Un intelectual român a cărui valoare internaţională este recunoscută şi despre care se cuvine să scriem este doctorul în matematici, Florentin Smarandache, profesor la New Mexico - S.U.A. Profesorul Florentin Smarandache are contribuţii în diverse domenii ale ştiinţei, informaticii, literaturii şi artei: matematică: teoria numerelor, statistică, geometrie non-Euclidiană, structuri algebrice, informatică: inteligenţă artificială, fuziunea informaţiei, fizică: fizica cuantică, fizica particulelor, economie: economie culturală, teoria poly-emporium, filosofie: neutrosofia - o generalizare a dialecticii, logica neutrosofică - o generalizare a logicii fuzzy intuiţioniste, literatură: poezie, proză, roman, eseuri, nuvele, drame, teatru pentru copii, folclor, traduceri, artă: desene experimentale, colaje, pictură de avangardă.

Prof. Florentin Smarandache şi-a concentrat atenţia spre cercetări ale matematicii aplicate din Fuziunea Informaţiei, domeniu al tehnologiei de vârf, care foloseşte date-informaţii primite de la surse de naturi diferite: mecanică, acustică, optică, electrică, electronică, din cadrul unor sisteme complexe de verificare şi control, cu aplicaţii militare: supravegherea teritoriului, urmărirea traiectoriei balistice, control antitero şi civile: meteorologie, trafic aerian, agricultură – evaluarea aeriană a culturilor. Întrucât între aceste date pot exista valori contradictorii, este necesară utilizarea unor modele matematice care să permită „filtrarea" informaţiilor, în vederea luării unei decizii optime şi corecte. A atras interesul specialiştilor prin „Teoria Dezert-Smarandache" în Fuziunea Informaţiei, teorie cunoscută pe plan internaţional şi utilizată în robotică, medicină, armată, cibernetică - un model matematic realizat împreună cu Dr. Jean Dezert din Franţa, cercetător la Oficiul Naţional pentru Studii şi Cercetări Aerospaţiale (ONERA). Este invitat pentru prezentarea de conferinţe şi lucrări ştiinţifice în diverse centre universitare din lume, sponsorizat de N.A.S.A. şi de N.A.T.O. A susţinut teze de doctorat la universităţi din Franţa, Canada, Italia, şi o teză de Masterat la Universitatea din Teheran, Iran. Noţiunile Smarandache în Teoria Numerelor Au ajuns cunoscute cunoscute pe plan internaţional: şirurile Smarandache, funcţiile Smarandache, constantele Smarandache incluse în prestigioasa „CRC Encyclopedia of Mathematics" de E. Weinstein, SUA, (http://mathworld.wolfram.com/).

Noţiunile de funcţii Smarandache sunt incluse şi în „Handbook of Number Theory" de Jozsef Sandor, Springer-Verlag, 2006, iar numere prime Smarandache-Wellin sunt tratate şi în cartea lui R. Crandall şi C. Pomerance, bine-cunoscuţi în teoria numerelor, intitulată „Prime Numbers. A Computational Perspective". În anul 1997 a susţinut, la Universitatea din Craiova, o Conferinţă Internaţională despre Noţiunile Smarandache în Teoria Numerelor. Şi-a adus contribuţia la o serie de lucrări de cercetare publicate de Universitatea Xi'an din China în jurnalul lor internaţional „Scientia Magna" şi de Academia de Stiinţe Chineză din Beijing în „International Journal of Mathematical Combinatorics". În domeniul fizicii a creat noţiunea de „nematerie" (unmatter), a descoperit câteva paradoxuri cuantice Sorites, a folosit logica neutrosofică (logica multivalentă) pentru extinderea spaţiilor fizice, iar teoria privind nelimitarea vitezei luminii a creat controverse. Împreună cu V. Christianto a extins ecuaţiile lor differenţiale de la forma de cuaternion la forma de bicuaternion şi este considerat părintele „paradoxismului" în literatură, o mişcare de avangarda bazată pe utilizarea extensivă în creaţii a antitezelor, oximoronilor, contradicţiilor şi a paradoxurilor. Este autor a cinci Antologii Paradoxiste Internaţionale la care au contribuit numeroşi autori. A introdus: noi genuri de poezie cu forma fixă, precum: distihul paradoxist, distihul tautologic, distihul dualistic, tertina paradoxista, tertina tautologica, catrenul paradoxist, catrenul tautologic, poemul fractal, Non-Poems (Non-Poemele) {1990}, şi alte experimente de avangardă, genuri de proze scurte, precum proza scurta silogista, proza scurta circulară, drama neutrosofica, drama combinatorica: o dramă ale cărei scene sunt permutate şi combinate în multe feluri, genuri de science fiction în proză etc. Academia DacoRomână din Bucureşti, l-a nominalizat pe scriitorul avangardist Florentin Smarandache pentru Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2011.