Evaluare utilizator: 5 / 5

„Lumea-n cântec se deşteaptă,/ Pe Mesia îl aşteaptă./ Zâmbete cereşti/ intră pe fereşti,/ vin în orice casă./ Şi în orice gând/ arde tremurând/ câte-o stea sfioasă". (Colind cântat în închisori de creştinii ortodocşi)

Naşterea Domnului nostru este un colind divin în care Sfântul Prunc este înfăşat în frumuseţi dumnezeeşti, ţesute pe Luceferi, brodate pe brocardul Zorilor care îmbracă DacoRomânia în Sfânta Albă-Sărbătoare. În surâsul Pruncului Sfânt se unesc bucuria de Sus cu emoţia suavă a dacoromânilor ce vibrează în fiorul rugăciunii inimii, în heruvicul închinării şi în seraficul cânt...

Citeşte articol complet...

Citeşte articol complet...

† Sfântul Calinic de la Cernica - o personalitate marcantă pentru Eparhia Râmnicului.

Lucrarea administrativă, pastoral misionară și de asemenea culturală a Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica în eparhia istorică a Râmnicului s-a desfășurat pe multiple planuri, având ca și coordonată fundamentală întărirea vieții duhovnicești. Toată activitatea Sfântului Ierarh de la Râmnic se constituie într-un program bine alcătuit și împlinit cu multă acrivie spre atingerea scopului său sfânt: reînnoirea duhovnicească și reînvierea culturală și administrativă a eparhiei pe care, prin rânduiala lui...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Şi-mi zise Domnul: „Eu sânt Frumuseţe;/ În Mine-i cald sălaş de primăveri;/ La Mine zorile sânt făr-de-seri,/ Şi Duhul înfloreşte'n mii de feţe". (Maica Teodosia-Zorica Laţcu, „Frumuseţe")

Filosoful creştin ortodox dacoromân este un Om educat, bine format, asumat unui ocean de cunoştiinţe de seamă, cu un everest de deprinderi aristocrate, cu o culme a bunului simţ, cu un spirit care atinge Cultura celestă hărăzită doar Spiretelor înalte. Pentru a deveni un Corifeu al Culturii, respectiv un Apostol al gândirii, Filosoful propriu-zis trebuie să-şi aşeze temeinicia pe temelia dascălului, a...

Citeşte articol complet...

„Dacă Frumuseţea este întâi stare de spirit, înflorire a inimii, atunci singura cale de a te bucura de graţiile ei este de aţi găti pentru ea inima cum se cuvine". (Ieromonah Ioan Bute)

Filosofia creştin-ortodoxă dacoromână întruchipează tot ce e sublim în trăirea mistică a celui ales de Dumnezeu să-I reflecte Harul, Bunătatea, Adevărul, Veşnicia, Libertatea, Autoritatea, Dreptatea, Divinitatea, Dragostea şi mai ales Frumuseţea. În funcţie de măsura jertfei supreme a Neamului, care îşi atribuie dăruirea totală, Dumnezeu îl înzestrează cu cele mai alese Daruri pentru a-şi consacra vocaţiile...

Citeşte articol complet...

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este sărbătorit pe dată de 20 iulie. Sfântul Ilie a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve, din Galaad (Israel). De la numele acestei cetăți, avem și numele prorocului de Tesviteanul. Se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, dacă ținem seama de faptul că ziua prăznuirii sale este însemnată în calendar cu roșu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt proroc. Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab. Și-a desfășurat activitatea în regatul...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 1 / 5

„Şi sculându-se arhiereul şi toţi cei împreună cu el-cei din neamul saducheilor-s-au umplut de invidie. Şi au pus mâna pe apostoli şi i-au aruncat în temniţa obştească". (Fapte 5,17)

Pavel-Apostol al Dumnezeirii.
„Pavel este toată Mediterana!". (Petre Ţuţea)

Ca să vedem ce ipostazia expresia înţeleptului nostru trebuie să aflăm cine este mai întâi Marea Mediterană? Este Brâul intercontinental, diluviu care leagă Europa de Africa. În virtutea energiei sale binecuvântată de Cer comunică cu Oceanul Atlantic prin Strâmtoarea Gibraltar, cu Marea Marmara prin Strâmtoarea Dardanele şi cu Oceanul...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Constantin a fost recunoscut ca Mare atât în conştiinţa istoriei, cât şi în conştiinţa Bisericii. Este primul împărat care păşeşte spre cuvântul Nazarineanului, Îi îmbrăţişează Biserica şi, prin intermediul acesteia, creează o nouă viziune a civilizaţiei." (Dimitrios Apostolidis)

Începutul urcuşului mistic spre dimensiunea spirituală a existenţei şi evidenţei noastre liturgic ortodoxe ca Neam haric nemuritor ne este dăruit-călăuzit de Dumnezeiasca Autoritate Creatoare a Tatălui Ceresc, de Frumuseţea Mirelui suprem al Iubirii-Logosul Luminii, de infinita Înţelepciune şi înfiere a Duhului...

Citeşte articol complet...

„Teologia patristică în integralitatea sa dezvoltă în nenumărate pagini adevărul că Biserica, ce ia ființă istoric la Cincizecime, prin extinderea în Apostoli și în primii credincioși a Trupului Mântuitorului Hristos pnevmatizat, are temelia pusă în Persoana Mântuitorului Hristos, prin Înomenirea, Răstignirea, Învierea și Înălțarea Sa, așa cum Sfântul Apostol Pavel întărește în Epistola către Efeseni: „Şi toate le-a supus sub picioarele Lui şi, mai presus de toate, L-a dat pe El cap Bisericii, Care este trupul Lui, plinirea Celui ce plineşte toate întru toţi" (Efeseni I...

Citeşte articol complet...

Iubiţilor fraţi preoţi, ostenitorilor din sfintele mănăstiri şi alesului popor al lui Dumnezeu, har, pace, liniște și bucurie de la Hristos Cel Răstignit și Înviat, iar din parte-mi părintească și frățească îmbrăţişare cu salutul pascal:

Hristos a înviat!

Cinstiţi slujitori ai Sfintelor Altare,
Iubiţi fraţi şi surori împreună-rugători,

Marele praznic al Învierii Domnului ne arată că „Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică" (Ioan 3, 16). Hristos Se aduce pe Sine Însuși (Evrei 7, 27) jertfă fără de...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Trăiesc fericirea de a fi înţeles sensul înalt al Vieţii - cărarea luminoasă ce urcă spre cer". (Valeriu Gafencu)

„Când omul mare e şi poet, şi gânditor: Eminescu; rolul lui naţional e imens! Eminescu a făcut pentru neamul românesc aproape cât o istorie". (Doctor în Filosofie-Vasile Băncilă)

Aura unei naţiuni este întotdeauna religia sa. Creştinismul ortodox a imprimat naţiunii dacoromâne sfera armonioasă care ridică Neamul întru Dumnezeu, la îndumnezeirea sa. Pământul Patriei, dăruit de Atotcreatorul, pe care s-au născut, au crescut, s-au definit şi s-au sprijinit dintru început: Ţăranii...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

În bisericile creştine, la cele ortodoxe, ca şi la cele catolice, rugăciunea „Tatăl Nostru" se spune de sute de ani după această versiune biblică:

Tatăl nostru
Care eşti în ceruri
Sfinţească-se numele Tău
Vie împărăţia Ta
Facă-se voia Ta
Precum în cer aşa şi pre Pământ
Pâinea noastră cea de toate zilele
Dă-ne-o nouă astăzi
Şi ne iartă nouă greşalele noastre
Precum şi noi iertăm greşiţilor noştri
Şi nu ne duce pre noi în ispită
Ci ne izbăveşte de cel rău
Că a Ta este împărăţia
Slava şi puterea
În numele Tatălui
Al Fiului
Al Sfântului Duh
Amin.

I-am îndemnat adesea şi pe preoţii români, şi pe cei americani...

Citeşte articol complet...

Două sărbători, dintre cele mai îndrăgite ale creștinătății, marchează luna decembrie: Sfântul Nicolae şi Naşterea Domnului. Foarte tare m-a minunat întotdeauna felul în care bucuria Craciunului, în mai mare măsură decât a oricărei alte sărbători creștine, transcende credință (sau necredința) mărturisită a oamenilor. Ceea ce caracterizează aceste sărbători și le deosebește într-un fel de altele, în fond la fel de mari din punct de vedere al Bisericii, este obiceiul de a se face daruri. La început, acest obicei îi privea mai ales pe copii, dar în timp s-a extins, încât s-a ajuns să se facă cu...

Citeşte articol complet...

Întru început este Cuvântul şi Cuvântul este în Dumnezeu şi Dumnezeu este Cuvântul. Acesta este întru început în Dumnezeu. Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. Întru El este viaţă şi viaţa este lumina oamenilor". (Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan)

„Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin încercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea faţă de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu în măsura în care e apropiat sfîntul". (Petre Ţuţea)

Cuvintele, înmiresmate de har, vin şi slujesc naturii surâsului tainic, prelins în susurul alb al...

Citeşte articol complet...

„Imitând metoda albinei, am să folosesc în compoziţiile mele acele lucruri care corespund adevărului şi voi aduna fructul mântuirii de la chiar duşmanii noştri. Dar voi respinge tot ceea ce este fără valoare şi în mod fals etichetat drept cunoaştere". (Sf. Ioan Damaschinul).

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Nicolae, Arhiepiscopul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din cele două Americi, la iniţiativa Comisiei de Educaţie a Sfintei noastre Arhiepiscopii, înaintăm prezentul memoriu, preoţilor, consiliilor parohiale, tuturor cadrelor didactice din şcolile parohiale interesate de buna...

Citeşte articol complet...

„Eminescu a fost poet (unul dintre cei mai penetraţi în direcţie metafizică pe care i-a dat umanitatea şi fără nici o îndoială singurul intraductibil dintre toţi poeţii acestei lumi), a fost prozator înălţând noţiunea de fantastic la altitudini pe care doar gândirea modernă a putut-o face mai repede pricepătoare şi a exprimat-o, a fost, în fine, un gânditor pe care astăzi îl redescoperim la adevărata lui statură impunătoare". (Dr. Artur Gabriel Silvestri-Filosof al Culturii)

Toate încercările, bucuriile, nădejdea, împlinirile şi iubirea l-au făcut pe Profetul nostru, prietenul Creaţiei...

Citeşte articol complet...

„Niciun domnitor, în întreaga istorie, nu a meritat titlul de Mare, aşa cum l-a meritat Constantin". (John Julius Norwich)
„Binenţeles că împăratul Constantin cel Mare a fost un adevărat episcop". (Dositei-Patriarhul Ierusalimului)

Asemeni Împăratului împăraţilor-Iisus Hristos şi a tuturor marilor Bărbaţi ai istoriei, posesori ai rarelor virtuţi şi Sfântul Împărat Constantin cel Mare a beneficiat de bune şi rele în viziunea unor istorici ori cercetători, în funcţie de caracterul, slujirea sau slugărnicia lor. Dincolo de ei, Constantin cel Mare, Dacul nostru Imperial de Aur, s-a înălţat spre...

Citeşte articol complet...

„Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie,/ Sus pe Golgota pătimirii noastre./ Cucernic ca un schivnic gândul suie/ Spre cerul limpezimilor albastre". (Dr. Ionel Zeană)

Omenirea, Neamul străbun, Cosmosul în integralitatea lui fiinţează, graţie Creaţiei Atotcreatorului ei şi în mod expres Re-creaţiei prin Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar mai presus de toate acestea, Răscumpărării prin divina Dragoste revărsată în Suferinţa Pătimirii şi în Imnul Frumuseţii Învierii Sale Dumnezeieşti. Toată istoria lumii se naşte, creşte, trăieşte şi se împlineşte plenar doar prin Actul Creaţiei...

Citeşte articol complet...

Vechiul Testament şi Cele Zece Porunci.

Expresia cea mai concentrată a legii pe care o regăsim în Vechiul Testament o reprezintă Cele Zece Porunci pe care Dumnezeu le-a dat lui Moise pe muntele Sinai[75]. Decalogul se prezintă ca un punct central, care uneşte toate marile religii ale lumii în aceeaşi definire a binelui şi a răului. Înalta concepţie de viaţă religioasă şi moral-religioasă cuprinsă între cele 10 porunci a făcut ca Decalogul să fie socotit o adevărată capodoperă neegalată în istoria omenirii de atunci. El este un document foarte vechi în care sunt cuprinse pe lângă o docrină...

Citeşte articol complet...

Dreptul primordial al dreptului la viaţă

Dreptul omului la viaţă este dreptul primordial, este un drept inviolabil de către oricine, specificat ca prim drept în toate constituţiile europene. Dreptul la viaţa eternă, la mântuire şi la împărăţia lui Dumnezeu este, în viziunea creştină, cu adevărat, Dreptul Fundamental al Omului, care ţine de ontologia acestuia, nefiind nevoie ca el fie recunoscut de către vreo insti¬tuţie omenească. Intensitatea cu care creştinul trăieşte evidenţa sperată a împărăţiei lui Dumnezeu - unde nu poţi avea acces oricum - este cea care va determina atenţia, respectul...

Citeşte articol complet...

Drepturile omului, rezultatul unei lungi dezbateri istorice, constituie un domeniu vast, în plină evoluţie şi expansiune, ceea ce duce la o cercetare pluridisciplinară. Dreptul, ştiinţele politice, filosofia, morala, psihologia şi alte ştiinţe sunt chemate să dea contur sintagmei „Drepturile omului". Conceptul de drept al omului s-a cristalizat odată cu evoluţia libertăţilor publice ale omului, care au implicat nu numai proclamarea lor, ci şi garantarea şi protecţia lor juridică[1]. Prin natura sa, conceptul de drepturi ale omului este unul multilateral şi multidisciplinar...

Citeşte articol complet...

„...Atunci de ce aţi ieşit? Să vedeţi un prooroc?/ Da, zic vouă, şi mai mult decât un prooroc./ Că el este acela despre care s-a scris:/ «Iată Eu trimit, înaintea feţei Tale, pe îngerul Meu,/ care va pregăti calea Ta, înaintea Ta». Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între cei născuţi din femei unul mai mare decît Ioan Botezătorul." (Iisus Hristos-Mântuitorul Omenirii)

Un popor ca să trăiască milenar, ca cel dacoromân, trebuie să ţâşnească din Sânul unui neam mare care,prin dimensiunea spiritualităţii sale, prin chemarea la coslujirea cu Dumnezeu, prin demnitatea, credinţa, eroismul, prin...

Citeşte articol complet...

Albul de nea se scutură, se lasă/ peste liniştea paradisului din casă./ Miracolul pluteşte între înţeles şi neînţeles,/ lăsându-ne de vorbă cu sinele mai des.// Rar ni se întâmplă să devenim copii,/ să ţesem năzuinţe cu dalbe bucurii./ Mai ningă peste noi frumoase amintiri,/ și legănăm tot cerul în blândele priviri.// Colindele şi fulgii plutesc între strigări,/ de sus şi jos se cern sublimele urări./ Pleoapele se lasă peste ochi, cântând,/ inimi dragi se suie peste ceruri stând.// Peste tot sunt îngeri, cântec şi lumină,/ Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cină./ Se deschid ferestre-n muguri...

Citeşte articol complet...

Dimitrie cel Mare era prinţ, fiul Voievodului cetăţii Tesalonic pe timpul împăraţilor Diocleţian şi Galeriu (284-311). Tatăl, Voievodul era creştin în ascuns şi l-a botezat pe Dimitrie în taină, educându-l în credinţa, nădejdea, adevărul, libertatea şi iubirea evanghelică a lui Iisus Hristos, în care s-a desăvârşit prin martiriu. După moartea Voievodului, împăratul Maximian Galeriu auzind virtuţiile alese care-l înconjurau pe tânărul Dimitrie l-a pus Voievod în locul tatălui său. Dimitrie, fiind voievod creştin a învăţat poporul propăvăduind credinţa adevărată, fără să se mai ascundă. În urma...

Citeşte articol complet...

„Dă-mi, Doamne, durerile toate/ şi lasă-mă fără dor/ Dar fă şi un pic de dreptate/ pentru acest popor./ Că-i lacrimă pâinea pe masă/ Şi-i sângeră fruntea de spini,/ Mâncat de vânduţii de-acasă/ Vândut de mâncăii străini." (Sfânta Fecioară Maria-Icoană-Mânăstirea Sihăstria).

Fecioara Maria este Odorul cel mai scump, cel mai dorit şi cel atât de mult aşteptat al Maicii sale, Ana-cea de care Bunul Dumnezeu s-a îndurat, s-a bucurat şi a hărăzit-o spre bucuria întregii lumi, spre fericirea cerului, a pământului omenirii şi a celui pelasg. Dumnezeiasca Maică Ana poartă în sânul zămislirii sale cel...

Citeşte articol complet...

Bucurii şi binecuvântări tuturor purtătorilor sfântului nume Maria!

Maria, Împleteşti Colindele viselor noastre măreţe cu candoarea înmiresmată a Primăverii înverzite, în mugurii căreia şoptesc sufletele creştine triluri sub Tâmpla ortodoxă a vremii. Azurul fiorului Tău zugrăvit cu soare şi cer este acoperământ al marilor taine ce odrăslesc ca nişte vârste duhovniceşti ale întrupării omului întru templul său mistic. Razele privirilor Tale sunt petale de surâs ce zâmbesc înflorind în om un mugur de lumină ce ţine vie Candela rugii. Inima tăcerilor Tale ne strigă ca o chemare de Dor ce...

Citeşte articol complet...

În rotirea aspiraţiei spre transcendent Geniul creştin, care e deasupra timpului şi spaţiului, devine o Taină, ce trage după sine universul Neamului său şi al lumii spre înnoire. Nu constituie un privilegiu existenţa şi dimensiunea sa creativă, ci un imperativ mistic-ortodox: „Vitalitatea unui individ şi a unui neam, spune Monahul Atanasie de la Petru Vodă, este puterea lui de creaţie. Prin asta trăieşte şi individul şi neamul, şi tot prin asta supravieţuieşte"[23]. Toate responsabilităţile se întrupează în el spre izbăvire. Conştiinţa sa îl îndrumă astfel spre Dumnezeu, purtând în sine şi...

Citeşte articol complet...

Înfiinţând metropolia de la Bucureşti Scaunul papal i-a silit pe românii ce ţin la unitatea confesională a neamului lor să înceapă o luptă hotărâtă în contra bisericii catolice. Căci dintre două una: ori noua metropolie s-a înfiinţat fiindcă s-au sporit creştinii de rit latin în România-şi atunci e rău; ori s-a înfiinţat fiindcă se sperează că ei se vor spori pe viitor-şi atunci e şi mai rău. Interesul nostru naţional este ca noi şi numai noi să ne sporim în ţara pe care noi şi numai noi am apărat-o timp de veacuri, noi şi numai noi am pregătit-o prin curături pentru cultură; trebuie dar să...

Citeşte articol complet...

Cărţile-Daruri sau Darurile-Cărţi sunt Solii-cereşti care, te înveşmântează într-o porfiră a bucuriei ţesută în sublimul camaraderiei, aşa cum bunul meu prieten-bucureştean, bibliofilul Dumitru Ionescu mi-a dăruit zeci, sute, mii de cărţi, mărgăritare alese şi neîntrecut de culte, înfrumuseţându-mi şi înmiresmându-mi spiritul naţionalist creştin-ortodox. Râvna şi dragostea Luceafărului nostru pentru spiritualitatea creştin-ortodoxă a moştenit-o din sânul Neamului dacoromân, din sânul Familiei sale, din sânul pământului sacru al Bucovinei: „Ţinutul Botoşanilor a rodit din cele mai vechi...

Citeşte articol complet...

„Cerurile noastre sunt cele ale lui Eminescu. Dacă ne este dat să trăim ca neam, o vom face prin el". (Constantin Noica)

Oricât de mult s-a scris şi se va mai scrie despre Eminescu, nu s-a scris destul, căci nu s-a spus totul. Nu s-a spus esenţialul. Cea mai mare parte a eminescologilor au creionat doar chipul geniului poeziei. Unii, căldicei, îl îndepărtează chiar de credinţa ortodoxă a neamului. Mitropolitul Corneanu îl re-aduce pe Poet în pridvorul teologiei spunând că: „În realitate, marele nostru poet a fost un creştin autentic, ceea ce rezultă din viaţa, ca şi din opera sa. Poeziile...

Citeşte articol complet...