Pentru o interpretare corectă a textului care urmează şi pentru eliminarea unor eventuale confuzii, de la bun început supunem atenţiei cititorilor câteva extrase din prevederile Constituţiei României:
Articolul 1.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
ARTICOLUL 16
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
ARTICOLUL 29
(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.
ARTICOLUL 30
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
Realitatea demonstreză că anticonstituţionala Lege 217/2015 a fost concepută, iar acum aplicată ca trambulină a capetelor de acuzare discreţionare ale „Institutului pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel" (I.N.S.H.R.-E.W.) împotriva românilor. Directorul I.N.S.H.R.-E.W., Alexandru Florian, a depus o plângere penală prin care a reclamat pe colonelul (r) Vasile I. Zărnescu invocând prevederile Legii-fără-de-lege 217/2015 cu trimitere la subiectul-tabu „Holocaustul unic" al evreilor. In mod premeditat, din discuţie şi din cercetare se omit: holocaustul armenilor, africanilor, aborigenilor americani şi al românilor, ultimul, comis de evreii staliniști. Plângere penală a fost soluționată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 prin hotărârea neurmăririi penale (N.U.P.). Articolele incriminate şi citate de către Alexandru Florian, Directorul „I.N.S.H.R.-E.W.", sunt:
1. Articolul „Iosif Toma Popescu denunță campania holocaustică contra României", publicat de multe site-uri, printre care şi în revista „Națiunea", adăugând în interiorul textului, trimiteri bibliografice necesare unei mai bune înțelegeri a pledoariei a lui Iosif Toma Popescu și o addenda, în care a expus concluzii bazate pe cercetările sale anterioare și ale altor autori;
2. „Falsitatea noţiunii « holocaustolog »"[1];
3. Introducerea la cartea lui Arthur Butz, The Hoax of the Twentieth Century[2].
Ultimele două articole citate şi anexate de Alexandru Florian în plângerea sa nu mai pot fi accesate pe AlterMedia (de unde au fost extrase - s.n.), pentru că portalul a fost închis de la 1 martie a.c., dar pot fi citite[3]. Menționăm că aproape jumătate din cartea lui Artur Butz poate fi citită[4]. Datorită implicării directe a domnului Prim Adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Dimitrie Bogdan Licu, există probabilitatea ca analiza de către instanţa de judecată a notelor scrise de colonelul (r) Vasile Zărnescu să fi fost influenţată, ceea ce ridică semne de întrebare asupra „obiectivităţii" deciziei de reluare a urmăririi penale. În continuare, publicăm respectivele note scrise depuse în 12 aprilie la registratura Judecătoriei Sectorului 2, în dosarul nr. 68822/300/2016" de către domnul colonel (r) Vasile Zărnescu. „Cazul Zărnescu" constituie un atentat la libertatea de exprimare a cetăţenilor României, un precedent periculos, în conflict direct cu legea fundamentală a statului român, iar faptul că la data de 13 mai a.c., instanţa de judecată a Sectorului 2 Bucureşti a dispus reînceperea urmăririi penale nu exclude presupunerea unor presiuni. Lăsăm la latitudinea fiecăruia să analizeze şi să tragă concluziile. (Redacţia)
---------------------------------------------
B. Numitul Alexandru Florian este un escroc și un impostor atât ca persoană individuală, cât și ca director al așa-numitului „Institut Național pentru Studierea Holocaustului din România - „Elie Wiesel" (I.N.S.H.R.-E.W.).
B1. Astfel, este escroc deoarece, deși este director al I.N.S.H.R.-E.W. și, deci, are un contract de muncă de 8 ore pe zi, 25 de zile pe lună, conform Codului Muncii nu mai poate lucra cu normă întreagă în alte instituții și să și ia bani pentru prestația sa, așa cum o face el. Într-adevăr, el mai activează la încă alte 5 (cinci!) universități și ia salarii grase de acolo, deși, pe de o parte, nu mai are nici timpul fizic necesar să le frecventeze și, pe de altă parte, nu are nici competența profesională să o facă, întrucât, prin studiile sale, el se specializase în predarea „socialismului științific"[13]. Astfel că jefuiește statul de 81.614 lei anual (cf. anexa 4), iar A.N.A.F. nu se sesizează din oficiu, deși acest fapt a fost dezvăluit de ziarul Cotidianul încă din 24 august 2015! Iar Parchetul General nici atât nu s-a sesizat din oficiu, fiindcă Dimitrie Bogdan Licu era ocupat să-și plagieze lucrarea de doctorat.
B2. Apoi, este impostor deoarece, deși la concursul pentru ocuparea postului de director al I.N.S.H.R.-E.W. s-a pus condiția ca pretendentul să aibă studii istorice, Alexandru FLORIAN nu le are, el fiind activist stalinist al P.C.R., dar a fost proțăpit de oculta jidănească pe această funcție (cf. Ion Coja, „Caut un ad-vocat care să mă susțină în justiție. Cauza: demiterea numitului Alexandru Florian din funcția de sculă mare la institutul Elie Wiesel", 1 martie 2016[14]).
Onorată instanță!
B3. În plângerea sa, Alexandru FLORIAN scrie cu alineate, de exemplu:
«a) „[...] conceptul « holocaust » și cifra de « șase milioane » nu sunt «simple presupuneri», ci veritabile escrocherii intens propagate de jidani"[15]. Trebuie să precizez, din nou, că Alexandru Florian, cât este el de ticălos[16], , s-a dovedit a fi, în plus, și tupeist, conform tupeului nației sale descrise chiar de Norman Finkelstein, căci el a dat, în anexele sale, textul integral al Addendei mele (în treacăt fie zis, cuvântul Addenda nu este sinonim cu post scriptum, cum crede „doctorul" D. B. Licu), în care puteți citi, în alineatul anterior din articolul „Iosif Toma Popescu denunță campania holocaustică contra României": „De altfel, scîrba de Hannah Arendt [...] afirmă cu nonșalanță [...]: «Astfel, numărul total al victimelor Soluției Finale este o simplă presupunere - între patru și șase milioane - și nu a fost niciodată confirmat, la fel și numărul total al victimelor din fiecare dintre țările implicate (Hannah Arendt, op. cit., pag. 5)»"[17], dar această notă bibliografică nu mai apare în revista Națiunea[18]. După cum vedeți, nu eu minimalizez, ci Hannah Arendt minimalizează, ba chiar ia în derâdere „holocaustul". De ce impetuosul sionist Alexandru Florian și licheaua de serviciu Dimitrie Bogdan Licu, Prim Adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu o acuză și pe Hannah Arendt în baza art. 6 al O.U.G. nr. 31/2002 pentru „negarea Holocaustului"?!
B4. Mai mult. Hannah Arendt a avut și ea curajul să releve că între conducerea Germaniei naziste, conducerea sioniștilor din Germania și conducerea jidanilor din Palestina a existat o deplină colaborare, reglementată prin Înțelegerea de transfer - The Transfer Agreement (vedeți coperta cărții despre acest aranjament politic esențial în anexa 8) -, prin care jidanii din Germania (Das Jüden - adică, pe românește, jidanii) erau transferați în Palestina, luându-și averea mobilă cu ei[19].
B5. Și mai mult. Hannah Arendt demonstrează că liderii Youchuv (adică ai jidanilor stabiliți, deja, în Palestina până în 1939) veneau și tratau cu liderii naziști și cu liderii sioniști din Germania nu pentru salvarea tuturor jidanilor din Germania și din teritoriile cucerite de aceasta, ci voiau doar jidani tineri și, în genere, indivizi sănătoși, robuști, de preferință bogați și cât mai instruiți, eventual meseriași, ca să reprezinte un „material uman bun pentru a construi viitorul Eretz Israel"! Adică liderii Youchuv „nu erau interesați de operațiunile de salvare" a tuturor jidanilor din teritoriile europene ocupate de Germania și, de aceea, s-a ajuns „în situația în care majoritatea neselecționată a evreilor s-a văzut confruntată în mod inevitabil cu doi inamici - autoritățile naziste și autoritățile evreiești" (H. Arendt, op. cit., pag. 78-80, s.n., V.I.Z.). La fel dezvăluie și cealaltă denigratoare a României și apologetă holocaustistă cam tâmpițică fiindcă nu-și dă seama când își dă cu stângu-n-dreptul, Lucy Dawidowicz: „Emigration to Palestine too was tightly controlled. [...] a Central Bureau for the Settlement of German Jews, which, to begin with, excludes anti-Zionists as applicants for certificates. Young people in goog health, with some training for agricultural work or manual trades, and persons with capital were the preferred candidates for aliya, in a process where the needs and interests of Palestine took precedence over the strategy of rescue"[20]. Adică: „Emigrarea spre Palestina era și ea strict controlată. [...] un Birou central pentru colonizarea evreilor germani îi excludea, din start, de la autorizare pe antisioniști. Tinerii sănătoși, cu ceva pregătire ca agricultori sau meseriași, precum și posesorii de capital financiar erau candidații preferați într-un proces în care nevoile și interesele Palestinei erau prioritare față de strategia de salvare a evreilor"[21].
B6. Vedeți cine organiza selecția pentru emigrare și pentru trimiterea în lagărele de muncă? Liderii naziști în colaborare cu liderii jidani-așkenazi, adică sioniști: cine era sionist, „mumos" ca Bubico, forțos ca Tarzan, cu bani la teșcherea, cu meserie la mână, cu „rude la Ierusalim" - cum se zice - mergea în Palestina ca să întemeieze viitorul Eretz Israel „proorocit" în Vechiul Testament - Testament falsificat continuu în Antichitate de către leviți, care erau „învățătorii și făcătorii Legii", cum sunt acum alde Alexandru Florian, Aurel Vainer, Radu Ioanid, Michael Shafir, Niels Schnecker, secondați de niște demagogi ca Crin Antonescu, George Scutaru etc., care au impus Legea nr. 217/2015, dar antisioniștii, săracii, bolnavii, slăbănogii, boschetarii, hoții, prostituatele, handicapații ș.a. - adică scursurile comunităților jidănești, unele cu tare genetice, provenite din căsătorii între rude foarte apropiate sau chiar incestuoase, ca să-și păstreze averea în familie - erau trimiși cu trenul sau în coloană, pe jos, în lagărele de muncă, unde munceau până se epuizau sau se îmbolnăveau mai tare și crăpau! Dar nu au crăpat toți, căci fiecare lagăr de muncă avea spitalul propriu: au existat supraviețuitori! Un mare istoric jidan, Nahum Goldman, relevă, în celebra sa carte „The Jewish Paradox", că au scăpat 600.000 de jidani. Și că din lagărele de „exterminare" despre care latră de șase decenii apologeții „Holocaustului" au venit câteva mii de copii care se născuseră acolo, în lagăre! Adică nu a existat nici o „Soluție Finală" de exterminare a jidanilor pentru că erau jidani. Unde este aici holocaustul?! Nu e nicăieri: totul se făcea organizat, nemțește, dar sub auspiciile selecționerilor sioniști, adică a șefilor Judenratelor, care trimiteau „material uman bun" în Palestina, iar ciurucurile comunităților jidănești în lagăre, la muncă, să nu se vază că „poporul ales" are stârpituri, ci numai oameni superiori, dintre care să se selecteze viitorii deținători ai Premiului Nobel, ca Elie Wiesel! Și, culmea paradoxului, în ultimele decenii în Germania se fac demersuri pentru reabilitarea criminalului doctor jidan Josef Mengele, să fie declarat cel mai mare genetician german al secolului al XX-lea. Dar, dacă, între timp, Hannah Arendt a murit, de ce nu este acuzat, în special, Gabriel Liiceanu, directorul editurii „Humanitas", fiindcă îi reeditează cartea „Eichman la ierusalim", în care Hannah Arendt vorbește atât de urât de liderii sioniști, conducătorii Judenratelor, care se comportau ca niște „regi" din speța „satrap"?! Un exemplu de acest tip era „regele Chaim Rumkowsky, care, în ghetto-ul pe care-l conducea, din orașul Łodz, tipărea timbre și bancnote cu portretul lui pe ele"[22]. Impostorul Alexandru Florian se preface că nu există cărți scrise chiar de jidani-așkenazi, ca sionistele Hannah Arendt și Lucy Dawidowicz, care au denigrat copios România, și toți ceilalți jidani cinstiți enumerați de mine: Norman Finkelstein, Israel Shahak, Benjamin Freedman, Isaac Asimov, Noam Chomsky și alții, ca să nu mai amintesc de autori goyimi, ca Arthur Robert Butz, Don Heddesheimer, Jürgen Graf, David Irving, Ernst Zündel, Robert Faurisson, Paul Rassinier, Germar Rudolf și mulți alții -, în articolele care l-au ofuscat pe el, motiv pentru care Dimitrie Bogdan Licu îi ține isonul.
B7. De ce nu este acuzat de „minimalizarea, negarea" holocaustului și președintele Israelului, Shimon Peres, care, în timpul vizitei făcute în țara noastră în august 2010, „a mulțumit României pentru că a salvat 400.000 de evrei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial"[23] etc.)?! [24] vezi: În schimb, apologeții holocaustiști de la centrul care poartă numele escrocului internațional Simon Wiesenthal zic invers: „Centrul « Simon Wiesenthal » l-a criticat dur, vineri, pe președintele izraelian Shimon Peres, care a mulțumit public poporului român pentru salvarea a sute de mii de evrei în trecut, susținând că liderul izraelian ar fi trebuit, de fapt, să condamne statul român pentru celelalte zeci de mii de evrei care au murit în România în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, relatează Associated Press"[25]. Adică holocaustiștii vorbesc la unison, indiferent de meridianul pe care se află.
Shimon Peres „a mulțumit în mod public României pentru că a ajutat aproximativ 400.000 de evrei români să emigreze în Israel, în vremea regimului comunist", iar Alexandru Florian, Efraim Zuroff, Radu Ioanid & Co. ne acuză că am ucis 400.000 de jidani: în total 800.000 de jidani. Holocaustistul Paul Johnson, istoric-mercenar britanic, ne acuză, în cartea sa „O istorie a evreilor", că „România a ucis, în Al Doilea Război Mondial, 750.000 de jidani, dintre cei 757.000 care existaseră înainte de 1939". Câți jidani fuseseră în România înainte de 1939?! Probabil două milioane, dintre care circa un milion intraseră ilegal în țară, motiv pentru care premierul Octavian Goga se străduia să îi expulzeze. Câți jidani sunt acum în țară?! Cam tot două milioane și tot veniți pe „șest"! De ce mai vin dacă au fost holocaustați în România?! Despre toate acestea Alexandru Florian și ciracii săi nu vorbesc: fiindcă ar fi doar 7.000 de jidani și ar fi maltratați, discriminați, loviți cu pietre pe stradă, aici, în România ca, acum, în Palestina. Dar nu s-a adeverit nimic. În schimb, premierul Adrian Năstase dăduse Ordonanța de Urgență nr. 31/2002, deși nu era nici o urgență - de aceea ex-premierul Adrian Năstase merită să stea în pușcărie toată viața! Dar erau bani de umflat de la români de către jidani: circa 20 de miliarde de euroi, pentru cei 400.000 de jidani „uciși, uciși, uciși", cum perora impostorul Elie Wiesel. Conf. univ. dr. Alexandru Amititeloaie atrage atenția: „Încă din 1993, la Ministerul Afacerilor Externe s-a depus o cerere de către unele organizații evreiești, pretinzându-se plata unei despăgubiri de 1,5 miliarde de dolari pentru Holocaust. Nu se știe dacă i s-a dat sau nu vreo rezolvare. Ceea ce se știe este că s-au intensificat continuu presiunile asupra guvernului, ajungându-se ca astăzi culpa României pentru holocaust să fie legiferată, iar orice alt punct de vedere să devină un delict. În acest timp, activele țării au ajuns în mâna străinilor"[25]. Dar după 1993 pretențiile au crescut la cele 20 de miliarde de euro, iar rezolvarea s-a făcut: guvernele postdecembriste plătesc în secret miliarde de euro ca „despăgubiri de holocaust", deși statul Israel ar trebui să-i plătească României daune pentru elita conducătoare a României exterminată la Canal și în închisorile jidano-staliniste pentru enormele pagube materiale și umane produse de jidanii care au condus și conduc România între 1945-1965 și 1990-2016!
- Va urma -
---------------------------------------
[1] http://www.altermedia.info/romania/2013/04/28/falsitatea-notiunii-holocaustolog/
[2] „The Hoax of the Twentieth Century: The Case Against the Presumed Extermination of European Jewry" pe http://www.altermedia.info/romania/2014/02/11/inselatoria-secolului-xx-1/
[3] http://www.ziarulnatiunea.ro/2013/05/01/falsitatea-notiunii-holocaustolog/ și http://www.nationalisti.ro/2014/03/colonel-r-vasile-zarnescu-sri-prezinta-inselatoria-secolului-xx/
[4] http://documents.tips/documents/inselatoria-secolului-xx-arthur-robert-butz.html.
[13] http://www.cotidianul.ro/alexandru-florian-are-un-salariu-de-81614-ron-pe-an-de-la-guvernul-ponta-266933/
[14] http://ioncoja.ro/caut-un-ad-vocat-care-sa-ma-sustina-in-justitie-cauza-demiterea-numitului-alexandru-florian-din-functia-de-scula-mare-la-institutul-elie-wiesel/
[15] fila 18, pag. 1, dosar fond nr. 4126/P/2014.
[16]cf. http://ioncoja.ro/efectul-de-bumerang/ sau aici, în anexa nr. 1.
[17] aici, „op. cit." înseamnă cartea individei, Eichman la Ierusalim, Banalitatea răului, ediția Humanitas, București 2005,
[18]cf. http://www.ziarulnatiunea.ro/2013/02/27/iosif-toma-popescu-denunta-campania-holocaustica-contra-romaniei/
[19]cf. Hannah Arendt, op. cit., pag. 153)!
[20] Lucy Dawidowicz, The War against the Jews. 1933-1945. Bantam Books, New York, Toronto, London, Sydney, Auckland,1976, pag. 189-191.
[21] Lucy Dawidowicz, Războiul împotriva evreilor, Editura Hasefer, București, 1999, pag. 184.
[22] cf. H. Arendt, op. cit., pag. 146.
http://www.expunere.com/shimon-peres-presedintele-israel-romania-a-salvat-400-000-de-evrei-multumesc-poporului-roman.html; similar aici: http://www.rostonline.ro/2015/08/shimon-peres-presedintele-israel-romania-a-salvat-400-000-de-evrei-multumesc-poporului-roman/ şi portalul ziaristionline: „Să fie arestat!" http://www.ziaristionline.ro/2015/08/06/shimon-peres-romanii-au-salvat-vietile-a-400-000-de-evrei-sa-fie-arestat-video/
[24] http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7691004-centrul-wiesenthal-critica-shimon-peres-fiindca-multumit-romaniei-pentru-ajutorul-acordat-evreilor.htm
[25] cf. http://www.art-emis.ro/analize/3477-dogma-holocaustului-si-delictul-negarii-sale-2.html; vezi și aici pag. 49.