Ordin de zi General Gh. Avramescu9 octombrie 1941.

Generalul Constantin Constantinescu: „Sub ploaia de gloanțe cade comandantul batalionului și rând pe rând comandanții de companii și totuși trupa rezistă până ce cad 700 soldați morți și răniți...".
- În urma contraofensivei germano-române de la nord de Marea Azov şi a manevrei Grupului blindat „Kleist", cercul realizat în jurul trupelor sovietice la nord de Berdiansk este micşorat şi redus la triunghiul Bossan, Terumgovka, Andreevka.
- Continuând ofensiva, Brigada 6 cavalerie atacă poziţa trupelor sovietice din satul Obitotşnaia, pe care îl ocupă în cooperare cu unităţi din Divizia 16 blndată germană.
- La încheierea luptelor, colonelul Ion Codreanu constată: „Rezistenţa ofiţerilor şi a trupei a fost mai presus de orice laudă, confirmând încă o dată tradiţionalle virtuţi ale cavaleriei noastre".
- Între factorii care au determinat succesul Brigăzii 6 cavalerie la Obitocinaia, comandantul marii unităţii menţionează: „Ordinele verbale, confirmate ulterior prin scris trimeterea de ofiţeri de legătură din statul major al brigăzii, care să orienteze şi să dirijeze unităţile în vederile comandamentului, contactul personal cu comandanţii de regimente sau grupări prin sugestii, impulsiuni şi ordine directe (pe teren).
- La nord de Odessa, trupe ale diviziilor 10 şi 11 infanterie execută atacuri locale în zona Gnileakovo şi la sud de Tatarka.
- Un episod al luptelor de la sud de Tatarka este descris de generalul Constantin Constantinescu, comandantul Corpului 11 armată, în ordinul nr. 94: „Batalionul 1/Regimentul 33 dorobanți, în dimineața de 9 octombrie 1941, pornește aprig la luptă, acoperindu-și stânga cu o companie, spre Tatarka și pătrunde repede cu celelalte două companii, în grupul de cazemate inamice. Aici, ostașii batalionului au fost primiți cu focuri extrem de puternice din cazemate, care constituiesc un foarte puternic punct de sprijin. Comandantul batalionului, căpitan Pârâu Ion, nu se teme de focul inamicului pe care l-a înfruntat de atâtea ori și dă ordin coomandanților de companii să nu ezite nicio clipă și să se arunce năvalnic asupra inmaicului. În scurt timp însă... sunt primiți de un foc ucigător din cazematele inamicului care erau aproappe înconjurate. În acest moment inamicul contraatacă foarte puternic și prin surprindere, din trei direcții, cu multă infanterie precedată de 14 care de luptă. Sub ploaia de gloanțe cade comandantul batalionului și rând pe rând comanndanții de companii și totuși trupa rezistă până ce cad 700 soldați morți și răniți, iar o parte însemnată de armament este zdrobită de focul inamicului pe unde a avut loc lupta sau în brațele celor ce au luptat, având mâinile încleștate pe armament și cu fața spre inamicul pe care îl înfruntase cu atâta bărbăție. Cei 37 soldați și câțiva ofițeri care au mai supravețuit luptei au rămas hotărâți pe poziție și neclintiți până seara alături de scumpii lor șefi și camarazi care săpaseră pe teren cu sângele lor ultima victorie".
- Legiunea de jandami Soroca deportează peste Nistru 1.000 evrei, iar Legiunea de jandarmi Orhei 800.
- Prin Decret-lege, pensiile se măresc astfel: cu 100% pensiile până la 750 lei brut, cu 50% cele între 751 şi 1 500 lei, cu 30% între 1.501 şi 2.500 lei, cu 20 între 2.501 şi 5.000 lei, cu 15% între 5.000 şi 10.000 lei, cu 10% între 10.001 şi 20.000 lei.

10 octombrie 1941.

Generalul Iosif Iacobici: „Locotenent-colonelul dr. Mihăilescu, medicul şef, ajutat de toţi medicii din subordine, au reuşit să facă dintr-o biserică și 2 școli dărăpănate un spital model de circa 600 paturi, care la nevoie poate adăposti 1.000 răniți... Medicii locuiesc în camere comune amenajate în apropierea răniţilor".
- Comandamentul german solicită ca o brigadă de munte şi o brigadă de cavalerie din compunera Armatei 3 române să participe la operaţiile din Crimeea.
- Imediat, Comandamentul de Căpetenie român decide angajarea Corpului de munte, comandat de generalul Gheorghe Avramescu, cu o brigadă de munte și una de cavalerie „din cele ce au avut mai puține pierderi" (cu mijloace de întărire suplimentare).
- Comandamentul Armatei 3, împreună cu celelalte forţe rămase la dispoziţie, urma să primească de la Armata 11 germană misiunea de siguranţă şi pază a teritorilui situat la nord de Marea de Azov şi pe litoral.
- Brigada 6 cavalerie execută urmărirea forţelor sovietice într-un ritm extrem de rapid, în pofida timpului nefavorabil, frig şi zăpadă, şi a faptului că mulţi militari aveau mantăile puse direct peste bluze. „Priviţi prin prisma acestor greutăţi - releva colonelul Ion Codreanu - cei aproape 200 km parcurşi, dintre care ultimi 90 numai în 10 ore, apar ca o realizare de care brigada se mândreşte. Rezistenţa ofiţerilor şi a trupei au fost mai presus de orice laudă, confirmând încă odată tradiţionalele virtuţi ale cavaleriei noastre".
- Generalul Iosif Iacobici citează prin ordinul de zi nr. 30 Spitalul de campanie nr. 22 din Salz deoarece:
„1. Locotenent-colonelul dr. Mihăilescu, medicul şef, ajutat de toţi medicii din subordine, au reuşit să facă dintr-o biserică și 2 școli dărăpănate un spital model de circa 600 paturi, care la nevoie poate adăposti 1.000 răniți. Sălile de operaţii şi pansament ca şi saloanele bolnavilor într-o ordine şi curăţenie perfectă. Răniţii curat şi foarte bine îngrijii din toate punctele de vedere.
2. A improvizat o baie și o bucătărie care deserveau întregul spital în foarte bune condiţiuni. Asemeni, a improvizat iluminatul saloanelor cu opaiţie şi al sălilor de operaţii cu electricitate. A pus în funcţie sobele şi a asigurat încălzitul întregului spital.
3. Medicii locuiesc în camere comune amenajate în apropierea răniţilor.
4. Personalul medical repartizat şi întrebuinţat judicios este permanent la datorie. Echipele de Cruce Roşie, sub conducerea doamnelor Georgeta Ghica şi Maria Brăescu s-au remarcat prin concursul neprecupeţit şi prin munca neobosită pe care o depun zi şi noapte pentru îngrijirea şi tratamentul răniţilor în cele mai bune condiţiuni şi pentru întreţinerea localului. Am găsit aceste doamne spălând geamurile în timpul liber".
- Războiul crează nemulţumiri în lumea satelor, determinate de rechiziţionări şi de modul preferenţial în care se executau mobilizările. În acest sens, Direcţia Generală a Poliţiei semnala Ministrului de Interne că ţăranii din judeţul Mehedinţi se plâng de „rechiziţionarea vitelor de muncă fapt care se produce în toiul muncilor de toamnă" şi de faptul că „numai o parte dintre ei au fost chemaţi de unităţile militare respective, pe când alţii stau acasă şi îşi văd de ocupaţiuni".
- Donaţiile pentru armată trimise la Preşedinţia Consiliului de Miniştri se ridică la 68.194.774 lei.
- Inspectoratul de jandarmi Chişinău emite Instrucţiunile pentru evacuarea şi deportarea evreilor din ghetou şi din sudul Basarabiei peste Nistru, în Transnistria. Documentul precizează că evacuarea ghetoului urma să se facă, începând cu 12 octombrie, „în convoaie de 1.500 suflete fiecare (în care se socotesc bărbaţii, femeile şi copii)", ,,în marş pe jos", sub paza jandarmilor, spre Rezina şi Tighina, pentru ,,transporturile celor neputincioşi (bolnavi, copii şi bătrâni) şi a bagajelor necesare" fiecare conviu dispunând de „100-120 căruţe rechiziţionate". În mod asemănător urmau a fi evacuaţi (începând cu 15 octombrie) şi evreii din ghetourile de la Cahul, Ismail, Bolgrad, Chilia şi Vâlcov.
- Legiunea de jandami Soroca deportează peste Nistru 1 200 evrei, iar Legiunea de jandarmi Orhei 800.
- În Bucureşti, viaţa îşi urmează cursul. Teatrul „Alhambra" anunţă premiera operetei Vals vienez, cu George Timică, Silvia Dumitrescu, Nicolae Gărdescu, Ion Dacian, Maria Vauvrina. La Teatrul Naţional o altă premieră - Timon al II-lea - de Ion Sân Giorgiu, cu George Calboreanu, Ion Manu ş.a.

11 octombrie 1941.

- Ion Antonescu mulţumeşte lui Adolf Hitler pentru aprecierile făcute la adresa armatelor 3 şi 4 române şi îl informează asupra modului în care se desfăşoară luptele... „în aşteptarea ajutorului promis".
- Comandamentul de Căpetenie român ordonă Armatei 3 române să execute ordinele Armatei 11 germane, „interesul nostru fiind ca ocuparea Crimeei să se facă cât mai curând".
- În acest scop, generalul Petre Dumitrescu desemează Brigada 1 munte (întărită cu Regimentul 4 artilerie de câmp) şi Brigada 8 cavalerie, supravegherea litoralului Mării Azov rămânând în sarcina Corpului de cavalerie şi brigăzilor 2 şi 4 munte; divizioanele 52 şi 57 artilerie grea moto sunt fost puse la dispoziţia Armatei 11 germană pentru atacul din istmul Perekop.
- Misiunea iniţială a Corpului de munte constă în interzicerea eventualelor atacuri inamice la nord de istmurile Salkovo şi Genicesk. Ulterior, după ce apărarea inamicului ar fi fost întoarsă pe la sud de forţele pătrunse prin istmul Perekop, cele două mari unităţi române urmau să atace, să străpungă poziţiile fortificate sovietice, să pătrundă spre sud şi să asigure flancul stâng al Armatei 11 germane, care acţiona cu forţele principale spre Simferopol.
- După victoria de la nord de Marea Azov comandanţii români încearcă să ridice moralul ostaşilor, relevându-le, prin ordine de zi, vitejia şi spiritul de sacrificiu: Colonelul Ion Codreanu, comandantul Brigăzii 6 cavalerie: „Mă închin cu smerenie în faţa morţilor noştri scumpi. Jertfa lor să servească ca îndreptar de viaţă şi să fie pildă luminoasă celor ce vor veni după noi, pentru veşnicia neamului românesc. Vă mulţumesc vouă tuturor, scumpi ostaşi, pentru toată truda şi vitejia ce aţi arătat. Patria, de acolo de departe, vă priveşte cu mândrie, căci aţi făcut ca numele ei să străbată biruitor peste mii de kilometri. Ea ştie cât de credincioşi aţi rămaşi devizei noastre - Izbândă sau Moarte -, şi are siguranţa că soata ei este în mâini vânjoase";
- Generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Corpului de munte: „Eroismul ofiţerilor, subofiţerilor şi ostaşilor a fost sublim. Aţi înscris cea mai măreaţă pagină din istoria ţării. Aţi fost supuşi la eforturi şi suferinţe peste puterile omeneşti, dar aţi învins dumanul cel mai înverşunat care a luptat cu disperare, răzbunând astfel morţii noştri de la Nistru şi Obodovka. Fiecare din voi, ofiţeri, subofiţeri şi ostaşi, puteţi spune cu mândrie că aţi fost prezenţi la cea mai mare bătălie dată de Corpul de munte, unde inamicul a fost bătut, urmărit şi distrus. Patria vă va rămâne recunoscătoare, iar cei căzuţi vor rămâne nemuritori".
- Ion Antonescu cere generalului Iosif Iacobici să intensifice acţiunile militare pentru cucerirea Odessei. „Impresia mea este că inamicul părăseşte Odessa. Grăbiţi acţiunea de forţă pe care o pregătiţi. Execuţia ei nu trebuie să aibă loc după retragerea inamicului. Trebuie împiedicată evacuarea totală a forţelor şi mijloacelor cu care a operat la Odessa. Altfel îi dăm putinţa să mute rezistenţa sa în Crimeea şi Caucaz" - transmite mareşalul . Informaţii asemănătoare sosesc şi la comandamentul Armatei 4 române.
- Legiunea de jandarmi Orhei deportează peste Nistru 554 evrei, iar Legiunea de jandarmi Soroca 1.120.
- Decretul-lege nr. 2 845 stabileşte că funcţionarul public nu poate ocupa decât o singură funcţie şi nu poate primi decât un singur salariu; salariul maxim este fixat la 80.500 lei (pentru prim-ministru), iar cel minim 1.200 lei.
- În urma unor articole din ziare, care relevau proasta aprovizionare a pieţelor cu produse specifice toamnei şi preţurile ridicate, Ion Antonescu se deplasează în piaţa Obor, ordonând internarea în lagăre a speculanţilor şi aducerea unor cantităţi de produse care urmau să fie vândute sub preţurile maximale.

14 octombre 1941.

Generalul Gheorghe Avramescu: „Să nu uiți, camarade, să arăți: că inamicul a atacat ca roiul de albine zi și noapte, fără răgaz, cu tancuri, care s-au dus adânc în spate, fără a te îngrozi; că te-au înconjurat de nenumărate ori, dar că ai stat neclintit la post; că ai răbdat de foame, de sete și de frig, dar n-ai desperat, și n-ai pierdut nădejdea în victorie".
- La nord de Marea Azov, unităţile române beneficiază de o binemeritată perioadă de odihnă.
- Profitând de situaţie, preotul căpitan Grigore Enăchescu, confesorul Batalionului 1 vânători de munte, oficiază un serviciu religios care include „Sfinţirea apei" şi „Te-Deum", după care stropeşte ofiţerii, subofiţerii şi trupa cu apă sfinţită şi rosteşte o frumoasă cuvântare de îmbărbătare.
- Relevând sacrificiile și eroismul manifestat de vânătorii d emunte români în luptele de la nord de Marea Azov, generalul Gheorghe Avramescu, menționează următoarele în ordinul de zi nr. 1771941:
„Și tu, camarade... (nume, prenume, gradul şi regimentul), ai luat parte la marea bătălie dintre Nipru și Marea de Azov. Prin vitejia ta și eroismul tău, dușmanul a fost înfrânt, urmărit și distrus. Izbânda Corpului Vânătorilor de Munte a fost măreață. Ea va rămâne ca o lumină pururea strălucitoare peste veacuri. Să povestești cu mândrie eroicele fapte de arme săvârșite de tine și de camarazii tăi Vânători de Munte.
Să nu uiți să spui, camarade, că Vânătorii Corpului de Munte s-au războit 5 zile, singuri, pe un front de 50 km, cu 5 divizii dușmane din cele mai brave, înzestrate cu artilerie multă, cu munți de muniție, cu aviație numeroasă care a svârlit zi și noapte deasupra ta, fier și foc.
Să nu uiți, camarade, să arăți:
- că inamicul a atacat ca roiul de albine zi și noapte, fără răgaz, cu tancuri, care s-au dus adânc în spate, fără a te îngrozi;
că te-au înconjurat de nenumărate ori, dar că ai stat neclintit la post;
- că ai răbdat de foame, de sete și de frig, dar n-ai desperat, și n-ai pierdut nădejdea în victorie.
Să spui, camarade, că ai făcut cu toți Vânătorii de Munte, zid în jurul șefilor care au stat la post ca stâncile bătute de talazuri.
Să spui, camarade, că răniții au suferit ca martirii în tăcere.
Să spui cu inima plină, că morții au fost răzbunați; că la început singuri, apoi cu trupele germane, Vânătorii de Munte au înscris una din paginile cele mai glorioase în istoria războiului contra bolșevicilor.
Să nu uiți, să spui, camarade, că ți-ai ținut jurământul făcut Patriei, Regelui și Conducătorului Țării.
Răsplata cea mai mare pentru tine, camarade, este conștiința datoriei împlinite și mândria de a fi luat parte la cea mai însemnată bătălie a Corpului Vânătorilor de Munte.
Să te închini, camarade, pentru frații tăi de arme, căzuți pe câmpul de bătaie!
Să-ți aduci aminte de șefii care te-au condus și ți-au asigurat izbânda!".

- Pe frontul de la Odessa, luptele au acelaşi caracter : local.
- Revenit din Germania, generalul aviator Gheorghe Jienescu raportează lui Ion Antonescu impresiile din timpul vizitei: „Nu se simte nicăieri existenţa unei propagande româneşti pentru a ne face cunoscuţi publicului german. Această lipsă de propagandă se simte imediat, mai ales când se constată existenţa unei propagande dusă la scară întinsă de către celelalte popoare, în special cel maghiar". Peste două zile mareşalul avea să consemneze următoarele pe raportul generalului: „Propagandă se face acum foarte mult. Însă este greu să reparăm timpul pierdut. Ungurii lucrează de 20 de ani şi noi de câteva luni. Ungurii au cultura germană şi noi apuseană. Ungurii au trăit în mediu german şi cunosc nuanţele sufletului şi spiritului german şi noi le ignorăm. Din această cauză lupta este foarte grea. Aceasta nu însemană că vom fi învinşi".
- Universitatea Radio programează în ciclul ,,Ipostaze intelectuale româneşti" conferinţa filozofului Constantin Noica - „Deşteptăciunea".
„Radio România" inaugurează ciclul de emisiuni „Ora femeii"[1].

Aranjament grafic - I.M.

-------------------------------------------
[1] Alesandru Duţu, Mihai Retegan, Război şi societate. România: 1941-1945, vol. 1, Editura RAO, Bucureşti, 1999.