Preot Marius CostacheBiserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului" din Piteşti se află aşezată în partea de vest a „Oraşului lalelelor", în apropierea pădurii Trivale, de unde şi denumirea cartierului Trivale, fost odinioară, satul Papuceşti. Ideea construirii unei biserici în cartierul Trivale a aparţinut Înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop Calinic al Argeşului şi Muscelului, care în anul 1994 a încredinţat vrednicilor clerici, preoţii: arhimandrit Ciprian Otoroschi şi protosinghel Gherasim Nicuţ, de la Mânăstirea Trivale, misiunea şi osteneala sfântă de începere a lucrărilor de construcţie a unei biserici noi...

Popa IonCunoscut lumii în special prin crearea primului avion cu reacţie, „Coandă 1910", şi descoperirea „Efectului Coandă", urmată de întemeierea ştiinţei „Fluidonica", Henri Coandă este, de fapt, un precursor într-o multitudine de domenii, geniul său deschizând noi căi de explorare cu obârşia în cele peste 250 de „daruri pentru omenire" însoţite de peste 700 de brevete, românul devenind un nume de puternică rezonanţă în lumea ştiinţei şi tehnicii contemporan. Familia, mediul în care a crescut, s-a instruit, a trăit şi a creat i-au oferit lui Henri Coandă un cadru optim formării personalităţii sale...

Arhiepiscopia RâmniculuiArhiepiscopia Eparhiei Râmnicului este nu numai cea dintâi episcopie din ţară, cum o numesc istoricii[1] şi cum o rânduiesc legiuirile bisericeşti[2], dar şi cea mai veche episcopie românească, începutul ei datând din anul 1370, ca mitropolie a Ţării Munteneşti spre Severin[3].Între starea social-politică a unui popor şi starea lui religioasă există o legătură indisolubilă, aceasta manifestându-se în mod special la românii din dreapta Oltului, din Oltenia, „...cuibul neamului românesc, unde se găsesc urme ale vechii organizări sociale încă din veacul al XI-lea", după cum observă un istoric...

Stroia GeorgeAbandonat de furia lumii în care trăise şi pe care de atâtea ori o încântase cu scrierile sale, Marele Mag presimţea că oamenii îl uitaseră cu desăvârşire. Pentru lumea întreagă, El nu mai era decât ecoul unei glorii de mult apuse, pierdută undeva într-o nebuloasă a amintirilor. O nebuloasă din care El nu mai avea putere să se întoarcă. Fusese condamnat la uitare. Mâna sa – alteori măiastră - nu mai avea putere să ţină, nici măcar, tocul cu cerneală. Iar dacă se străduia să mai scrie, din peniţă înfloreau doar picuri mari de sânge. Nici măcar El nu se mai recunoştea. Oglinda imensă, atârnată...

Hetco Lucian„Am fost o naţiune asupra căreia s-a hotărât ideologic, din umbră!"

Maria Diana Popescu: Aşadar, un român inteligent a creat în Germania o revistă cu o vastă încărcătură spirituală, pentru românii de pretutindeni. Domnule Lucian Hetco, trebuie să ne cunoaştem, să cunoască şi cititorii noştri cheia succesului dumneavoastră?

Lucian Hetco: Am răspuns deseori la această întrebare şi parcă de fiecare dată aş mai adăuga câte ceva. Sigur este că, dacă am defini o „cheie a succesului", ar trebui să o facem în aşa fel încât să nu uităm pe nimeni. Fiindcă succesul nostru nu este legat de o persoană în...

Ion MăldărescuÎntre 28 iunie şi 7 septembrie 1940, România a pierdut 99.926 kmp cu 6.829.288 locuitori. Prin acordul de la Craiova, a retrocedat Bulgariei Cadrilaterul, iar la 30 august 1940 i-a fost impus Diktatul de la Viena, prin care România a fost silită să cedeze 43.492 km² din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei.
S-a abătut o avalanşă de crime, torturi şi violuri comise de trupele şi organizaţiile horthyste împotriva locuitorilor români din localităţile ocupate: în noaptea de 13/14 septembrie 1940, „Comuna Ip a fost a fost teatrul unui sălbatic act de violenţă. La începutul nopţii echipe de...

„De la clasici la contemporani" - Editura Bibliotheca, 2008

Cînd scrii despre cartea unui critic literar, trebuie să fii cu băgare de seamă la cuvinte, mai ales că volumul în discuţie este unul de cronici şi eseuri critice, iar considerentele unui critic literar cu ştate vechi, cum este domnia sa Tudor Cristea, directorul revistei dâmboviţene „Litere", mai greu pot fi augmentate. Mă voi mărgini, aşadar, numai la a semnala apariţia unei cărţi necesare peisajul publicistic contemporan, precum şi a cîtorva date importante pentru cititorul interesat.

„De la clasici la contemporani", cea de a...

Prof. univ. dr. Ion CojaMulţi germanii cred că ceea ce s-a petrecut la Bucureşti în ziua de 23 August 1944 a fost momentul decisiv în pierderea celui de al doilea război mondial. Mulţi sunt şi germanii care nu ştiu nimic despre ziua de 23 August 1944. Pe scurt, pentru cei care nu cunosc subiectul, vom rezuma mai jos semnificaţia şi consecinţele celor petrecute la Bucureşti în ziua de 23 August 1944, cu intenţia deschis asumată de a demonstra cât este de falsă ideea unor germani că:
- „la 23 august 1944 românii i-au trădat pe nemţi";
- „dacă românii nu părăseau Axa în august 1944 şi luptau până la capăt alături de...

Popescu Florin PentegosProgresele ştiinţifice devin din ce în ce mai importante, iar pictura începe să împrumute elemente tehnice. Florin Popescu-Pentegos îşi imaginează prin arta sa lumi neaflate ale Universului, iar prin picturile sale părticele din ele sunt aduse la viaţă. Pentegos ştie să le caute, dar mai ales ştie cum. Fantasticul irumpe intempestiv într-o realitate previzibilă în esenţă şi în detaliu, frizează o imaginaţie extraordiară, miza ficţională fiind cartografierea unor realităţii aflate doar în mintea sa (neoexistenţialism pictural?), dar care generează o miză considerabilă de semnificaţii...

Andrei Dorobanţu, art-emis Dezvăluiri senzaţionale! Calendarul Maya, preziceri referitoare la sfârşitul lumii

Proaspăt ales în Scaunul Sfântului Petru în anul 999, Papa Silvestru al Doilea, pe numele său Gerbert d'Aurillac, primul Papă francez, s-a văzut confruntat cu ceea ce, dacă s-ar fi întâmplat astăzi, am fi numit „sindromul Y1K". Nebunia declanşată în întreaga Europă care îşi vindea tot ce avea sau dăruia la săraci pentru a avea o şansă în plus în confruntarea cu Sfârşitul Lumii. Poate vă mai amintiţi de sindromul Y2K-K fiind simbolul „kilo", adică o mie. Dincolo de exploziile de isterie, de nebunia media, de...

vin„Eu sunt Viţa cea adevărată şi Tatăl Meu este Lucrătorul". (Ioan 15,1).
„Când umbli prin vie, sau lucrezi în ea, trebuie să te găteşti ca de Sfânta Biserică."
(Bunica mea Maria Nistoroiu).

Harul lui Dumnezeu s-a revărsat cu prisosinţă şi bună mireasmă peste Marea Dacie în care a odrăslit Viţa de vie, respectând cu sfinţenie etnografia locului, sacralizat de spiritul locuitorilor ce au cultivat-o cu sârg şi bunăvoinţă milenii întregi. Fiecare zonă, regiune sau provincie a avut o configuraţie umană hărăzită de Dumnezeu, care s-a interferat, s-a împletit, s-a oglindit în lacrima hristică a...

I. T. DutaDomnişoarei Ioana Teodora Duţă

„Din depărtări se aude un susur nostalgic",
Reflux călător prin vitrinele-n dungi,
Un creştet de cer pe un punct mesager
Şi-o lumină-n reflex la care s-ajungi.

Ochiul se-mparte-ntre durere şi crez,
Iar mâna desparte chiar umbrele seci,
Setos se deschide o poartă spre dor
Când Orpheu îşi sărută strunele reci.

Pragul de foc îşi soarbe chemarea
Din anii cărunţi cu ferestre spre vis,
Pulberea albă-şi topeşte urcuşul
Către cerul prea slobod, încă nescris.

Grafica - ion Măldărescu

Dimitrie VatamaniucDimitrie Vatamaniuc - Eminescolog, Membru al Academiei Române

MDP:: Stimate domnule academician Dimitrie Vatamaniuc, sînteţi cel mai important eminescolog în viaţă, unul dintre bine-cunoscătorii operei „Luceafărului”. Încă din timpul vieţii poetului şi pînă în zilele noastre, destinul şi opera lui Eminescu s-au găsit, în mod permanent, între atitudinile iconoclaste şi cele iconodule. Unde vă regăsiţi Domnia Voastră?

Acad. Dimitrie Vatamaniuc: Există două poziţii în raport cu opera lui Mihai Eminescu, a editorilor, care o privesc dinlăuntrul ei şi a exegeţilor care o privesc dinafară, pe baza...

Ilie Gorjan1. Consideraţii generale
Revoluţia de la 1821 este expresia unui proces complex manifestat în toate domeniile: economic, social şi politic. Mişcarea de la 1821 s-a încadrat pe linia celorlalte tulburări sociale din Europa, în condiţiile în care, status-quo-ul principatelor române s-a schimbat, începând cu restaurarea regimului turco-fanariot în Ţara Românească şi Moldova, şi a dominaţiei habsburgice în Transilvania. În evoluţia sa, regimul fanariot a cunoscut două faze: de la 1711 la 1774 şi de la 1774 la 1821. În prima fază, dominaţia otomană a limitat autonomia celor două ţări române...

Maria Diana PopescuObserv şi mă tulbură uitarea lăsată peste intelectualii care au îmbogăţit patrimoniul spiritual românesc de-a lungul istoriei şi pe care îi consider un fel de sfinţi. Nu vom mai avea un Iorga, un Noica, un Tuţea, un Eliade, un Nae Ionescu, un Grigorescu, un Brâncuşi, un Cioran - personalităţi impunătoare prin operă şi prin renume. Practici vulgare au luat în stăpînire suflul cultural al vremii naostre, tîrîndu-l prin acele unghere unde societatea civilă aruncă lucruri stricate şi inutile. După 1989, deversate pe maluri de apele eliberării, autorităţi lipsite de moralitate, urmărind doar...

Herta Muller Leaganul respiratiei„Dacă am o mie de idei şi doar una se dovedeşte a fi bună, sunt mulţumit.” (Alfred Nobel)

Menţiune: comentariul care urmează se doreşte a modera „avântul revoluţionar” al celor care ridică osanale exagerate şi enunţă elogii de dragul elogiilor, fără o recunoaştere reală a valorilor. Asemănarea dintre Cruella, personajul din filmul de desene animate al lui Walt Disney, „101 dalmaţieni” şi subiectul în cauză este absolut întâmplătoare, aspectul exterior al celor două personaje neavând nici o legătură cu premiul Nobel - 2009.

Când vor fi recunoscuţi şi respectaţi, geniile şi merituoşii, iar...

Balasa Nicolae„Un secol de semn şi semnificaţie este îndeajuns. Suficient nouă şi suficient sieşi. Timp de peste o sută de ani, am tot căutat şi aici, în simbol, adevărul. Nu l-am găsit! Sau nu am găsit tot ce ne-am poftit noi! Cum s ar zice, nu am câştigat mare lucru! Dar de pierdut? În primul rând, povestea! Iar măreţia omului stă tocmai în puterea de a povesti şi a se lăsa povestit.” - scriam, în urmă cu câţiva ani, pe coperta exterioară a romanului „Mătăniile Alexandrei”,Ed. Newest, Tg. Jiu, 2008, revoltat de spusa lui Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15 octombrie 1844, Röcken - d. 25 august 1900...

Shanghai 2010- „Ridică Tanţo picioru’, ca să-ţi văd televizoru’ "

Nu trebuie să considerăm ANORMALUL drept NORMAL, nici să ne mire că un om întreg şi sănătos este considerat anormal, privit cu invidie şi suspiciune, dacă nu cu agresivitate, într-o comunitate de infirmi. Întreb: mai există oare STARE DE NORMALITATE în România mileniului trei? Categoric NU!... Contrar aparenţelor, acest text nu se doreşte a fi un atac la persoană. Este un protest împotriva sfidării legilor şi a Constituţiei de către instituţii ale statului, obligate să promoveze valorile spirituale şi culturale ale românilor în lume...

Roman Cristian, art-emis„Nu au fost pe Lună! Vom deveni un popor gata să ia de bun orice se spune la televizor”

Cu ceva vreme în urmă, într-o seară, uitându-mă la televizor, pe unul dintre canalele postului public de televiziune, am aflat o emisiune foarte interesantă: o emisiune de ştiri. Deşi timpul meu disponibil este redus la un minim ce tinde veşnic către zero absolut, mi-am lăsat treburile pentru că ce se vedea acolo îmi părea a fi interesant. Şi a venit o clipă... Pe ecran au apărut un domn din Franţa şi o doamnă de la noi, plus, desigur, preafrumoasa moderatoare a emisiunii. Domnul din Franţa este un mare...

Dr. Claudiu Popescu, art-emisIstoria unei idei la ea acasă, prin stenograma coerentă a unor gînduri şi citate din ziar

Oraşul are darul de a-ţi fura puţin cîte puţin energia. Sună a ocultism semidoct. Conceptul de oraş rămîne, că nu am ce amendamente să-i aduc, rămîne tot o nefericită cetate fără ziduri, care se apără împotriva pădurii. Puţin cîte puţin rămîne, pentru că dacă am fi băgat de seamă caracterul insidios cu care oraşul ne face ce voi stabili ulterior că ne face, oricum ceva rău, nu am fi construit astfel de oraşe. A fura nu e potrivit, că nu au cum zidurile şi străzile să deţină ceva, mai ales ceva specific...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.