Apropiindu-se de împlinirea unei vârste rotunde (n. 10 dec. 1954), Florentin Smarandache, profesor la New Mexico University (USA), tinde să-şi stabilizeze preocupările de specialitate - sub raport ştiinţific şi tehnic. Dacă până mai ieri, jubila în faţa cuvântului tipărit ce rezona pentru literatură, astăzi, culege roadele nenumăratelor eforturi ca matematician şi specialist recunoscut în domeniile conexe în care a investit fără limite. În 2011, Academia Română i-a oferit Premiul „Traian Vuia", iar în China i s-a decernat Premiul „Doctor Honoris Causa", pentru preocupările sale multiple cu aplicabilitate imediată sau de perspectivă. După succesele literare, atâtea câte au fost (în România, în special cu piesele de teatru, cu teoria mişcării paradoxiste, cu ingeniosul roman America, paradisul diavolului - patru ediţii între 1992, primăvara, 1992, toamna, 1994, 1999), de câţiva ani buni matematicianul călătorește mai pe toate meridianele şi paralele lumii. Scopul: de ordin ştiinţific; răspunde invitaţiilor venite pe te miri ce teme solicitate să conferenţieze; în principal, mai toate pornesc de la matematică.

Din momentul declanşării unui da confirmator, cunoaşterea domnului Smarandache se manifestă tridimensional: în scris (în principal, pe calculator, de regulă prin internet, dar și prin manifestări olografe, destul de variate. Aci ar intra şi cărţile tipărite); prin oralitate (la cursurile universitare de la New Mexico; la demonstrațiile pro domo, făcute în faţa unei audienţe specializate, în ţările vizitate; în discuţiile private de la telefoanele de acasă ori de la secretariatul facultăţii); prin procesare continuă. Creierul uman intră în dispută sau în colaborare cu maşinăria calculatorului. Rămâne greu de separat, şi cu atât mai mult de indicat, cine şi când s-a aflat la pupitrul de comandă. Numai că şi imaginația are variabilele ei. Aşa că în materie de cunoaştere prin călătorii (uneori chiar în jurul camerei mele; c-o singură condiţie - să nu ai doar amintiri dintr-o pernă), profesorul Florentin Smarandache are la activ cel mai bogat palmares dintre scriitorii români, fie din ţară, fie din străinătate.

Ca beneficiarul unor lecturi al cărţilor aparţinând şi acestei zone, am selectat-o pentru acum, pe cea intitulată „Mama vitregă - Rusia" (Rm, Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2006), cu imprimarea clară pe hârtie 80% albă, fotografiile reproduse în policromie, care ridică standardul de preţuire şi demnitate al indicatorilor referenţiali, limbajul directiv, orientat pe comunicare imediată; din când în când, analitic, explicativ până la detalii strict necesare în expozeul formulat. Nu sunt neglijate unele cancanuri - puterea ţaristă, puterea bolşevică. După cum globtroterul, făcând apel la documente ale vremii, scria cu lux de amănunte despre Inessa, amanta lui V.I. Lenin, ca şi despre fiica lui I.V.Stalin. Şi într-un caz şi într-altul, Florentin Smarandache apasă cu o reală convingere pe înalta învăţătură a celor două femei, specializate nu numai în politica roşie, ci şi în limba engleză. Dar împrejurările numeroase ale vieţii din ţările occidentale, ca şi mariajele nefericite, pe care şi le-au asumat cu bună ştiinţă, le-au făcut personaje, deloc literare, intrând în atenţia organelor de siguranţă şi diplomaţie.

Florentin Smarandache este cucerit, dacă nu înmărmurit, când află că în Rusia anului 2005 erau 220 de institute de cercetare ştiinţifică; sau cum un savant, Boris Levin, un iubitor convins al plimbărilor în aer liber, nu ştie denumirea marelui parc din Sankt Petersburg (el a descoperit anomalia ortopositroniumului în 1987, independent de grupul de la Michigan (USA). Dar câte fermecătoare explicaţii găsim pe tot parcursul şederii lui Smarandache la Petersburg, oraş înfiinţat de ţarul Petru cel Mare, contemporanul apropiat al lui Dimitrie Cantemir (1673 - 1723).

Capitolul Farmecul Veneţiei ruseşti - ca multe alte note de călătorie din această carte conţine toate particularităţile de gândire şi alcătuire, implicit de exprimare ale autorului ei. Informaţii seci, atâtea câte sunt strict necesare unui probatoriu credibil; traducerea din limba rusă a unor cuvinte şi expresii folosite/întâlnite; obiective civile şi religioase existente în zonă; o fotografie color, din 3 aug. 2005; un excurs de istorie, începând din sec.al XIII (de la ocupaţia mongolă), până la 1989; crime pentru tronul ţarilor, „Nopţi albe" şi „Zile negre", Moscheea din Sankt-Petersburg, faimosul muzeu Ermitaj, pictori ai lumii prezenţi cu lucrări în muzeu, despre fortăreaţa „Petru și Pavel", un medalion de o rară nobleţe confraternă, dedicat soţilor Larissa Borissova şi Dmitri Rabounski, fizicieni ruşi - toate acestea sunt repere revelatorii ale capitolului amintit.

Preocupările celor doi fizicieni vizează actul comunicării dincolo de actualele tehnici cunoscute. Ei afirmă că informaţia poate penetra instantaneu orice bariere materiale, iar transferarea se face fără absorbţie (apud. Fl. S.). Cartea are 125 de pagini. Ultimul capitol, al 5-lea, se prezintă ca un elegant remember despre Moscova. Autorul este bucuros să afle că în Biblioteca Centrală din Moscova se găsește şi revista Progress in Physics, editată de el şi de cei doi însoţitori ai săi.
Vârful de lance al scopului pentru care a venit în Rusia l-a constituit cercetarea știinţifică din orășelul Pușcino, aflat la 120 km de Moscova. Mergând cu autobuzul, poetul și prozatorul Smarandache îşi notează, în carneţel, dar şi mental, despre frumuseţea peisajului întâlnit: păduri, fâneţe, lanuri de floarea-soarelui, companii de petrol, stejari, mesteceni, conifere. Autorul nu se poate abţine după ce a văzut numeroasele sonde de petrol, ca să nu exclame admirabil: „Companii, nu de petrol, ci de mega-petrol. Au zăcăminte uriaşe".(Ruşii, desigur !)

Ajuns în oraşul ştiinţelor, îşi consemnează existenţa a şapte institute de cercetare: a celulei, a proteinelor, de inginerie genetică, de microbiologie, de cercetări chimice, de biologie, de matematici aplicate. Pe românul american îl interesa producerea unei forme noi de materie, „în afară de antimaterie, nematerie (unmatter, în l. engleză)", pentru care a ţinut şi o conferinţă despre probabilitatea neutrosofică, stadiul teoriei şi aplicaţii. Se oferă exemple din spaţiul Rusiei.

Cartea este doldora de informaţii, mai toate culese de la... faţa locului, suplinind orice ghid turistic, orientat în mod expres spre Moscova și Petersburg, în general spre Rusia. Certă rămâne maturitatea stilistică a exprimării matematicianului Florentin Smarandache care scrie cu supravegheată măsură a la Pitagora – „multum in parvo".

P.S. Ca o împlinire... ştiinţifică a glob-troterului, s-ar cuveni ca, la împlinirea a şase decenii de viață, Prof. Dr. Florentin Smarandache să-şi alcătuiască un corpus unitar al jurnalelor sale de călătorie din cele 25 de ţări vizitate. Şi neapărat, B.T. să fie dat numai de autor.