3.5. Metode şi procedee de protecţie împotriva atacurilor cu A.C.B.R.

Pentru a se descoperi la timp folosirea ACBR de către terorişti şi pentru a se lua măsurile corespunzătoare de protecţie, fiecare cetăţean trebuie să cunoască bine semnele existenţei A.C.B.R., caracterizate prin:
- apariţia unor nori de fum, abur sau ceaţă ;
- apariţia unui mare număr de insecte, ciuperci şi rozătoare, care nu se întâlnesc în mod obişnuit în zonă;
- prezenţa unui număr mare de cazuri de boli molipsitoare printre vieţuitoare, plante sau oameni.

Căile de pătrundere în organism şi modalităţile de transmitere a A.C.B.R.

A.C.B.R. pot pătrunde în organismul uman (animal) pe trei căi:
- respiratorie, odată cu aerul respirat:
- digestivă, prin consumul de alimente sau apă contaminată;
- cutanată (prin mucoase sau piele) în special datorită insectelor vector.
Indiferent de calea de pătrundere sau de transmitere, agenţii patogeni pot produce epidemii, epizootii.
Contaminarea produsă cu A.C.B.R. creează focare (raioane), care, în funcţie de procedeele şi mijloacele de răspândire a germenilor patogeni, au dimensiuni diferite. De regulă, în zona contaminată se formează un raion contaminat şi o zonă de acţiune a norului infestat, ca urmare a depunerii pe sol pe direcţia vântului a agenţilor patogeni. Dimensiunile raionului şi norului depind de capacitatea  de transmisibilitate a agenţilor patogeni, condiţiile meteorologice, timpul trecut de la lansarea atacului, mijloacelor de răspândire etc.
De cele mai multe ori, atacurile cu A.C.B.R. sunt evenimente care apar şi se dezvoltă instantaneu, impactul lor fiind deosebit de grav datorită dinamicii foarte rapide care guvernează acest tip de atac. Din punct de vedere al atacului cu A.C.B.R., cele mai vulnerabile categorii de populaţie sunt:
- copiii, deoarece nu au asigurate mijloace de protecţie, doza de intoxicare şi doza letală este mai mică şi nu au deprinderi formate de a reacţiona în caz de atac chimic;
- bătrânii deoarece capacitatea de reacţie este redusă, iar procentajul de bolnavi sau cu afecţiuni cronice este ridicat.

Factorii de vulnerabilitate:

- lipsa unui sistem de monitorizare a surselor de risc cu A.C.B.R.;
- lipsa centralizării sistemului de alarmare a populaţiei (în unele regiuni);
- lipsa echipamentelor de protecţie individuală şi colectivă;
- nivelul modest al educaţiei populaţiei cu privire la luarea măsurilor necesare în caz de atac cu „”
Pentru prevenirea şi reducerea riscului expunerii la A.C.B.R., se pot enumera următoarele măsuri:
elaborarea atentă, realistă a planurilor de urgenţă şi a celor de evacuare, astfel încât să devină planuri operative şi aplicabile;
procurarea şi instalarea de echipamente şi mijloace de înştiinţare şi alarmare;
instruirea populaţiei asupra regulilor de comportare şi a modului de realizare a măsurilor de protecţie în cazul unui atac cu A.C.B.R.;
asigurarea echipamentelor de protecţie şi mijloacelor de intervenţie a forţelor care participă la limitarea şi înlăturarea urmărilor unui atac cu A.C.B.R.;
informarea corectă a mass mediei locale;
testarea periodică a planurilor de intervenţie, a forţelor care acţionează, mijloacelor de comunicaţie şi alarmare, a colaborării între forţele de intervenţie şi coordonării acţiunilor prin exerciţii şi aplicaţii practice.

Măsurile de protecţie împotriva atacului cu A.C.B.R.
Reguli comportamentale generale în caz de atac cu ACBR

- Păstraţi-vă calmul;
- Învăţaţi şi respectaţi semnalele de alarmare transmise prin sistemul protecţiei civile;
- Deschideţi difuzoarele, aparatele de radio, televizoarele şi ascultaţi comunicatele cu informaţii generale, precum şi recomandările transmise de autorităţile în drept;
- Folosiţi telefonul numai pentru a anunţa (semnala) autorităţilor locale evenimente importante cum ar fi: incendii, inundaţii etc.;
- Pregătiţi pentru a avea la domiciliu un stoc minim de provizii, în alimente, apă şi medicamente, care să vă ajute să supravieţuiţi câteva zile în situaţii de urgenţă; 
- Dacă sunteţi evacuaţi din zona de dispunere, în alte localităţi, nu uitaţi să luaţi cu dumneavoastră stocul minim de provizii, inclusiv îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvată sezonului.
- Cele mai importante produse şi articole  recomandate a fi  păstrate la îndemână sunt:
- Apă (de preferat păstrată în vase de plastic, canistre sau îmbuteliată);
- Hrană (în pachete sau cutii conservate sau sigilate, care nu necesită a fi păstrate la   rece, fierte sau încălzite);
- Medicamentele de uz curent necesare membrilor familiei precum şi cele specifice durerilor de cap, combaterii gripelor sau virozelor şi în special, trusa de prim ajutor;
- Pături, saci de dormit, lanterne, radioreceptor portabil;
- Documentele de identitate şi rezerve financiare;
- Telefonul mobil şi sistemul de încărcare;
- Rămâne-ţi în adăposturi sau la domiciliu până la finalizarea măsurilor de decontaminare.

Decontaminarea are ca scop distrugerea agenţilor patogeni şi a vectorilor de răspândire (insecte, animale mici, rozătoare etc.). Decontaminarea cuprinde operaţiunile cunoscute sub numele de: Dezinfecţie, Dezinsecţie şi Deratizare (D.D.D.)

Dezinfecţia este operaţiunea de distrugere a germenilor patogeni din aer, de pe teren, îmbrăcăminte, din apă, alimente etc. şi se execută prin dezinfecţie curentă sau continuă, terminală şi profilactică.

Dezinsecţia este operaţiunea de distrugere a insectelor (muşte, purici, păduchi, căpuşe, gândaci etc.), care poartă microbii unor boli molipsitoare. Ea se asigură prin măsuri preventive (igienico-sanitare), prin metode fizice şi chimice.

Deratizarea este operaţiunea de exterminare a rozătoarelor (şoareci, şobolani etc) care pot purta germeni patogeni de boli molipsitoare. Ea se asigură prin măsuri profilactice şi măsuri de combatere mecanice şi chimice.

Reţineţi! Nu scoateţi mijloacele individuale de protecţie a organelor respiratorii şi pielii înainte de  executarea lucrărilor de decontaminare şi semnalizarea încetării alarmei.

Protecţia împotriva atacurilor cu A.C.B.R.

Principalele componente ale protecţiei în cazul ameninţări cu A.C.B.R. se constituie în măsuri active şi pasive.
Protecţia activă constă în contracararea tuturor posibilităţilor‚ de contaminare cu A.C.B.R. În acest sens, experţii militari consideră că în lupta împotriva bioterorismului se impune combinarea mai multor măsuri de protecţie, începând cu prevenirea atacului terorist. Pentru aceasta, agenţiile de informaţii au elaborat programe, pe baza cărora să fie strict cunoscute şi supravegheate activităţile grupărilor potenţial periculoase. S-a ajuns la concluzia că în acest domeniu este absolut necesară intensificarea schimburilor de informaţii între aceste agenţii şi a cooperării între statele care luptă împotriva terorismului, inclusiv a celor aflate în afara Alianţei. Aportul acestora este vital pentru crearea unui sistem internaţional eficient de contracarare a oricăror încercări de a folosi A.C.B.R. în scopuri teroriste. În acest sens, o atenţie sporită este acordată monitorizării traficului cu A.C.B.R., chiar dacă cei mai mulţi dintre ei sunt cu dublă întrebuinţare, controlului exigent al importurilor, exporturilor sau al oricărui schimb de materii prime, în scopul diminuării posibilităţilor de obţinere a acestora de către grupările teroriste şi împiedicarea acestora de a-şi atinge ţinta.
Protecţia pasivă cuprinde evaluarea pericolului, detectarea, anunţarea, protejarea, decontaminarea şi luarea măsurilor sanitare necesare.  
Alte măsuri de protecţie se referă la mai buna instruire şi pregătire a populaţiei, realizarea unui echipament de protecţie eficient.

C.1.Măsuri generale de protecţie

Deoarece A.C.B.R. se caracterizează printr-o mare toxicitate, este absolut necesar ca la semnalizarea prezenţei A.C.B.R. să se îmbrace de urgenţă mijloacele de protecţie individuală, în primul rând masca contra gazelor, pentru a proteja în cel mai scurt timp aparatul respirator, ochii şi aparatul gastro-intestinal: se va face deplasarea către cele mai apropiate adăposturi sau încăperi de locuit etanşate.
Protecţia personalului şi a bunurilor materiale de orice natură împotriva acţiunii vătămătoare a substanţelor toxice constă în evitarea contactului direct cu acestea.
Pentru evitarea contaminării cu A.C.B.R. ca urmare a atacurilor teroriste, este deosebit de important ca organismul să nu vină în contact direct aceştia reducând astfel acţiunea ACBR asupra acestuia.
În acest sens, este indicată utilizarea măştilor contra gazelor, împreună cu pelerine, mănuşi şi ciorapi de protecţie (mijloace individuale de protecţie) sau acolo unde nu există (gospodării, locuinţe particulare, clădiri izolate (ambasade) ) se pot utiliza mijloace aflate la îndemână (pânză groasă, material plastic, mănuşi de unică  folosinţă, etc).
Scopul esenţial este acela de împiedica pătrunderea A.C.B.R. pe căile respiratorii şi împiedicarea depunerii acestora pe corp.
După pătrunderea în adăposturi sau incinte realizate special şi prevăzute cu sisteme de filtroventilaţie, este obligatoriu ca toate mijloacele de protecţie utilizate să fie depozitate separat, la dezbrăcarea acestora evitându-se contactul cu materialele contaminate.
Se recomandă ca pe timpul atacului cu A.C.B.R. şi după, să nu se consume alimente sau apă contaminate sau posibil a fi contaminate.

C.2.Protecţia împotriva atacurilor chimice

Atacurile chimice se realizează prin eliberarea în mediu, ca urmare a unor acţiuni teroriste, a unor agenţi chimici în cantităţi care să depăşească nivelele maxim admise şi care pot afecta sănătatea populaţiei (pot cauza intoxicarea sau decesul).
Prin decontaminare chimică se înţelege acţiunea de îndepărtare, neutralizare sau distrugere a substanţelor toxice depuse pe teren, clădiri, instalaţii, personal, animale, echipament, mijloace de transport, apă, alimente, furaje etc.
Decontaminarea se execută folosind procedee  mecanice, termice sau chimice.
Dintre substanţele folosite pe scară largă pentru decontaminare chimică se numără:
- laptele de var;
- hipocloritul de calciu, 2/3 bazic;
- soluţie amoniacală;
- amoniacul gaz;
- soluţie de sodă caustică;
- soluţie de carbonat de sodiu;
- cloraminele;
- argila;
- cărbunele activ.
 Declanşarea efectelor vătămătoare ale armei biologice se bazează pe activitatea specifică provocată de agenţii patogeni (bacterii, virusuri, ricketsii, ciuperci, paraziţi) şi toxinele microbiene asupra oamenilor, animalelor sau culturilor vegetale.
Bolile care pot fi provocate sunt:
ciuma, holera, variola, morva, antraxul, bruceloza, tularemia, febra tifoidă – provocate de bacterii;
tifosul exantematic, febra aftoasă – provocate de ricketsii;
variola, gripa, encefalita, febra galbenă – provocate de viruşi.

C.3. Protecţia împotriva atacurilor biologice

Protecţia împotriva armei biologice constă în luarea din timp a unor măsuri de prevenire care pot scădea mult acţiunea vătămătoare a acesteia. Unele dintre cele mai eficiente măsuri le reprezintă vaccinul şi anatoxinele.

Vaccinurile sunt preparate medicale care conţin microbi (inerţi sau mult atenuaţi) care introduşi în corp determină răspunsul imunologic al organismului făcând ca rezistenţa acestuia să crească.

Anatoxinele sunt preparate compuse din produse ale activităţii vitale ale microbilor, făcute nepericuloase şi care au drept urmare creşterea rezistenţei organismului în faţa bolilor.

Principalul pericol al armei biologice constă în faptul că îmbolnăvirea oamenilor se poate produce chiar dacă nu s-au aflat în focarul iniţial şi de aceea o importanţă deosebită o are respectarea regulilor de igienă şi curăţenie.

C.4. Protecţia împotriva atacului nuclear sau urgenţei radiologice

Un mod de autoprotejare împotriva iodului radioactiv este de a lua pastila de iodură de potasiu (KI). Pastila de KI este mult mai eficientă dacă este luată înaintea expunerii la iod radioactiv. În acest caz, pastila de KI poate asigura o reducere a dozei încasate cu 98%. Dacă este luată la 4 ore după expunerea la iod radioactiv, pastila vă asigură o reducere a dozei încasate cu 50%. Administrarea de pastile KI trebuie făcută rapid în cazul unei urgenţe. Astfel de pastile vor fi disponibile şi la Centrul de Primire pentru a fi distribuite.  Este normal să ne aşteptăm la manifestări de panică pe scară largă în cazul utilizării A.C.B.R. în scopuri teroriste sau doar dacă s-ar presupune utilizarea lor.  Se poate anticipa o reacţie psihologică, aşa-numita maladie sociogenică a maselor. Exemplele referitoare la maladia sociogenică a maselor avertizează asupra riscului  amplificării necontrolate a răspunsurilor psihologice la ameninţări cu A.C.B.R., sporindu-le, astfel, impactul. Trebuie să recunoaştem că, oamenii sunt înclinaţi să nesocotească sau să refuze avertizarea legată de un anume pericol. Aceasta poate avea consecinţe dintre cele mai tragice.

Conţinutul informaţiei, ca şi termenii folosiţi, trebuie să concorde cu situaţia, iar celui care le receptează trebuie să i se dea indicaţii exacte despre a ceea ce are de făcut. Modul de exprimare trebuie să transmită şi aibă efectul unui semnal care avertizează că viaţa îi este în pericol. În cazul unui atentat terorist, toţi trebuie să primească tratamentul necesar cât mai repede posibil. „Cu cât este mai lung intervalul între contaminare şi începutul tratamentului, cu atât el are şanse mai mici să reuşească". Cum atentatul a fost întreprins în clandestinitate totală (microbul este silenţios şi invizibil), trebuie să treacă multe zile înainte ca victimele să-şi dea seama că sunt contaminate. Spitalele nu ar putea face faţă mulţimii care s-ar prezenta la vaccinare. Poate că apelurile la păstrarea calmului ar linişti nebunia. Totuşi, victime ar exista.

Concluzie. Din nefericire nu s-a descoperit nici un mod eficient de a preveni terorismul cu A.C.B.R. Aşadar, protejaţi-vă prin cunoaştere ! Numai cunoaşterea te face cu adevărat liber!