Întreaga mass-media românească este conştientă de ingerinţele celor mai înalte instituţii ale statului în actul justiţiei. Din păcate, procedura „se poartă" şi la case mai mari, după cum se poate constata din textul pe care vi-l prezentăm. (Redacţia ART-EMIS)

John Bolton, nume de rezonanţă în politica Americană, cu ocazia a nenumărate apariţii în mass-media nu s-a abţinut să caracterizeze actualul ocupant al Biroului Oval, în termeni deloc măgulitori, dar care oglindesc cruda realitate: neprofesional şi neprezidenţial. Ultima ieşire prezidenţială a fost marcată de un infantilism total inadmisibil până şi într-o republică bananieră, situată pe undeva prin Caraibe şi demonstrează, până şi pentru sceptici, că Statele Unite ale Americii urmează să-şi schimbe forma de guvernamânt. Din anul 1789, anul înfiinţării Curţii Supreme, s-a petrecut un fapt fără precedent: Preşedintele Statelor Unite ale Americii a avertizat Curtea Supremă să nu respingă planul messianic de sănătate, cunoscut sub denumirea de Obamacare, pentru că legislaţia respectivă a fost aprobată de majoritatea membrilor unui Congres. Chipurile, n-ar trebui să fie respinsă de Curtea Supremă, ai cărei componenţi sunt numiţi pe viaţă de preşedintele în exerciţiu al U.S.A. Să nu fi auzit messianica făptură, care pe langă activist comunitar a fost şi profesor de drept constituţional la Universitatea din Chicago, că nu este fără precedent sau extraordinar ca organul juridic suprem al ţării, să respingă acte juridice neconstituţionale? Să nu fi ştiut un profesor - care are şi studii juridice - faptul că Organul Suprem de Justiţie este Supreme Expositor of the Constitution - Supremul lămuritor al Constituţiei? Să nu fi auzit ato(n)t ştiutorul Titanic de decizia curţii din anul 1803 în cazul Marbury V. Madison? Faptul ca de-alungul existenţei Curtea Supremă a avut în componenţa ei şi persoane fără educaţie juridică, nu îndreptăţeşte pe nimeni, nici chiar pe preşedinte, să dea ordine sau să facă recomandari referitoare la ceea ce trebuie aprobat sau nu. Eu, am tot crezut, sper ca nu in mod eronat, ca americanii sunt o naţiune bazată pe legi, nu pe oameni. Pâna şi Eric Holder, Ministrul Justiţiei, de regulă obedient tacit al „indicaţiilor" mesianice, s-a văzut nevoit să afirme că, indiscutabil, deciziile Curţii nu pot revizui constituţionalitatea legilor. (The power of the courts to review the constitutionality of legislation is beyond dispute).

Sunt convins ca preşedintele nu este străin de autoritatea Curţii Supreme de Justiţie, dar, aşa cum am mai menţionat, Constituţia este eludată iar interpretarea ei se face în funcţie de interesele anumitor grupuri. Fiind an electoral, totul se dedică victoriei, indiferent ce acte normative trebuiesc nerespectate. Personal, nu mă mai surprinde nimic. Ruth Bader Ginsburg, Judecător al U.S. Supreme Court, aflată într-un turneu în ţările arabe, încă nerevenite dupa aşa-zisa „Arab spring" a sugerat revoluţionarilor să nu urmeze Constituţia Americană, drept model pentru Constituţiile lor. Este adevărat, nu poate fi trecut cu vederea că la data aprobării Constituţiei, în care se stipula că „toţi oamenii au fost creaţi egali, cu anumite drepturi inalienabile...", în Statele Unite ale Americii, exista sclavagism, existau propietari de sclavi, iar femeile nu şi-au caştigat dreptul la vot decât în 1920, plus multe alte inadvertenţe, incompatibile cu o societate democratică. Domnia sa, într-un interviu acordat staţiei de televiziune Al-Hayat, le-a recomandat să ia drept exemplu Constituţia Africii de Sud, care este o lucrare monumentală în materie. Mă alatur poziţiei luate de Mat Styaver de la Liberty Counsel, care a declarat că „Justice Ginsburg a aratat lipsa de respect faţă de autoritatea unui document pe care are datoria sa-l apere." (Justice Ginsburg failed to respect the authority of the document that is her duty to protect). Este total nepatriotic când se oferă posibilitatea să promovezi libertatea Americană într-un mediu totalmente ostil, să indici ca exemple de urmat... Africa de Sud. Nimeni nu poate afirma ca un act creat de oameni este perfect. Dar trebuie sa se menţioneze că adoptarea Constituţiei Americane s-a efectuat la data de 17 Septembrie, 1787 şi a fost ratificată la 21 Iunie 1788. La fel, niciun cuvant de faptul ca avem 27 Amendamente, Constitutia fiind amendata de 17 ori. Chiar dacă nu constituie un secret pentru dumneavoastră, toate voturile Curţii Supreme poartă un caracter ideologic, judecătorii nominalizaţi de preşedinţi democraţi - Sonia Soyomayor, Ruth Bader Ginsburg, Elena Kagan si Stephen G. Breyer sunt liberali, ca orientare politico-juridică, în timp ce John Roberts, Antonin Scalia, Clarence Thomas şi Samuel A Alito sunt conservatori sau ultra-conservatori. Singurul cu înclinaţii pentru ambele tabere este Antony Kennedy. Eu consider deplasat şi totalmente nedemocratic, ca într-un stat pretins de drept, Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie să aiba ideologia ca punct de referinţă în luarea deciziilor.

În ce mă priveşte, fiind un ardent susţinător al Legii Supreme a Ţării-Constituţiei, rămân strict la părerea lui Mark Twain: „În ţara noastră avem aceste nespus de preţioase trei lucruri: libertatea de exprimare, libertatea conştiinţei şi prudenta de a nu le practica pe niciuna." (In our country we have those three unspeakably precious things: freedom of speech, freedom of conscience and the prudence never to practice either.)
Deşi nu-i împărtăşesc opinia, vreau să vă refamiliarizez cu cele spuse de jurnalistul, scriitorul, eseistul H.L. Mencken: „Un legiuitor-om al legii tipic zilelor noastre este un om lipsit de principii, o simplă fisă într-un joc grotesc şi ticălos. Dacă se pot aplica presiuni asupra lui, el va trece voios în favoarea poligamiei, astrologiei sau canibalismului. (The typical lawmaker of today is a man devoid of principle-a mere counter in a grotesque and knavish game. If the right pressure could be applied to him he would cheerfully in favor of polygamy, astrology or cannibalism.) În final, o informaţie utilă conaţionalilor mei care locuiesc pe teritoriul Statelor Unite ale Americii: „La 17 ianuarie 1984, U.S. Supreme Court a votat o lege care permite înregistrarea de programe de televiziune pe videocasete, spre folosinţa privată, fără a intra în contradicţie cu legea federala a copy-right." (On 17 January 1984 the U.S. Supreme Court ruled 5-4, that the private use of home videocassette recorders to tape television programs do not violate federal copyright laws.) M-am gandit ca poate vă ajută.