Personalitaţi ale frontului secret în istoria serviciilor de informaţii româneşti (2)

: Col. (r) Lector. univ. dr. Tiberiu Tănase; 20 Mai 2015

SSI Aurelian Andra - şeful Frontului de Vest - unul din cei mai buni ofiţeri de informaţii din istoria serviciilor de informaţii româneşti

Era un şef foarte sever având pretenţii faţă faţa de subalterni de a-şi face datoria în mod conştincios . Era devotat cauzei naţionale şi căuta să se achite de îndatoririle lui chiar dacă acestea nu-i plăceau[1]. Ca şef al Frontului de Vest, Aurelian Andra a întocmit mai multe lucrări de sinteză cu caracter militar, economic, politic şi social despre Ungaria, ca de exemplu:
- Revizionismul maghiar;
- Substratul provocărilor ungureşti la adresa României;
- Corpul expediţionar ungar;
- Minoritarii în armata maghiară;
- Aviaţia ungară;
- Ungaria-Fortificaţii
- Ungaria - organizaţii iredentiste şi formaţiuni paramilitare.
Pentru meritele deosebite în activitatea de şef al Frontului de Vest, Aurelian Andra a fost decorat cu „Coroana României", clasa a V-a, în anul 1942 şi cu „Vulturul german", în 1943[2]. Rămas invalid, în urma luptelor pentru eliberarea Transilvanei de Nord, a fost decorat cu „Steaua României" clasa a IV-a şi „Ordinul Victoria", dar arestat şi anchetat de Securitatea poporului. Aşa a intrat în istoria frontului secret generalul erou Aurelian Andra unul din cei mai buni ofiţeri de informaţii din istoria serviciilor de informaţii româneşti.

Andra Aurelian s-a născut la 30 martie 1898 în localitatea Şicula, judeţul Arad dintr-o familie de ţărani cu o avere de patru hectare, care a rămas moştenire celor opt copii. În anul 1910 elevul eminent Andra Aurelian, dupa ce a terminat şase clase primare în comuna natală, la intervenţia şi insistenţele preotului şi ale invăţătorului din comun pe lângă parinţii săi Florian (tatăl) şi Sofia (mama) a intrat în clasa I la Liceul românesc din Brad[3]. După ablolvirea a patru clase de liceu, din 1914 se înscrie în anul I la Şcoala Normală din Arad, dar neavând banii pentru taxe, pleacă la Braşov pentru a continua liceul teoretic. Începând cu 1 noiembrie 1916 urmează cursurile de ofiţeri în rezervă de la Budapesta, neputând fi avansat ofiţer pentru că nu avea bacalaureatul şi cinci luni de serviciu pe front, fiind trimis pe front în Italia. Înapoiat de pe front este avansat sublocotenet şi ca urmare a faptelor de arme săvârşite primeşte trei decoraţii şi o medalie[4]. Din luna mai 1920 este activat ca sublocotenet şi repartizat la Regimentul 23 Braşov, iar din 1923 urmează cursurile Şcolii Speciale de Infanterie Bucureşti, după care este avansat locotenent, iar în perioda 1927- 1929 urmează cursurile Şcolii Superioare de Război, fiind avansat la gradul de căpitan în 1930[5]. Din 1 octombrie 1936, devine şef la Biroul 2 informaţii din cadrul Diviziei a 6-a Focşani, după care este mutat la Servicul Special de Informaţii ca referent militar pentru Ungaria în cadrul Frontului de Vest[6], fiind promovat în această funcţie la recomandarea maiorului Gheorghe Ionescu Micandru, având în vedere cunoştinţele sale foarte bune de limbă maghiară. În iulie 1940, după prăbuşirea avionului cu şefii Frontului de Vest (Mihai Averescu şi maior Scorţeanu), la conducere a fost numit căpitanul Ion Bălteanu[7]18, iar din 16 iulie 1940 până în 9 mai 1944, funcţia de şef al Frontului de Vest a fost îndeplinită de Aurelian Andra[8].

În perioada cât a avut ca şef pe Aurelian Andra, Frontul de Vest era compus din 9-12 ofiţeri şi funcţionari civili:
- un referent politic pentru Ungaria, funcţionar civil;
- un referent politic pentru celelalte ţări din Vest (Slovacia, Austria, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Anglia şi America);
- cinci translatori de limbă maghiară, funcţionari civili (un translator de limbă maghiară la Centrul Informativ „Turda";
- un translator de limbă cehă;
- un translator de limbă franceză;
- trei translatori de limbă germană;
- doi translatori de limbă engleză;
- un secretar la Biroul de Evidenţă;
- trei funcţionari-dactilografi.
Ca şef al Frontului de Vest, Aurelian Andra a întocmit mai multe lucrări de sinteză cu caracter militar, economic, politic şi social despre Ungaria, ca de exemplu:
- Revizionismul maghiar;
- Substratul provocărilor ungureşti la adresa României;
- Corpul expediţionar ungar;
- Minoritarii în armata maghiară
- Aviaţia ungară;
- Ungaria-Fortificaţii;
- Ungaria - organizaţii iredentiste şi formaţiuni paramilitare.
Pentru meritele deosebite în activitatea de şef al Frontului de Vest, Aurelian Andra a fost decorat cu „Coroana României", clasa a V-a, în anul 1942 şi cu „Vulturul german", în 1943[9].

A activat din 14 septembrie 1944 ca şef al Marelui Stat Major al Diviziei a 7-a infanterie, aflată pe front în sectorul Turda, iar la 25 septembrie a fost trecut pe aceeaşi funcţie la Divizia a 6-a infanterie din sectorul Târgul Mureş, participând la operaţunile ofensive de forţare a Mureşului, de cucerire a ţimilor de la Nord- Vest deMurş, până la 25 octombrie 1944 când este rănit în luptele de la Nord de localitatea Mociu (Cămaraşu). Disponibilizat din 22 iulie, este trecut în rezervă ca invalid de război, clasat 60% fiind avansat general de brigadă[10]. Securitatea dispune arestarea sa la 21 iulie 1951 pentru trecutul său de fost ofiţer S.S.I., fără a se găsi nimic compromiţător la percheziţia efectuată, care ar fi interesat securitatea poporului. Cu toate acestea generalul Andra Aurelian va fi suspus unor cercetari amănunţite şi unor interogatorii prelungite, fiind încarcerat cu alţi ofiţeri SSI la Penitenciarul Făgăraş , prelungindu-i-se mandatul de arestare până la 31 ianuarie 1956 cu toate că era grav bolnav[11]. Eliberarea sa se face la 11 ianuarie 1956 prin ordinul Ministerului de Interne nr. 836. Despre optimisul şi încrederea sa, colonelul Popescu Gheorghe Ioan , şeful frontului de Sud[12], menţiona că era optimist deoarece, spunea el, din moment ce am lucrat pe front nu are ce învinuiri să ne aducă . Acesta este povestea vieţii generalui de brigadă Andra Aurelian, rămas invalid, în urma luptelor pentru eliberarea Transilvanei de Nord şi decorat cu „Steaua României" clasa a IV-a şi ordinul „Victoria". Un erou uitat al fronturilor secret şi de război, despre care un subaltern, inginerul translator de limbă maghiară spunea: „Era un şef foarte sever având pretenţii faţă faţa de subalterni de a-şi face datoria în mod conştincios. Era devotat cauzei naţionale şi căuta să se achite de îndatoririle lui chiar dacă acestea nu-i plăceau".

Evaluare:

( 0 Rating )