Inițial, Armata a 3-a, subordonată Armatei 17 germane, era formată din Corpul de Cavalerie (Diviziile 5, 6 și 9 Cavalerie) și Corpul 1 (Divizia 2 Munte și Divizia 298 de Infanterie a Germaniei). De asemenea, au fost alocate 3 escadroane de observari. Cu toate acestea, după reorganizare, la 7 august, a rămas doar cu Corpul Cavalerie. Pe 4 august, Divizia 5 Cavalerie a traversat râul Don de lângă Rostov. A fost împărțită în două detașamente. Cel de-al 8-lea Regiment de Rosiori a avansat pe coastă și a ajuns pe Yeisk, un obiectiv important pentru controlul Mării Azovului, pe 9 august și Primorsko-Ahtarskaya, pe 11 august. Regimentul 6 Rosiori s-a mutat în interior și a ocupat Krasnoarmeiskaya (9 august) și Slavianskaya (11 august), deschizând astfel drumul către Temryuk și Anapa. Divizia a avansat aproximativ 500 km în 7 zile. Intre 12 și 24 august, a ocupat poziții defensive pe râul Kuban, așteptând diviziile 6 și 9 Cavalerie.

Pe 16 august, cavaleriștii români au început să traverseze canalul Kurka, iar operațiunea s-a încheiat. Atacul asupra orașului Temryuk a început la 23 și a fost efectuat de Divizia 6 Cavalerie. Seara ajunsese la marginea orașului. Ziua următoare, la ora 04:00, după o pregătire de artilerie, trupele române au luat cu asalt orașul și l-au cucerit trei ore mai târziu. Astfel divizia a 6-a a prins două brigăzi marine sovietice în Peninsula Taman.

Luptele au continuat pe râul Baksan. Trupele romane de munte au înlocuit fortele germane cu care se confrunta capul de pod sovietic. De la doi prizonieri capturați în acea zonă, comandanții români au aflat că, în noaptea de 17/18 octombrie, sovieticii urmau să înlocuiască trupele. Un atac a fost astfel planificat pentru primele ore ale zilei de 18. Odată ce surpriza a fost atinsă, vanatorii de munte au reușit să se infiltreze în spatele pozițiilor fortificate sovietice, care au căzut una după alta. Detașamentul românesc (3 companii de pușcași, o companie de armament greu și un batalion de artilerie montană) a pierdut 6 de luptători, iar alți 30 au fost răniți. Au fost luați aproximativ 400 de prizonieri și mulți inamici au fost uciși. Capul de pod sovietic a fost eliminat, spre încântarea Mareșalului von Kleist.

Până la 19 octombrie, Divizia 2 Vânători de Munte a capturat 1.858 prizonieri. Noua sa misiune a fost să ia orașul Nalșchik. Asaltul asupra râului Baksan a început dimineața zilei de 25 octombrie, după o pregătire puternică de 10 minute de artilerie și bombardament aerian. Divizia a avut în prima linie cele 4 batalioane (Batalioane 8 și 15) și 5 grupuri montane (Batalionul 9 și 16). In rezervă au fost Batalioanele 7 și 10 Vânători de Munte. Satele Kysburun și Chengem au fost luate și luptele au continuat încă la Kishpek la căderea nopții. In ziua următoare, au fost introduce în luptă rezervele. Sovieticii au fost împinși în pozițiile lor la Nalchik și divizia a început atacul asupra orașului în sine. In ziua de 28, după o luptă stradală foarte grea, trupele de munte l-au ocupat. Pierderile au fost de aproximativ 820 de oameni. Numărul prizonierilor sovietici a fost de 3.079.. Gen. Dumitrache a primit Ordinul Mihai Viteazul și Ritterkreuz.

Intre 1 iulie și 31 octombrie 1942, forțele române s-au angajat în ofensiva spre Stalingrad, iar în Caucaz au suferit 39.089 de victime (9252 morți, 28.249 răniți și 1.588 dispăruți). s-a ajuns până la 18 km de Groznâi (Cecenia). La 3 noiembrie, ofensiva a fost reluată, iar Divizia 2 Vânători de Munte a avansat spre Alagir, pe care a trecut-o la 5 noiembrie. Pentru a marca Revoluția din Octombrie (7 noiembrie) forțele sovietice au lansat o contra-ofensivă și au reușit să intercepteze comunicațiile Axei pe Nalchik-Beslan-Ordyonikidze și Nalchik-Alagir-Ordyonikidze. Astfel, o parte din cel de al 3-lea Panzer Corps a fost înconjurat la Ordyonikidze. Divizia 2 Vânători de Munte a atacat ultima șosea de lângă Mairamadag, pe 12 noiembrie, restabilind o legătură cu forțele blindate germane, care s-au retras în următoarea seară. Trupele românești au rămas în poziții defensive după aceea. Intre 20 și 25 noiembrie, sovieticii au încercat să intre prin liniile celei de-a doua divizii montane, dar au fost respinse de mai multe ori .

Din cauza situației generale de pe Frontul de Est, la 4 decembrie a început o reîntregire generală în Caucaz.