Nu poți să nu observi că pentru fiecare titlu atârnat la brăcinarul de colecționar, Iohannis a dat la schimb ceva. Pentru a-și atârna la brăcinar scheletul în putrefacție al Premiului European „Coudenhove-Kalergi”, este de înțeles că a dat o țară, cu tot cu locuitori, pentru că autorul macabrei: „a trebuit să moară oameni …”, lipsitul de empatie și minime calități umane, nu a dat niciodată nimic de la el, până acum! Mai mult, istoria ne arată că toți cei cu care a tranzacționat premii și titluri în beneficiu personal, au ajuns „reziduuri” ale prezentului politic, de la Năstase, la Băsescu, de la Antonescu, la Ponta!

Când a primit cadou Capitala Culturala Europeană 2007 și colanul în mare cruce (de la Băsescu), Iohannis a dat un oraș, pe care l-a feliat succesiv cu P.S.D.-ul lui Adrian Năstase, apoi cu P.D.(L.)-ul lui Băsescu și P.N.L.-ul lui Tăriceanu. Ce mai sunt astăzi cei trei „mari”? Apoi, când nu a mai avut nevoie de cei ei, a dat străinilor tot ce au dorit, iar primele exerciții de îndemânare tot la Sibiu au fost făcute. Companiile germano-austriece au primit sute de hectare din „proaspătul” intravilan al orașului care se extindea în interesul celor care erau scutiți de taxe și impozite, dar care contribuiau consistent, cu bugete niciodată verificate, la imaginea și soclul colecționarului de cadavre. Pe acest principiu, să punem o rază de lumină pe legăturile „invizibile” care leagă „Polisano” de Iohannis. Fondatorul și masivul finanțator la afacerile de imagine ale colecționarului s-a sinucis, în timp ce „Polisano” a rămas în zona de interes. Acum nimeni nu mai face niciun efort să se ascundă.


Sinucis, a căzut la datorie și un intim prieten/ă de la compania de transport local din Sibiu, altă afacere prin care Primăria colecționarului a plătit cărămizile de laude, aplauze și medalii primite din zona germano-austriacă. Pe lista „cadavrelor” în viață se regăsesc oameni cândva lăsați să creadă ca sunt puternici: Ilie Carabulea (Holdingul Atlasssib/Carpatica) - marele diriguitor-finanțator al tuturor hachițelor lui Iohannis, Ion Ciolan (Holdingul Ambient) - finanțator masiv în primele campanii de imagine care au trecut granițele Sibiului și României. Cei doi sunt astăzi, umbre, primul frăgezit frecvent în arest și pușcărie.

La brăcinar se regăsesc și „capetele” avocaților și notarilor din Sibiu care i-au meșteșugit actele prin care au fost preluate imobilele din Sibiu, la rândul lor ajunși să fie prăvăliți de pe scara vedetelor agreate, pentru ca au emis pretenții. Asta spre deosebire de cei care au dorit să fie doar slugi, cum este cazul procurorului recunoscut drept tractorist sau judecătoarei care a promovat parteneriatul de nădejde cu criminalul D.N.A. condus de o alta sluga promovată la nivel european.

Singurii finanțatori care niciodată nu au pățit sunt cei naturalizați în România, care și-au (re)găsit rădăcinile românești până acolo încât au simțit puternic misiunea de a fi mereu printre fondatorii experimentelor politice românești, de la P.D.-L., la A.L.D.E. De asemenea, nelipsiții buni și permanenți prieteni din cunoscuta drept mică dar influentă comunitate a evreilor din România. Pentru că cine știe mai bine că niciun titlu și premiu nu se dau fără un meșteșug de afacere bună. Cei dornici să aprofundeze lista „trofeelor” și „plăților”, le recomand studiul CV-ului celui mai premiat președinte din Europa, chiar mai premiat decât Nicolae Ceaușescu, cel care a lăsat la momentul execuției o țară numai bună de jefuit și tranzacționat pentru 30 de ani de democrație, libertate și nesfârșită luptă împotriva comuniștilor!?

O listă în care principalii autori morali vom descoperi că sunt „reziduurile” românești, abia în ultima vreme străinii care transformă România în colonia peste care îl tolerează pe multi-pluti-premiatul dezbinator-egoist Klaus Werner Iohannis. Dacă pentru fiecare titlu sau premiu ar fi făcut un gest de om normal, probabil ca Maria Cociorvan, Ion Mustață, Ioan Sava, pentru a da doar câteva nume de victime ale epocii de aur Iohannis, ar fi ajuns să cunoască moartea la timp, nu ca urmare a dezinteresului complice pentru adevărul și dreptatea pe care și Uniunea European le vopsesc după interes! Dar, oare poate cineva să dea un singur nume de român aflat în nedreaptă suferință pentru care mult iubitul și stimatul de către străini președinte Klaus Werner Iohannis a mișcat un deget?

Altfel… cum să premiezi un colecționar de cadavre, un președinte dovedit hoț de case, dator la bugetul consolidat al uniunii (prin bugetul României), complice la distrugerea încrederii în tocmai marea și minunata deloc imparțială Uniune Europeană?