Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Artur Silvestri„Sunt conştient de natura mesianică a Credinţei ortodoxe şi vreau să slujesc acestei Credinţe în mod desăvârşit până la moartea mea. Îi iubesc pe oameni şi, pentru mântuirea lor, urmez drumul Crucii”. (Sf. Valeriu Gafencu)

Zorii primăverii anului 1953 a adus familiei de munteni creştini din Vlaşca, Alexandru şi Georgeta-Elisabeta, un Mărţişor divin, un suflet cu har: pruncul Gabriel. Toată copilăria sa a fost o Dumbravă minunată a bucuriei. Educaţia i-a fost călăuzită de fiinţele cele mai dragi: Mama şi Bunica-Dăscăliţele de mare vocaţie, care i-au sădit în suflet dorul de Dumnezeu, de ţară...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Sf. Mihail şi GavrilSub flamura Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril
 
„Tot mai puternic străluceşte chipul lui Mihai Viteazul, tot mai vie şi mai luminoasă este amintirea faptei lui”. (Constantin C. Giurescu) 

Darul asumării responsabilităţii ca Om, fiinţă creată după Chipul Atotcreatorului, ca persoană religioasă în cadrul entităţii ontologice a Neamului, ca fiu-hristic al Instituţiei divine Biserica, ca cetăţean-apărător al Cetăţii-Patria, ca novator în cultură în cadrul spiritualităţii naţional-universale, ca mărturisitor al Adevărului revelat, ca jertfitor în procesul de mântuire personală şi colectivă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Sf.Dumitru„Az-noapte Iisus mi-a intrat în celulă./ O, ce trist, ce înalt era Christ!/ Luna a intrat după El în celulă/ Şi-L făcea mai înalt şi mai trist.” (Radu Demetrescu-Gyr)
 
Cuvântul purtător de viaţă al numelui sfânt Dumitru / Dimitrie îşi află rădăcina în termenii protodaci: Demeter-Demetrius-Demetrios-Dimomitir-Daghimitir semnificând aşadar: pământul-roditor, rodul-pământului, pământul-mamă, mama-poporului, spicul grâului, cel harnic, darul Soarelui, roadele toamnei, belşugul toamnai, etc. Bunul Dumnezeu-Atotcreatorul şi-a pus Creaţia Sa sub oblăduirea, îndrumarea şi înrâurirea a două mari...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu, art-emisLa Început este Iubirea şi Dorul ei este Cuvântul dătător de Viaţă. Şi în Cuvântul lui Dumnezeu, literă cu literă s-au gătit în Iie de sărbătoare prinzându-se în Hora mare şi Sfântă a creaţiei. Cuvintele ţesute din borangicul Luminii, sunt brodate apoi pe ştergarele trandafirii ale surâsului divin de pe chipul românului. Înfiorate în sine, toate cuvintele înmiresmate au venit Cuvântului sfânt să I se închine, să I se roage, să-L slăvească. La Început este Cuvântul dumnezeiesc - Obârşia tuturor cuvintelor-făpturi: Cerul cu Îngerii lui, Pământul cu odraslele sale, Lumina cu cântarea-i serafică...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

 

TroitaPentru început şi cea dintâi datorie, cea mai mare grijă a credinciosului creştin, este grija pentru mântuirea sufletului său, care rămâne nemuritor şi care trebuie să ajungă la perfecţiune ca şi Creatorul său, pentru că nimic în lumea aceasta nu este mai de preţ pentru creştin ca mîntuirea sufletului său, după cuvântul Mântuitorului: „Ce va folosi omului de ar dobândii lumea toată şi-şi va pierde sufletul său? Sau ce va da omul, schimb, pentru sufletul său?” (Marcu VIII, 36-37).
 
Mântuirea omului
 
Mântuirea este eliberarea din robia păcatului şi a morţii, dobândind viaţa de veci, în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Sf.MariaFecioara Maria este strălucirea Tainei negrăite hărăzite de Dumnezeu înainte de Creaţia Sa, pentru a ne înfia harului atotiubirii sale dumnezeieşti.

Fecioara Maria este Luceafărul divin care a îngemănat în priviri strălucirea zorilor ce ne îmbrăţişează cu mireasma luminii lor diafane răsăritul sufletelor noastre.

Fecioara Maria este Crăiasa Creaţiei care brodează cu braţele sale azurul serafic al binecuvântării poeţilor ce ne împărtăşesc cu harul sublim al frumuseţii lor creatoare.

Poeţii aleşi, hărăziţi de Duhul Sfânt pentru a cânta frumuseţea desăvârşită, binele atotmângâietor, adevărul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu, art-emis„Crede şi te vei mântui!” (Iisus Hristos)
 
În plămada credinţei noastre ortodoxe cea mai sublimă frământătură divină, crescută în cel mai străbun aluat al Vetrei părinteşti este Simbolul de Credinţă sau Crezul - Pâinea noastră cea spre fiinţă ori Pâinea cea de toate zilele. Este rostit şi cuminecat întotdeauna în cadrul Sfintei Liturghi şi permanent în conştiinţa mărturisitoare a drept măritorului creştin. Convingerile şi adevărurile fundamentale ale credinţei creştin-ortodoxe au fost definite şi afirmate într-o expunere absolută, concisă, limpede şi veşnică sub ocrotirea Duhului Sfânt...

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă

CruceStudiu comparat

Morala Romano-Catolică

De la început, putem constata că Morala Romano-Catolică îşi trage normele şi principiile în mod esenţial din cuceririle minţii omeneşti şi apoi din Revelaţia dumnezeiască. Şi aceasta se spune în primul rând, pentru faptul că Toma d’Aquino a modelat morala creştină dar şi întreaga învăţătură creştină după filosofia lui Aristotel. Încercările ulterioare de a elimina filosofia din Dogmatica şi Morala catolică n-au reuşit Neotomismul sec.XX este o altă reâncercare de a aduce în câmpul teologiei creştine a categoriilor filosofiei antice. Triumful...

Morală a spiritualităţilor creştine: Ortodoxă, Romano-Catolică şi Protestantă (2) - 3.5 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Sf. Ap. Petru si PavelPavel al lui Iisus Hristos, chemat de El Apostol, rânduit pentru vestirea Evangheliei lui Dumnezeu, pe care a făgăduit-o mai înainte prin proorocii Săi, despre Fiul Său, care a fost rânduit Fiu al lui Dumnezeu întru putere, după Duhul sfinţeniei, prin învierea Lui din morţi, Iisus Hristos, Domnul nostru, prin care am primit har şi apostolie, ca să aduc în numele Său, la ascultarea credinţei, toate neamurile.” (Sf. Ap. PAVEL - Epistola către Romani, 1,1-5)
      
Taina suferinţei şi a jertfei
 
Suferinţa creştin-ortodoxă este consubstanţială cu omul creştin şi este una din marile virtuţi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Eminescu - 4„Christ a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirei, Ştefan, cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost Libertatea, celălalt apărătorul evangheliei ei”. (Mihail Eminescu)

Omul a fost creat de Dumnezeu deasupra Creaţiei Sale, prin credinţă, prin raţiune, prin spirit, iar prin comuniunea cu harul Duhului Sfânt, devenind el însuşi o fiinţă creatoare în persoana sa, în parte realizator şi posesor al Culturii şi Civilizaţiei naţional-universale. Fiind înzestrat cu harul suprem al libertăţii - condiţia sine qua non a creaţiei, omul creator-creştin pune altfel premisele vieţii şi a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Crestinişmul romano-catolicStudiu comparat

Morala Romano-Catolică

De la început, putem constata că Morala Romano-Catolică îşi trage normele şi principiile în mod esenţial din cuceririle minţii omeneşti şi apoi din Revelaţia dumnezeiască. Şi aceasta se spune în primul rând, pentru faptul că Toma d’Aquino a modelat morala creştină dar şi întreaga învăţătură creştină după filosofia lui Aristotel. Încercările ulterioare de a elimina filosofia din Dogmatica şi Morala catolică n-au reuşit Neotomismul sec.al XX-lea este o altă reâncercare de a aduce în câmpul teologiei creştine a categoriilor filosofiei antice. Triumful...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Crestinismul ortodoxStudiu comparat

I. Noţiuni şi trăsături specifice moralei Creştine ortodoxe

Teologia morală ortodoxă creştină îşi are esenţa în faţa concretă a creştinismului, adică prezenţa Bisericii în viaţa morală a creştinului şi a lumii. Creştinismul nu este o doctrină, o ideologie, ci o viaţă trăită în conformitate cu voia lui Dumnezeu, privind pe om şi mântuirea lui. Creştinismul nu înseamnă o sumă de învăţături teoretice care să lumineze numai intelectul, ci mai ales să transfigureze interior fiinţa umană. Toate adevărurile de credinţă trebuie trăite de fiecare credincios în parte, dar acestea sunt...

Morala spiritualităţilor creştine: Ortodoxă, Romano-Catolică şi Protestantă (1) - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu, art-emis„... Să vă iubiţi unul pe altul, precum v-am iubit Eu! Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi. Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe altul!” (Ioan 15, 12-14, 17)
Poemul Prieteniei este un Imn închinat Mirelui dumnezeiesc al Iubirii şi al Prieteniei - Iisus Hristos, precum şi o Odă dedicată Prietenilor mei adevăraţi.
Prietenia creştină este Poezia sublimă a Dragostei dumnezeieşti.
Prietenia este Cântarea Neamului nostru dacoromân nemuritor şi a Dumnezeirii veşnice.
...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Restaurarea omului, art-emisDin Cuvântul lui Iisus Hristos iradia dragostea desăvârşită şi tocmai prin ea, chemarea Lui răsuna cu autoritate categorică. În faţa lui Iisus Hristos oamenii experiau nu numai dumnezeirea Lui, ci şi păcatele lor. Aceste două experienţe sunt strâns împreunate. Starea omului după ce a căzut în păcat, a fost gravă. Omul a pierdut comuniunea cu Dumnezeu şi chipul Lui Dumnezeu în om s-a alterat, moartea a intrat în om. Dumnezeu hotărăşte să-l restaureze şi de aici Mântuitorul, este numit „Noul Adam". Dacă Iisus nu ar fi înviat şi nu s-ar fi înălţat la cer, El nu ne-ar fi nici în viaţa de aici...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu, art-emis„Fă, creştine, din tine, din inima trupului tău, o grădină de rai, o biserică a măririi lui Dumnezeu, aşa după cum a fost şi inima celui dintâi om înainte de cădere spre fericirea ta şi spre lauda şi slava atotînţeleptului tău Făcător!” (Părintele Ilarion V. Felea)

Trupul omului devine fiinţă vie prin sufletul său care este suflare de viaţă. Sufletul este chipul lui Dumnezeu în om (Geneză 1,26-27), Mintea, Inima şi Voinţa lui Dumnezeu în mintea, inima şi voinţa omului. Omul, prin sufletul său inimă şi minte a fost destinat, slăvit şi încununat cu cinstea de a fi Stăpânul Creaţiei. „Cerul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mihai Eminescu 3 art-emisIisus Hristos este şi trebuie să fie permanent voinţa noastră ortodoxă, naţionalist-creştină. Aceasta este şi trebuie să fie Modelul desăvârşit al Naţiunii dacoromâne, al unei Patrii ortodoxe, al unui Stat naţional creştin. Dacă Biserica Ortodoxă naţională, respectiv creştinii sunt conaturali şi consubstanţiali cu Hristos, acelaşi lucru trebuie să se întâmple şi cu Statul, ca urmaş legitim al Neamului său creştin. Pentru a se înfăptui natural acest sens măreţ este imperios necesar chemarea, alegerea şi constituirea Elitei Profetice, care să-şi  asume Misionarismul şi Jertfa Ortodoxiei...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Eminescu-2„Eşti, Doamne bun, eu pământean şi rău,/ şi-n dragoste nu-Ţi seamăn, nici în milă./ Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,/ de par dospit din cer, nu din argilă./ Nu Ţi-am râvnit nici razele subţiri,/ nici tălpile străpunse sub piroane,/ Dar Tu mă faci părtaş în răstigniri,/ şi-Ţi tot îngân osânda din icoane./ Sfinţit pe cruci pe care nu m-am vrut/ şi de-nvieri pe care nu le-aşi cere,/ nu ştiu: Tu te cobori la mine-n lut/ sau eu mă urc spre raiul Tău bând fiere?/ Cu necerşită slavă mă încarci/ şi-n cuie, când sfinţenia mă frânge,/ oftând mă uit la rănile-mi prea largi/ şi-Ţi cresc alături...

Profetismul lui Mihail Eminescu (2) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Martisor 2014, art-emisRedacţia revistei ART-EMIS urează tuturor Copilelor, Domnişoarelor, Doamnelor şi Mamelor de Români, să aibă parte de o primăvară frumoasă, zile senine, linişte sufletească, bunăstare şi PACE!
 
„Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu Tine. Binecuvântată eşti Tu între Femei!”(Urarea Arhanghelului Gavriil către Fecioara Maria)
„Iubirea există în inima mea, e invincibilă, e o lumină ce nu poate fi stinsă nici de dezamăgiri, nici de deziluzii, nici de neîncredere, nici de neînţelegerea omenirii. Credinţa cu care merg mai departe este mai puternică decât toate cele: invincibilă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Gheorghe Constantin Nistoroiu, art-emis„Îi iubesc pe oameni şi pentru mântuirea lor, urmez drumul Crucii. Iubesc viaţa, dar numai în perspectiva eternităţii.” (Sf. Valeriu Gafencu)
                                    
Dragobetele
 
Vei avea ardoarea de a-l întâmpina şi paşii tăi vor înverzi. Vei avea curajul de a-l primi şi curajul te va înmuguri. Vei avea răbdarea de a-l privi şi răbdarea te va înflori. Vei avea dorinţa de a-l îmbrăţişa şi dorinţa ta va rodi. Vei avea fiorul de a-l săruta şi fiorul tău va fi ca Zorii dimineţii. Vei avea plăcerea de a-l atinge şi atingerea te va înnobila. Vei avea bucuria de a-i cânta şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Constantin Brancoveanu, art-emisConstantin Vodă şi cei patru fii ai săi:

Constantin, Ştefan, Radu şi Matei precum şi ginerele său, Sfetnicul Ianache

Istoria românilor este dominată la sfârşitul secolului al XVII-lea şi primele decenii ale celui următor de puternica personalitate a voievodului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu. Îndelungata sa domnie, începută la 29 octombrie 1688 şi încheiată în mod tragic în anul 1714, în ziua de 15 august, corespunde unor importante transformări economice, sociale, politice şi culturale. După cum a existat o epocă a lui Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, sau Matei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Constantin cel MareÎntre hotărârile şi deciziile prioritare ale Sinodului I Ecumenic şi cele exprese ale Împăratului Constantin cel Mare s-au numărat:
- stabilirea Zilei de cinstire a Învierii Domnului, Duminica;
- libertatea religioasă a tuturor confesiunilor;
- cinstirea supremă a creştinismului;
- legiferarea expunerii simbolurilor creştine în întreg imperiul;
- întărirea economică a Bisericilor locale şi eliberarea clerului de de greutăţile financiare publice;
- a înlesnit prezenţa creştinilor în armată şi în ierarhia publică;
- a făcut daruri bisericilor şi a împărţit gratuit grâu locuitorilor...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu, art-emisO altă preocupare esenţială şi responsabilă a Împăratului a fost emiterea de epistole către ierarhi, privind construirea de noi lăcaşuri de cult şi restaurarea celor vechi, precum şi rugămintea expresă adresată locuitorilor din Eparhii, aparţinători religiei politeiste, de a se converi la creştinism. Foarte relevantă ni se pare epistola imperială trimisă lui Macarie- episcopul Ierusalimului, privind construirea Catedralei Răstignirii: „Indulgenţa Salvatorului nostru este atât de minunată, încât cred că niciun cuvânt nu este îndeajuns să exprime minunea aceasta. Faptul că mormântul celor mai...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu, art-emisDacă din punct de vedere istoric, moral şi religios de la Zamolxis la Hristos au existat reale asemănări, punţi de legătură fundamentale între lumea pelasgă şi cea creştină, de la Zenon la Hristos s-au înregistrat doar deosebiri esenţiale, ca natură, atitudine sau inspiraţie. Numai incompetenţii au avut sau au o altă părere. Stoicismul pritoceşte durerea într-o bucurie negativă, în timp ce Zamolxianismul o primeneşte prin jertfă, asemeni Creştinismului care o întrupează într-o sfântă bucurie şi o mărturiseşte printr-o dragoste hristică înălţătoare. Răstignirea lui Iisus Hristos...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Impăratul Constantin cel MareÎmpăratul Constantin cel Mare a manifestat o deosebită cinstire şi faţă de Apostolii şi Martirii Mântuitorului nostru, astfel că Oraşul sfânt a fost închinat şi venerării lor. Dacă nu ar exista Răsăritul Ortodox, Apusul catolico-protestant ar fi apus de mult. După sucombarea sub huni în anul 476 d. Hr., Apusul şi-a ridicat pleoapele abia în secolul al XVI-lea, dar tot graţie cârjei bizantine. Dacă pentru Răsărit, Constantinopolul a fost cea mai strălucitoare Catedrală a culturii şi civilizaţiei creştin-ortodoxe, Apusul îi datorează independenţa şi forma de existenţă în care şi astăzi mai...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu, art-emisSfântul Constantin cel Mare e primul împărat creştin care scoate Biserica din catacombe, la lumină, şi care schimbă ireversibil faţa istoriei umanităţii. (Dimitrios Apostolidis)
Marile binecuvântări divine primite direct de la Dumnezeu, schimbă radical soarta celor Aleşi, oferindu-le menirea de a se împleti, de a se întrupa în cele mai mari destine ale omenirii, slujind deopotrivă Cerului şi Pământului. Aşa a fost cazul lui Zamolxes, al Profeţilor, al Sibilelor, al Fecioarei Maria, al Apostolilor, al Sfinţilor Părinţi, al Împăraţilor Constantin şi Elena, al Marilor Teodosie şi Iustinian, al...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Pr. Dr. Dumitru Ichim, art-emis- Părinte, zise copilul îngenunchind în fața Muntelui, am venit să mă spovedesc. De multe ori am greșit Luminii și nevrednic m-am făcut înfloritului ei. Greșit-am și la cer și la pământ și m-am rătăcit în trupul acestui bătrân și nu știu pe nimeni să mă dezlege.
- Din care parte a timpului vii, călătorule?
- Vezi , Părinte, aici e problema că „parcă n-am fost niciodată/ călător prin anii mei,/ de-am trăit un timp de tei/ altu-mi vine la socoată”. Timpul acela s-a risipit ca o mireasmă de sunet printre stâncile mele și tocmai în această risipire mă regăsesc, dar nu știu cum să scap de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
SisifSpiritualitatea înseamnă subordonarea întregului complex al vieţii, spiritului care domină totul.” (Nichifor Crainic)
 
Fiinţa omului prinde în alcătuirea ei două mari realităţi: materia şi spiritul. Din îmbrăţişarea lor nedezlipită iese ceva organizat şi solidar a ceea ce numim viaţă. Viaţa, oricât de masivă pare materia, la cea dintâi privire, e în funcţie de spirit. Din spirit se plămădeşte personalitatea. Sfinţenia vieţii omeneşti este idealul către care trebuie să tindă toţi creştinii. Istoria omenirii nu este numai o înşiruire cronologică de fapte şi întâmplări războinice, un simplu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Drd. Stelian Gomboş, art-emisDespre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi - din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu…
Implicarea creştinilor şi a laicilor în viaţa Bisericii
 
În clasicul studiu “Mirenii în Biserică”, eminentul canonist român Liviu Stan era cât se poate de tranşant: „Convins că Biserica nu-şi poate manifesta din plin viaţa prin mădularele sale legate şi imobilizate... socotesc că trebuie să li se dea tuturor credincioşilor toată slobozenia, şi în slobozenie, toate drepturile ce li se cuvin, potrivit situaţiei lor...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

F. M. Dostoievski - Fratii KaramazovDespre metafizica Cuvântului în romanul „Fraţii Karamazov” de F.M.Dostoievski

„Creştinătatea s-a lepădat de creştinism, fără să-şi fi dat ea singură seama. Trebuie, din cauza aceasta, să se întâmple ceva pentru a se încerca readucerea creştinătăţii la creştinism.” (Søren Kierkegaard - „Şcoala creştinismului”).

Revelaţiile Teocraţiei - Legenda Marelui Inchizitor

În ideologia teocratică dostoievskiană nu există nimic deosebit de original. Ideea teocratică este în esenţa sa testamentară, o idee iudaică, interpretată ulterior de spiritul roman. Această idee este legată de cunoaşterea divină a...

Metafizica şi ideologia teocratică dostoievskiană - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mihai Eminescu în viziunea BisericiiRaportarea sa la învăţătura creştină, precum şi abordarea vieţii şi operei sale din perspectiva credinţei creştine.

Studiul operei eminesciene, şi când spunem asta nu ne gândim numai la poezie, ci la întreaga producţie literară pe care o găsim consemnată în manuscrisele sale, în articolele apărute în presa timpului, ne descoperă o personalitate cu o neostoită sete de cunoaştere, dornică de a-şi însuşi tot ceea ce oferea gândirea omenească în cele mai variate domenii de manifestare a spiritului. „Nu e ramură de ştiinţă, afirma Ioan Slavici despre Mihai Eminescu, pentru care el n-avea, cum...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.