Era cât p-aci s-o strig pe Alice, nebăgând eu de seamă că trăiesc în Țara Min(ci)unilor, nicidecum în Ţara Minunilor. Într-un articol anterior, am menționat câteva domenii în care s-au deschis centre de excelenţă, rezultatul fiind acela că a dispărut normalitatea și a fost înlocuită cu excelenţa. Desigur, excelență „Made in Romania”. Astfel, în sport, acolo unde câștigam medalii pe bandă rulantă la gimnastică, acuma nici nu ne mai calificăm, acolo unde ne băteam cu campioanele mondiale și europene la fotbal, acuma de-abia mai câștigăm cu Malta, Feroe, Gibraltar, echipe reprezentând țări cu...

Citeşte articol complet...

Până la urmă trebuia să se întâmple şi asta: să vedem cu ochiul liber cum scamatorii din umbră scot din mânecă, hocus-pocus !, un preşedinte dovedit fără calităţi. Totuşi, ca niciodată, la aceste alegeri am avut parte de cel puţin doi candidaţi cât de cât acceptabili, deşi nici ei nu erau ideali, şi pe dreapta, şi pe stânga - e vorba de Dan Barna şi de Mircea Diaconu -, poate au mai fost şi alţii. Ne-am trezit în finală cu tusea şi cu junghiul. Faites vos jeux ! Rien ne va plus ! Sau Enjoy !, că tot mergem după lozinci americane.

Se poate spune că atât Mircea Diaconu - care a apărut în...

Citeşte articol complet...

Cred că în nicio ţară din lume nu se vorbeşte mai mult decât la noi despre lege, legalitate, Constituţie şi tot ce ţine de justiţie, prin aceasta din urmă înţelegându-se doar D.N.A. Experienţa arată că numai ea este mai presus de lege, de Parlament, de Guvern, de oricine şi de orice, doar D.N.A. nu plăteşte pentru greşeli şi nu dă nimănui socoteală. Cei ce cunosc ori au trăit perioada de după război, a instalării şi a practicilor comunismului primitiv, vor spune ca şi mine, că am ajuns să retrăim cam tot ce ne-a fost dat să detestăm atunci, dar cu o şi mai mare greaţă. Bolnavilor de gargară...

Citeşte articol complet...

Vă prezentăm astăzi, în „time-out-ul” campaniei electorale, o opinie altfel decât ar dori „KWI-ul de tutti capi” de la Hermannstadt-ul (ne)românesc. Precizăm că poziţia noastră nu se regăseşte pe „eşichierul politic” practicat de trei decenii. Dorim doar emanciparea şi supravieţiurea românilor, luarea lor de poziţie - prin vot. „Noi suntem români !” nu este doar titlul unui îndemn la demnitate, ci un mod de supravieţuire a Neamului şi a Naţiunii Române ! (Redacţia ART-EMIS).

Vreau să vă spun, la modul cel mai serios şi fără nicio glumă, că este impusă cu foarte mare putere o...

Citeşte articol complet...

Nemţii de la „Der Spiegel” despre Klaus Iohannis:  „Administraţia sa e un dezastru”

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a început mandatul cu mari promisiuni de reformă, dar politicile sale par a fi „un dezastru", comentează revista germană Der Spiegel, catalogându-l „diletant” pe liderul României: „Klaus Iohannis, preşedintele de etnie germană al României, şi-a început mandatul cu mari promisiuni de reformă, dar Administraţia sa este un dezastru. Acum, i-a abandonat şi pe eroii Revoluţiei din 1989", comentează Keno Verseck, editorialist al publicaţiei Der Spiegel, într-un material intitulat...

Citeşte articol complet...

Arhitoleranţa românilor creştini uzurpă adevărul ceresc şi pământesc - cazul Boia Lucian

„A fi român în ţara ungurească era o crimă în faţa cârmuitorilor acestei ţări,  clădite, din veac, pe temelia fărădelegilor.” (Pr. dr. Sebastian Stanca)

Arhitoleranţa creştinilor români ortodocşi este împotriva Iubirii şi a Dreptăţii lui Dumnezeu, Care este adevărul - Viaţa - Iubirea - Libertatea absolută. Arhitoleranţa creştin-ortodoxă a vlaho-românilor nu este nici ceva firesc, uman, nu este nici o virtute cardinală şi nici o virtute evanghelico-creştină, fiindcă am asuma Iubirea lui Hristos...

Citeşte articol complet...

Nu-mi propusesem să scriu iarăși în apărarea reperelor identitare, cum am făcut-o în atâtea rânduri, dacă nu l-aș fi văzut pe Theodor Stolojan, sâmbătă , 12 octombrie, într-o emisiune TV.Tocmai salutam intreprinderea lui Nicolae Cârlan, de recuperare a dramaturgului Ion Luca (Teatru esențial, Editura Lidianca, 2017, Colecția Recuperări, 1930 pag.),  scos din scenă de Nina Cassian, în „Rampa”, 28 septembrie 1947. Ninoșca fusese oripilată de piesa Salba reginei care „ațâța” la „ură de rasă”, vizând-o  pe... Ana Pauker printr-un personaj: arhiereul Ana. Piesa lui Ion Luca a fost...

Citeşte articol complet...

Găsesc, din când în când, prin presa împinsă forțat în capitolul „ne important” de docții învârtitori ai publicațiilor românești, știri pline de lumină. Știri trecute cu bună știință în categoria „asta nu se publică”. De ce se întâmplă așa? Se întâmplă pentru că întreaga presă este strict controlată. Pentru că tot ce se adresează publicului larg (cu excepția unei mici părți a online-ului) este cernut atent de personaje invizibile nouă, mereu neștiute, mereu în umbră. Ele sunt acelea care, de acolo de sub pavăza anonimatului, îmbuibă presa cu informații în care sunt meșteșugit ascunse (de cele...

Citeşte articol complet...

Foarte puţini dintre noi ştiu precis pe cine vor vota! Majoritatea, nu! Aici mă aflu şi eu!

Voi proceda astfel: voi urmări pe fiecare candidat în timp ce vorbește, dar voi opri sonorul. De ce? Practic, fiecare își prezintă „marfa”, în care cred mai mult sau mai puţin. Vorbele sunt cea mai mare înșelătorie. În primul rând, pentru că abat atenția de la omul în sine.

Mai întâi, pe noi ne interesează omul așa cum este el cu adevărat, nu frazele meșteșugite care au darul să ne abată atenția de la persoană, care vor să ne arate o imagine fabricată, nu omul așa cum este el.

De cele mai...

Citeşte articol complet...

Epistola pe care o veţi citi a fost scrisă şi „expediată” înaintea expirării statutului de chiriaş vremelnic la palatul Cotroceni al încă actualului Gauleiter cu denumire oficială de Preşedinte şi, sine die, înainte de primul tur al faţetei oficiale a aşa ziselor „alegeri prezidenţiale”. Prin culisele presei se şopteşte că viitorul Gauleiter al coloniei corporatist-globaliste este deja „ales” prin Befehl-ul dat de Komandaturile de la Berlin şi Washington. Ce nu face un Gauleiter pentru o şapcă ?! (Ion Măldărescu - ART-EMIS)

Domnule Președinte,

Am 39 de ani, am soție și doi copii și...

Citeşte articol complet...

În vreme ce noi ne agităm (mai mult, mai puţin sau deloc) cu alegerile noastre prezidenţiale, pământul continuă totuşi să se învârtă (e pur si muove), iar politica mondială să ne aducă ştiri după ştiri, una mai şocantă decât alta. Procedurile de impeachment pentru neobişnuitul preşedinte american Donald Trump au fost demarate prin vot, fără şanse reale de succes (nu a votat nici un ales republican) dar cu rezultate evidente în diminuarea rolului de jandarm planetar al americanilor, republicani şi democraţi deopotrivă. Celălalt mare lider politic populist mondial, conservatorul britanic Boris...

Citeşte articol complet...

Zi de zi, pentru a fi cu ochii în lume, dar mai ales pentru a fi informat, privesc la televizor, ascult un post de radio sau răsfoiesc unul sau altul dintre tabloidele încă reavăne, gata să îmi mân­jească degetele cu cerneală. Şi asta nu ar fi mare dandana ! Săpun, slavă Domnului, este ! Apă, la robinet, mai limpede, mai cu rugină, dar este ! Aşa că, fără prea mare efort, în măsura în care vrei să fii sănătos, te speli şi mâinile îţi sunt iar curate. Plumbul, otrava nevăzută din cerneală, se duce pe apa sâmbetei. E, nu chiar pe-acolo, câtă vreme circuitul existenţei noastre...

Citeşte articol complet...

„Vocaţia istorică presupune atît puterea de a cunoaşte sensul devenirii, stările de suflet confuze ale maselor, dorinţele nelămurite, cît şi capacitatea de a le clarifica şi a le impune pecetea unui duh propriu.”.  (Dan Zamfirescu)

Clipe, momente, năzuinţe, frângeri, sentimente, crez, ideal, viaţă, vocaţie, misiune, mărturisire s-au aşternut la temelia gândirii marelui filosof al culturii Artur Gabriel Silvestri pentru a ne rezidi nouă Românilor creştini-ortodocşi o România Tainică . Fragmente zguduitoare, vise, lupte neîntrerupte şi ţeluri înalte s-au întreţesut în fibra lui de român...

Citeşte articol complet...

Stăm în gospodăria lucrurilor ca niște marțieni care nu știu ce sunt lucrurile în sine și nu cunosc limba prin care să comunice cu ele. Toate lucrurile,după filosoful Maxim Mărturisitorul, ar fi „rațiuni inteligibile” spre om, iar Stăniloae le numește „cuvinte”'. Pentru a ne înțelege om cu om folosim un limbaj al vorbelor. Prin ele comunicăm despre noi, cine suntem, de unde venim și spre ce ne îndreptăm. Astfel prin dia-logos aflăm și despre partenerul nostru cine este, de unde vine și în ce direcție se îndreaptă. Vorba noastră nu este numai sunet, ci prin întrepătrunderea dialogică, precum o...

Citeşte articol complet...

Nu demult, am întâlnit la Frankfurt un român bine germanizat care trăia complexul românismului, fiind revoltat pe faptul că „nu mi se dă dreptul de a fi român”. Cică a venit în țară să-și recapete niște drepturi și a fost tratat ca străin. El s-a născut în România și de 30 de ani trăiește în Germania, are cetățenie germană. Ce trebuie să fac ca să dovedesc că sunt român?, mă întreba, asta îl frământa pe el. Noi, românii de aici, suntem tratați ca niște paria. Uite, la alegerile pentru europarlamentare, au venit aici, la singura urnă de la Offenbech, 5 mii de români și nu au apucat să voteze...

Citeşte articol complet...

Academia Română a inițiat o serie de dezbateri pe teme actuale, cu impact major asupra omului și societății contemporane. Prima dintre aceste dezbateri științifice a avut în centrul atenției tehnologiile informației și comunicațiilor (T.I.C.) și inteligența artificială (I.A.), punând accent pe efectul acestora asupra societății în ansamblul ei, cât și pe rolul roboticii în dezvoltarea societății românești.

Academia Română consideră că utilizarea noilor tehnologii digitale are efecte imediate în numeroase domenii și prin Grupul de Reflecție privind impactul evoluției T.I.C. și I.A. asupra...

Citeşte articol complet...

La 5 noiembrie 2019, Adrian Păunescu ar fi împlinit 76 ani. N-a fost să fie, iar românii au mai pierdut un mare patriot. Opera sa a rămas. Poetul a anticipat dezastrul care, în mare măsură pentru noi, cei din România catastroficei ere postdecembriste, cu etapele ei distructive, mai cu seamă cea iohanniană deja s-a întâmplat, însă îndemnul său nu trebuie nici uitat, nici ignorat. „Istoria se răzbună, repetându-se” spunea Nicolae Iorga. Avea dreptate (Redacţia ART-EMIS).  

„La muncă, derbedei, că trece anul/ Şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul./ Făceaţi pe democraţii cei cucernici,/...

Citeşte articol complet...

Citeşte articol complet...

Octombrie 1943. Ion Antonescu rezistă presiunilor economice germane.
Carl Clodius: „Dacă noi vom da curs cererii române și vom plăti livrările de produse agrare în aur, atunci acest lucru ne va costa probabil 3-4 vagoane aur în valoare de 84 până la 112 milioane mărci germane”.

Dacă în ceea ce privește participarea militară românească la război alături de germani, la parametri cât mai mari, mareșalul Ion Antonescu nu a avut nicio reținere, acceptând cererile lui Hitler (cel puțin până la înfrângerea de la Stalingrad), în problema relațiilor economice lucrurile au stat cu totul altfel...

Citeşte articol complet...

Gata, cu chiu cu vai, târâș-grăpiș, guvernul P.N.L. fu instalat. Bineînțeles, așa cum se fac toate treburile „serioase” la noi, cu palpitații, palme, învinuiri de trădare, trădări mai pe față mai prin dos, dar cu circul de rigoare și rezultatul scontat. Cu tot scorul strâns, aproape de limită, guvernul fu aprobat din prima. România are un guvern legitim- ca să parafrazez un premier în funcție-  un guvern  chinuit de legitim.

Preludiu de „mandolă”

Chinuitul vot din 4 noiembrie 2019 a fost precedat de activități specifice, cu nimic mai prejos :

Viorica...

Citeşte articol complet...