Primele arme care folosesc câmpurile electromagnetice sunt derivate din unele aparate medicale! În numărul din 4 aprilie 1978 al periodicului Newsletter, apărea, sub semnătura lui R. C. Beck, articolul „Extreme Low Frequency Magnetic Fields are E.E.G. Entrainement”, în care autorul analiza efectele pe care câmpurile electromagnetice de foarte joasă frecvenţă le exercită asupra fiziopatologiei omului, cu referire expresă asupra encefalogramelor. În viziunea autorului, câmpurile de extrem de joasă frecvenţă, cuprinse între 6,67 şi 6,26 Hz, provoacă stări confuzionale şi angoase, depresii, tensiuni, greţuri, lungirea timpilor de reacţie, desincronizări ale (electroencefalogramei) EEG, însoţite şi de alte tulburări neurovegetative. În acelaşi timp, câmpurile oscilatorii de 7,83-8,0 şi 9,0 Hz au capacitatea de a induce diminuarea stărilor de angoasă şi a tensiunilor. Se consideră că frecvenţele domeniului de extrem de joasă frecvenţă Extreme Low Frequency (E.L.F.) sunt purtătoare pentru mesajele extrasenzoriale, cum ar fi cele telepatice, telekinezice, radiestezice şi în general, psihotronice. Conform datelor din reţeaua Internet firma „Cyberkinetics Inc.” (S.U.A.), a primit aprobarea pentru experimentarea pe fiinţa umană a unor cipuri revoluţionare. Unul are capacitatea de a permite celui ce-l are implantat să citească gândurile persoanei ce o priveşte, iar al doilea permite comanda maşinilor cu puterea minţii.

Ruşii au realizat un cip ce are ascunsă în una din secvenţele de programare un miniprogram nedetectabil şi cunoscut numai de proiectant, care poate fi acţionat printr-un stimul intern (virus, comandă temporizată, etc.) sau comandă externă (radio, Tv, reţele P.C. sau chiar prin reţeaua electrică) şi care creează un mesaj subliminal ce acţionează asupra ochiului operatorului P.C. creându-i stimuli creierului şi condiţii metabolice ca într-un timp extrem de scurt acesta „să sufere un atac cerebral sau infarct miocardic”, după care defectează iremediabil şi P.C.-ul! Observaţii efectuate de către serviciile secrete americane au stabilit, pe de altă parte, faptul că, în fosta Uniune Sovietică, începând din vara anului 1978, au avut loc experimente de utilizare a câmpurilor cu putere de 5-15 MW. Ori, s-a constatat că acest gen de transmisiuni sunt capabile să interfereze cu organismul uman, producându-i modificări psihoemoţionale.

Având o putere de 25-30 de ori mai mare decât cea a câmpului geomagnetic terestru, aceste radiaţii acţionează tocmai prin intermediul acestuia, modificându-l în zona de acţiune a generatoarelor de acest tip şi acţionează direcţional asupra ţintei alese. Plecând de la acest principiu s-au realizat armele psihotronice cu rezonanţă Schumann.

Cercetări începute încă în anul 1957 de către W.O. Schumann au demonstrat faptul că, între scoarţa terestră şi ionosferă, adică pe o înălţime de cca. 80 km, atmosfera din jurul pământului delimitează o cavitate rezonantă, în care se poate decela existenţa a cinci frecvenţe electromagnetice naturale fundamentale ale câmpului geomagnetic terestru şi anume: 7,8; 14,1; 20,3; 26,4 şi 32,5 Hz care, pe de o parte, sunt influenţate de activitatea cosmică, în principal cea solară iar pe de altă parte influenţează, la rândul lor, rezonant, fiziologia şi activitatea organismelor vii.

Dintre cele cinci frecvenţe fundamentale ale zonei de rezonanţă Schumann, prima şi anume cea de 7,8 Hz exercită influenţa cea mai puternică asupra organismului uman,. Acest lucru se datorează faptului că una dintre frecvenţele de bază ale activităţii cerebrale umane se realizează prin producerea unor pulsaţii electromagnetice ale creierului cu o valoare nominală de aproximativ 7 (Hz), cicli/secundă. Aceste pulsaţii cerebrale se găsesc într-un raport de continuă rezonanţă Schumann. Prin modificarea parametrilor acesteia, datorită fenomenului de rezonanţă indusă, se produce o modificare implicită a activităţii cerebrale umane. Este ceea ce se întâmplă în mod natural atunci când se produc exploziile solare, vizibile sub forma petelor solare şi care sunt urmate, de obicei, de creşterea incidenţei unor afecţiuni, în special de tipul infarctului miocardic şi hemoragiilor cerebrale. În mod artificial, acelaşi proces poate fi indus şi prin utilizarea locală a câmpurilor de extrem de joasă frecvenţă, care produc apariţia tulburărilor descrise mai sus. Dar nu numai frecvenţele zonei de extrem de joasă frecvenţă a spectrului electromagnetic au o asemenea influenţă. Şi undele acustice emise în gama de 7 Hz acţionează rezonant asupra creierului uman, producând un tablou clinic asemănător, în funcţie de intensitatea zgomotului emis putând avea, potenţial, efecte şi mai dramatice.

Sunt cunoscute diverse cazuri de acţiuni psihotronice, dintre care se pot menţiona bombardamentul Ambasadei S.U.A. din Moscova cu microunde în 1972, când s-a îmbolnăvit de leucemie sau cancer peste 70 la sută din personalul ambasadei între care şi ambasadorul Jack Anderson , majoritatea murind în scurt timp. Datele au fost dezvăluite cu ocazia deconspirării de Proiectului „Pandora” de către C.I.A. Electrozii de conducţie se plasează de obicei pe zona capului. Frecvenţa purtătoarei de U.S. se reglează funcţie de frecvenţa de rezonanţă a pielii, care are proprietăţi piezoelectrice şi care atunci când este vibrată, generează semnale electrice şi unde scalare care ajung în urechea internă. Percepţia holografică se face prin funcţia creierului de a decodifica semnalele primite, neurofonul stimulând nervii receptori din ţesutul epitelial cu semnale codificate digital corespunzătoare receptării de către creier a informaţiei auditive care a fost codificată. Aparatul a fost utilizat cu succes şi în cazul persoanelor cu nervul auditiv afectat (surde).

Cu neurofonul s-au făcut studii de recepţie stereo a unor sunete cu frecvenţă decalată (300 Hz şi 330 Hz) care în mod normal se combină şi generează efecte auditive la nivelul urechii interne (la: „Tufts University”, de către dr. Dwight Waybe Bateau şi la Monroe Institute). S-au putut induce de asemenea, stări psihice corespunzătoare undelor cerebrale alpha, beta, theta, transmiţând semnale acustice corespunzătoare acestor unde cu neurofonul. Autorul a obţinut pentru acest aparat, brevetele: U.S. 3393279, U.S. 3647970 şi U.S. 756124.

În 1991, Martin Lenhardt de la Universitatea din Virginia, S.U.A., a descoperit că într-adevăr organismul are abilitatea de a detecta ultrasunete conduce prin piele, oase sau lichide umorale prin intermediul urechii interne care are terminaţii nervoase în legătură cu zona creierului care prelucrează sunetele. Începând cu anul 1996, neurofonul a devenit bun pentru publicul larg, după ce a fost ţinut ca secret militar de armata S.U.A.

În Cehoslovacia au fost înregistrate şi studiate, cazuri de persoane care pot „auzi” cu vârful degetelor, iar în Rusia şi România s-au înregistrat cazuri de persoane care „văd” cu vârful degetelor.

Generatorul orgonic portabil produs şi comercializat în S.U.A., este simplu de realizat şi are formă de cavitate rezonantă cu straturi alternante de folii din tablă de oţel alternând cu straturi de pâslă (3-5 straturi) şi introdusă într-o carcasă din lemn paralelipipedică cu deschidere la unul din capete - pentru emiterea radiaţiei de unde staţionare formată în interior. Sau, în altă variantă, sub formă de straturi de plasă de sârmă fină alternând cu straturi de pâslă, cavitatea rezonantă astfel formată fiind introdusă într-o carcasă din tablă de oţel perforată. Pâsla este îmbibată în ulei vegetal. Carcasa din lemn sau pâslă poate fi înlocuită şi cu plastic. Carcasa din lemn sau pâslă poate fi înlocuită şi cu plastic. Suprafaţa interioară e recomandabil să fie din tablă de oţel galvanizată sau lăcuită cu şerlac. În altă variantă, generatorul organic e construit sub formă tubulară, din minim trei straturi de plasă de sârmă fină alternând cu straturi de folie de polietilenă. Deschiderea cavităţii de generator orgonic e preferabil să fie suficient de mare pentru a include un pahar sau o sticlă cu lichid comestibil pentru energizare.

În 1990, profesorii Steven Koali şi William Lyman de la „Colegiul Enstein” de medicină din New York au arătat că microcurenţii electrici de 50-100 microamperi pot altera suprafaţa exterioară a proteinelor virusului HIV şi preveni ataşarea lor de receptorii biologici, nemaiputând fabrica o enzimă esenţială pentru reproducerea lor. Cercetări efectuate de Bob Beck privind durata medie de viaţă a celulelor sanguine, au arătat că în timp ce durata medie de viaţă a celulelor sanguine ale sângelui normal e de circa 4 zile, celulele sanguine tratate cu microcurenţi electrici trăiesc câteva luni. S-a arătat de asemenea, că microcurenţii nu distrug celulele sanguine şi că prin microcurenţi de inducţie se pot neutraliza în cantitate mare paraziţi, viruşi şi microbi, putând fi astfel curăţat sângele pe cale electromagnetică. Ascultarea unor transmisii modulate prin microunde se bazează pe faptul că senzaţiile auditive se transmit la creier sub formă de impulsuri electrice, care pot fi transmise creierului şi direct, cu ajutorul undelor electromagnetice. Dr. Frey a descoperit că atunci când microundele de 300-3000 Mhz sunt pulsate (emise) la rate specifice, creierul uman poate auzi aceste impulsuri ca şi cum ar fi emise din spatele capului. Cercetările au arătat că microundele sunt oscilaţii ale creierului (receptate ca purtătoare de informaţie) în zona temporală a creierului, în faţa urechilor, efectul fiind aparent rezultatul presiunii undelor electromagnetice asupra ţesuturilor nervoase care sunt în legătură cu receptorii neuronali din urechea internă. Microundele pot stimula şi direct celulele nervoase ale căilor neuronale ale simţului auditiv.

O tehnologie de inducere de voci recepţionate direct la nivelul creierului cu microunde modulate, a fost dezvoltată de dr. Joseph Shorp în 1973 la Walter Reed Army Research Institute, folosind microunde pulsate conform audiogramei informaţionale reproduse. În cadrul acestor cercetări au fost utilizate şi game de frecvenţe de microunde purtătoare capabile să genereze hipnotizarea subiectului de către dr. Sidney Gottlieb prin transmiterea de comenzi hipnotice la nivel de subconştient. Se afirmă că armata S.U.A. posedă deja arme non-letale de control a minţii cu infrasunete, microunde şi cu emiţători de radiofrecvenţă - bazate şi pe efectul de antenă al corpului uman la frecvenţe de 70-100 Mhz, folosite experimental. Se consideră că şi comunicările telepatice între doi indivizi se bazează pe comunicarea prin microunde modulate, produse de neuroni.

Utilizarea armelor de producere a vocilor mentale prin microunde modulate se poate face prin acţiuni subconştiente fie prin comenzi hipnotice fie prin interogaţii, perturbări interogative sau bazate pe injurii, blesteme etc. (precum şi cazurile clasice de vrăjitorie, practica woodoo etc.), inducere de afecte negative prin ameninţări, război informaţional, informatic sau imagologic, etc.

Sunt cunoscute cazuri de atac la persoană cu astfel de arme, cum ar fi cel al taiwanezului J. Wang, care în 1980 urmărind ca soţiei să-i fie înlăturată influenţa în firma transnaţională pe care o conducea şi pentru a-i anihila obiceiul de a divulga secrete ale afacerilor unor terţe persoane (voit sau involuntar) , cu sprijinul securităţii taiwaneze a fost iradiată cu microunde purtătoare modulate cu voci mintale şi de inducere de hemoragii cerebrale astfel încât i-au indus un comportament paranoic de persoană nebună, dar în urma „tratamentului” administrat, J. Wang însuşi a decedat din cauza hemoragiilor cerebrale, iar soţia sa, refăcută mintal după mult timp în spital, a emigrat în Statele Unite, unde a fost în continuare urmărită şi iradiată de taiwanezi pentru a fi eliminată definitiv din afaceri de către clanurile concurente.

Un alt exemplu de atac cu arme de inducere mentală cu voci cu microunde este cel al unui chinez stabilit în 1994 în SUA, care şi-a ucis soţia la îndemnul unor voci care în viziunea lui mentală, veneau de la „un înger” care încerca să-l ajute (caz publicat în revista The World Journal) deşi totul era creat artificial de către cei ce doreau să-i distrugă familia ,prestigiul şi credibilitatea. Dispozitive de inducere a somnului au fost realizate şi experimentate în fosta U.R.S.S. încă din 1974, prin unde radio pulsatorii de sincronizări cu frecvenţele de comunicare dintre anumiţi neuroni. S-a dovedit că undele radio pulsate pot modifica activitatea unor neurotransmiţători. Pulsarea s-a făcut pe frecvenţa biocurenţilor cerebrali specifici stării de somn (starea delta: 0,5-4 Hz) şi preferenţial - la 0,8 …1 Hz. Astfel de experimente au fost realizate şi la Institutul Walter Reed Army din S.U.A., de către Robert Becker. Cercetări ale efectelor acestor arme au fost efectuate între 1990-1995 şi de savantul rus Vladimir Lopatin.