Regele Mihai I, pe când era un Mihăiţă, a dat „de pădure şi s-a rătăcit” sub directa îndrumare a experimentatului său tătic Carol al II-lea. Aventurile erotice ale tatălui său, mai ales „frumoasa” relaţie cu Duduia Lupescu, au fost adevărate pilde morale pentru puberul prinţ. O mare iubire a fost Yvonica, menţionată în jurnalul regelui Carol al II-lea. Este posibil să fi fost chiar prima relaţie sentimentală. Relatia acestora, consemnata in jurnalul regelui Carol al II-lea, s-a consumat intre anii 1937-1939 si s-a incheiat abrupt, in iulie 1939. Deh, dragoste de adolescent fără minte… Relaţia cu Yvonica e dominată, în mod clar, de dorinţe carnale, tatăl consemnând, cu oarece grijă, starea fiului, ca în însemnarea ce se referă la ziua de duminică, 5 iunie 1938: „Mihăiţă, foarte agitat, a voit-o cu orice preţ pe Yvonica; n-a avut noroc, s-a aranjat pentru astă-seară”. A doua zi Carol scria, ca o confirmare: „Seara, cinema […] Mihăiţă fiind ocupat, împlinindu-i-se dorul de ieri, cu Yvonica”. (puberul de 17 ani „făcea gimnastică la sol” - n.a.). Prinţul trăieşte cu pasiune, subjugat de iubirea pentru Yvonica. Lupeasca şi Carol al II-lea sesizează faptul că Mihăiţă a luat-o razna şi încearcă să-l despartă de girl-friend. Au loc negocieri între Duduia Lupescu, pe de o parte, şi Yvonica, pe de alta (ca între „profersioniste” - n.a.). „A constatat că nu poate fi vorba de iubire din partea ei faţă de Mihăiţă. Şi el, bietul băiat, îşi făcea iluzii”, scrie regele în exerciţiu, la 18 iulie 1939, menţionând totodată că Yvonica refuză să scrie o scrisoare de adio, aşa cum i se ceruse. În 24 iulie 1939: „Yvonica a dat scrisorile cerute şi i s-a depus la bancă dota de 2.000.000 lei”. Cum salariul stabilit în acea vreme pentru un senator sau un deputat era de 15.000 de lei pe lună, Yvonica s-a ales cu 133 de salarii de parlamentar român, la nivelul anului 1939. Bani daţi amantaei „majestăţii sale”, de către contribuabilul român !
Urmează pasiunea nebună pentru Irina (Lulu) Malaxa. Părea vrăjit de bruneta zveltă, cu profil grecesc, de camee. Tinerii au devenit foarte repede de nedespărţit, erau văzuţi adeseori în aceeaşi maşină, dar şi la hipodrom, pe terenul de tenis sau la bazinul de înot. Prinţul a început să-şi invite iubita la castelul Peleş din Sinaia. Ajungeau acolo cu maşina favorită a lui Mihai, un Alfa Romeo care putea atinge şi 120 kilometri pe oră. Presa vremii a relatat că Mihai a rugat-o pe Lulu să-l însoţească la o vânătoare de lupi, iar ea a dat curs acestei invitaţii. Mihai era îndrăgostit lulea, îi cânta iubitei la pian piese din Bach, Brahms, Mozart şi Debussy… L’amour, toujour. Dacă Regele Carol al II-lea şi Malaxa păreau mulţumiţi de idila copiilor, nu acelaşi lucru se putea spune şi despre mama prinţului Mihai, prinţesa Elena, care-şi dorea o parteneră cu sânge albastru pentru unicul său fiu. Regele Mihai a fost influenţat decisiv să răcească şi să rupă relaţia cu Lulu Malaxa de către cele două femei care i-au marcat viaţa, mama sa, Elena, prinţesă de Grecia şi mătuşa sa, prinţesa de Spoleto, ulterior ducesă de Aosta. Antipatia constantă a acestora pentru Lulu Malaxa a fost foarte bine ambalată în „raţiunile de stat” potrivit cărora un rege avea datoria să caute să întemeieze o familie cu o femeie de rangul său.
Mihăiţă îşi mai foloseşte princiarul organ şi într-o ciudată şi scurtă relaţie cu Nerissa Bowes Lyon, in urma careia, la 28 noiembrie 1939, în Mânaătirea Sinaia, s-ar fi născut fiul acestora, care trăieşte sub numele de Dieter Stanzeleit. La peste şapte decenii distanţă, acest pretins fiu, ce a trăit aproape toată viata cu numele de Dieter Stanzeleit, vrea să îşi dovedească ascendenţa regală. Stanzeleit, care are şi cateva acte aparent oficiale, ce par convingătoare, susţine de decenii că e rodul iubirii dintre Mihai şi Nerissa, cu doi ani mai mare decât monarhul român, care chiar s-ar fi căsătorit, după spusele lui Stanzeleit, la 7 septembrie 1939, la primaria din Azuga.
Tot în jurul lui 1939, Mihaiţă mai face o victimă: actrita italiana, celebra in epoca, Mariella Lotti. Cei doi se cunoscuseră în Bucureşti şi Mariella a stat mai multe luni în Capitală, pentru a fi aproape de iubitul ei. Nevoită să plece în Italia, pentru a onora mai multe contracte, Mariella i-a scris nenumărate scrisori de dragoste Regelui Mihai, care nu i-a raspuns cu aceeaşi afecţiune. „Prima lor întâlnire a avut loc pe 19 octombrie 1939. Mariella Lotti, vedeta unei trupe italiene aflate în turneu în România, dădea o primă reprezentaţie de gală la teatrul regal din Bucureşti. Din loja sa, Mihai de Romania n-a slăbit-o din ochi. Săptămâna următoare, pe 25 octombrie, ziua în care împlinea 18 ani, Mihai a obtinut, favor special, autorizaţia de a-i prezenta pe Mariella Lotti si pe tovarăţii ei Curţii Regale a României. A dansat toata seara cu ea”.
Idila se afla abia la început. „Odată încheiate reprezentaţiile trupei în România, Mariella nu s-a întors la Roma. S-a instalat într-un luxos hotel al Capitalei şi a locuit acolo timp de două luni. În fiecare dimineaţă, Mihai de România o lua cu maşina în lungi plimbări”, scria jurnalul France Dimanche. În 1944, când a revenit la Bucureşti, pentru a se întâlni cu Regele Mihai, Mariella Lotti a jucat într-o coproducţie româno-italiană, „Escadrila alba”. dar majestatea sa avea deja altă amantă.
Dolly Chrissolegos, alintata „Dodo”, o grecoaică roşcată, cu ochi mari si verzi. „Şi pe urmă, într-o seară, el întâlni pe Dolly Chrissolegos. Era în vara anului 1942, la o serbare de noapte în grădina Palatului Regal. Printr- o ironie a soartei, Dolly era roşcată ca Duduia Lupescu. Roşcată, albă, cu ochi mari şi verzi de zeiţă greacă. Avea 20 de ani. Era în toată strălucirea ei. «Cine este?», întrebă Mihai. «Este nevasta unui traficant. S-a măritat la 16 ani. El era funcţionar la telefoane şi (cu voce joasă) comunist. El câştigă mulţi bani cu germanii. El o bate. Ea are de amant pe un colonel de cavalerie. Ea»… «Numele ei?». «Dolly Chrissolegos». Puţin după asta, ea se numea «Dodo» pentru rege”, se scrie în articolul „Tragicul şi sentimentalul destin al regelui Mihai al României” din revista franţuzească Cavalcade.
Dolly era „omul sovieticilor” (se putea altfel?), infiltrată în anturajul regelui pentru a-i influenţa deciziile în sprijinul comuniştilor. Şi în acest caz, Mihai a sistat relaţia după abdicare. „La 23 august, «Dodo » spune regalului său amant: «Porneşte, Mihăiţă». Regele îl primeşte pe Antonescu, face să fie arestat. Când soseşte Armata Roşie, ţara era deja predată. Dodo şi regele Mihai îşi făcuseră datoria! Relaţia regelui cu grecoaica Dolly a durat până în noiembrie 1947, când Mihai o întâlneste la Londra, la nunta viitoarei regine a Marii Britanii, Elisabeta a II-a, pe Ana de Bourbon-Parma, viitoarea lui soţie. Aceeaşi revistă mentionează atitudinea reginei-mamă: „Regina Elena se nelinişteşte. Mihai rezistă noilor ocupanţi (sovieticilor şi, implicit, comuniştilor români - n.a.). «Dodo» încurajează reconcilierea […] Regina-mamă decide să sfârşească cu ceea ce este în ochii ei «politica lui Dodo». «Tu trebuie să rupi cu această femeie. Ea joacă pe cartea ruşilor, contra noastră». «Ea mi-a jurat că a rupt cu amicii ei comunişti şi eu o cred!», răspunde Mihai.:) «Această creatură te pierde. Goneşte-o. Căsătoreşte-te cu Margareta a Angliei (sora mai mică a viitoarei regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii - n.r.) sau cu Charlotte a Belgiei. Sovieticii nu vor mai îndrăzni nimic contra ta. Margareta e încântătoare, Charlotte, de asemenea, frumoasă şi fină ca mama sa, biata Astrid»… Regele Mihai nu vrea să audă nimic. «Dodo» aleargă îndată. Mihai se lasă îmbrobodit. Totuşi, e neliniştit.[…] Elena poate are dreptate. Trebuie să se întoarcă spre Occident… să se căsătorească”, se scrie în articolul din revista franţuzească. Cam acestea au fost cele mai cunoscute aventuri amoroase ale regelui Mihai. Relaţii care au costat ţara mulţi bani, au influenţat trădarea de la 23 august şi multe alte evenimente „benefice” poporului român.[1]