Norwich)
„Binenţeles că împăratul Constantin cel Mare a fost un adevărat episcop". (Dositei-Patriarhul Ierusalimului)

Asemeni Împăratului împăraţilor-Iisus Hristos şi a tuturor marilor Bărbaţi ai istoriei, posesori ai rarelor virtuţi şi Sfântul Împărat Constantin cel Mare a beneficiat de bune şi rele în viziunea unor istorici ori cercetători, în funcţie de caracterul, slujirea sau slugărnicia lor. Dincolo de ei, Constantin cel Mare, Dacul nostru Imperial de Aur, s-a înălţat spre...

Citeşte articol complet...

„Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie,/ Sus pe Golgota pătimirii noastre./ Cucernic ca un schivnic gândul suie/ Spre cerul limpezimilor albastre". (Dr. Ionel Zeană)

Omenirea, Neamul străbun, Cosmosul în integralitatea lui fiinţează, graţie Creaţiei Atotcreatorului ei şi în mod expres Re-creaţiei prin Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar mai presus de toate acestea, Răscumpărării prin divina Dragoste revărsată în Suferinţa Pătimirii şi în Imnul Frumuseţii Învierii Sale Dumnezeieşti. Toată istoria lumii se naşte, creşte, trăieşte şi se împlineşte plenar doar prin Actul Creaţiei...

Citeşte articol complet...

Vechiul Testament şi Cele Zece Porunci.

Expresia cea mai concentrată a legii pe care o regăsim în Vechiul Testament o reprezintă Cele Zece Porunci pe care Dumnezeu le-a dat lui Moise pe muntele Sinai[75]. Decalogul se prezintă ca un punct central, care uneşte toate marile religii ale lumii în aceeaşi definire a binelui şi a răului. Înalta concepţie de viaţă religioasă şi moral-religioasă cuprinsă între cele 10 porunci a făcut ca Decalogul să fie socotit o adevărată capodoperă neegalată în istoria omenirii de atunci. El este un document foarte vechi în care sunt cuprinse pe lângă o docrină...

Citeşte articol complet...