Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, art-emisConsecinţele ultimatumului sovietic din iunie 1940 în documentele vremii

I

Ministerul Internelor

Direcţiunea Generală a Poliţiei, Arhiva Siguranţei:

Iulie 1940

Dare de seamă asupra actului istoric al cedării Basarabiei şi Bucovinei de Nord din 28 iunie 1940 şi consecinţele lui în politica internă şi externă a României

„În noaptea de 26-27 iunie 1940, guvernul român primeşte ultimatumul U.R.S.S.-ului pentru cedarea imediată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, cu termen de răspuns chiar în cursul zilei de 27 iunie.

Consiliile de Coroană din 27 şi 28 iunie au hotărât cedarea în condiţiile propuse de U.R.S.S., armata română să se retragă şi autorităţile să evacueze teritoriile cedate în termen de 4 zile cu începere de la 28 iunie ora 12 (Moscova), iar trupele sovietice să ocupe în acelaşi timp aceste teritorii.

În şedinţa Parlamentului din 2 iulie 1940, guvernul Tătărăscu-Argetoianu face cunoscut ţării, motivele care au determinat cedarea fără luptă, sintetizate în următoarele două idei:

1. România- în actuala conjunctură internaţională- rămasă singură, a fost silită să accepte cedarea sub presiunea forţei U.R.S.S.-ului.

2. Sacrificiul făcut- a fost dictat de interese superioare pentru păstrarea păcii în Sud-Estul Europei.

Comentariile din lumea politică românească

Legionarii

Dezastrul naţional se datoreşte greşelilor politicii româneşti, caracterizată prin lipsa de sinceritate faţă de Germania. Protivnici cedării- sunt hotărâţi să lupte în jurul Tronului pentru integritatea teritorială.

Naţional-creştinii

Împărtăşesc aceeaşi părere şi sunt îngrijoraţi de eventuale pretenţiuni teritoriale ungare şi bulgare.

Cercurile Octavian Goga

Protivnici cedării fără luptă, aprobă atitudinea şi demisia dlui Gigurtu de la Ministerul Externelor.

Intimii dlui Iorga

Cred că acţiunea Sovietelor a pornit din iniţiativa Angliei, care în situaţiunea de azi are tot interesul să detaşeze războiul în Sud-Estul european. Iorga personal afirmă categoric că în actuala conjunctură mondială, România rămasă complet izolată nu poate conta nici pe aliaţi, nici pe germani şi nici pe alianţa balcanică; se aşteaptă zile negre cu participarea noastră la prefacerile lumii.

Vaidiştii: Suntem şi noi victima garanţiilor franco-engleze. Hotărârea Consiliului de Coroană a fost singura soluţie posibilă pentru România în momentul de faţă. Cedarea e provizorie. Conflictul între Germania şi Rusia este iminent; trebuie să fim pregătiţi şi- cu jertfa sângelui- să redobândim ce am pierdut. Dar atunci să nu mai repetăm greşeala de a ocroti sub scutul legii minoritatea criminală a evreilor.

Liberalii: Afirmă că ruşii au ales momentul cel mai prielnic- când suntem singuri şi chiar Germania şi Italia ne-au sfătuit să cedăm. În această situaţie, toţi românii să rămână la punctul de vedere al Regelui şi Consiliului de Coroană. Soluţia nu e definitivă, căci în curând germanii vor porni război contra Rusiei.

Naţional-Ţărăniştii

E o întrebare dacă n-a existat o prealabilă înţelegere germano-rusă, cu privire la Basarabia. Critică politica externă a României bazată pe garanţiile iluzorii franco-engleze. Înfiinţarea Partidului Naţiunii cu caracter totalitar a fost considerată de ruşi ca preludiul unei înţelegeri româno-germane îndreptată contra lor şi spre a nu fi surprinşi de evenimente şi-au asigurat poziţiile strategice. În actuala împrejurare e necesară o soluţie medie pentru un echilibru între pretenţiile Sovietelor şi aprehensiunile Germaniei.

Maniştii

Pretind că între Germania şi Rusia a fost acord perfect şi că prin faptul ocupării Basarabiei şi Bucovinei de Nord, ruşii şi-au satisfăcut toate pretenţiunile teritoriale în Europa. În scurt timp Germania şi Rusia vor putea ataca Imperiul Britanic în Orientul Apropiat. Astfel se explică acordul german cu ungurii şi tratativele lui Fabricius în Bucureşti pentru a obţine din partea României aceeaşi permisiune de a trece trupa spre orient. Au aderat la memoriul de protest al dlui Iorga pe care-l va prezenta în Parlament, arătând drepturile etnice ale românilor asupra Basarabiei recunoscute chiar prin pacea de la Brest-Litovsk, de către ruşi.

Comuniştii

Susţin că atitudinea politică a României din ultimul timp, regimul totalitar, antisemitismul şi apropierea de Germania trebuia să ne ducă fatal la un conflict cu Sovietele. Chestiunea cedării a fost hotărâtă mai înainte- la încheierea pactului germano-rus din 1939- teritoriul cedat făcând parte din regiunea dunăreană cuprinsă în zona de influenţă sovietică. Profesorul Constantinescu-Iaşi crede că pretenţiile sovietice se vor mări evolutiv.

Organizaţia clandestină comunistă a intenţionat lansarea unui manifest elogios pentru armata roşie şi de protest contra modului cum autorităţile române au reprimat incidentul din Galaţi, provocat de 2.000 de evrei în drum de plecare spre Basarabia.

Comentarii din cercurile diplomatice străine

Germanii

Manifestă surpriză. Fabricius - în urma convorbirilor cu Berlinul - comunică M.S.Regelui părerea pentru cedare deocamdată. Col. Gerstemberg afirmă categoric că la mijloc este mâna engleză, fiind informat că ziaristul Walter Duranty, expert în chestiuni sovietice şi dna Claire Hollinwortz, expertă în pregătirea actelor de sabotaj, ambii în serviciul Legaţiei engleze din Bucureşti, au sărbătorit marţi 25 crt., deci cu o zi înainte de primirea ultimatumului, succesul demersurilor engleze la Moscova, adică hotărârea de a se trimite ultimatumul pregătit de Sir Stafford Cripps, însărcinatul cu afaceri al Angliei la Moscova.

Consideră atitudinea Reichului faţă de cererea disperată a României ca o ruşine, căci lumea îşi va forma ideea că Germania nu a fost în stare să ia poziţie. Acuză pe Schulenberg de la Moscova că n-a ştiut din vreme ce pregătesc ruşii. Acuză pe Fabricius că n-a informat Berlinul la timp. Arată greşelile românilor şi anume:

 

1. O politică de duplicitate- acceptându-se garanţii britanice şi în acelaşi timp pretinzând întreţinerea legăturilor de prietenie cu Germania- nu este înţeleaptă pentru un stat cu atâtea probleme de rezolvat pe toate fronturile.
2. Ministrul Lavrentiev a fost rău primit.
3. Nu s-au făcut pregătiri militare masive din vreme la Est.
În prezent orice acţiune de denigrare a Regelui este lipsită de inteligenţă, căci e singurul om ce poate face faţă situaţiei. Există oare în România cineva care să-l poată înlocui ?
Barbariile comise de evrei contra românilor sunt ordonate de centrul evreiesc din Londra din sugestie engleză. Reprimarea energică a incidentelor provocate de evrei a făcut impresie bună. Este necesară menţinerea ordinei interne în România cu orice preţ. Pentru protejarea germanilor din Sudul Basarabiei s-a trimis delegaţi speciali.

Italienii

Ministrul Pellegrino Ghigi, personal, dirijează pe ziarişti cum să transmită ştiri în străinătate despre acţiunea teroristă a evreilor din Basarabia şi Bucovina. Este informat că organizaţiile evreieşti colectează fonduri în valută forte, pe care le pune la dispoziţia Sovietelor, pentru ajutorarea populaţiei evreieşti din Basarabia.

În curând, diplomaţii germani din ţările balcanice cu delegaţii respectivi vor fi convocaţi într-o conferinţă, pentru tranşarea diferendelor existente. România va trebui să cedeze 3-4 judeţe Ungariei, Cadrilaterul pentru Bulgaria şi o mică parte din Banat Iugoslaviei. Pretenţiunile bulgarilor vor fi moderate de italieni.

Se crede că e periculos pentru politica internă să se înceapă acum agitaţii antisemite. A.C.Cuza şi Gh.Cuza sfătuiţi să părăsească Iaşul pentru evitarea unui asasinat. Pentru protejarea coloniilor italiene din Sudul Basarabiei s-a trimis un delegat special.

Maghiarii

La Budapesta manifestaţiile neoficiale revizioniste se ţin lanţ, iar conflictele de la frontiera româno-maghiară sunt acute şi des repetate. În ţară maghiarii organizează o autoapărare în vederea unui eventual război. Întreprinderile sfătuite să lichideze, maghiarii să fie atenţi la Radoi-Budapesta. Guvernul român n-a plasat pe refugiaţii basarabeni în Ardeal, conştient, pentru a nu-i supune la două refugiuri.

Bulgarii

 

Sunt informaţi că U.R.S.S. va formula noi pretenţii faţă de România şi anume:
1. Introducerea de reprezentanţi sovietici în comisiile petrolifere române.
2. Control sovietic în porturile dunărene şi maritime.
3. Demobilizarea armatei.

Lt.Col. Stef. Nedeff comunică informaţii de la Sofia de noi concentrări de forţe bulgare la frontiera română. În legătură cu evenimentele din Basarabia, se constată numeroase incidente la frontiera româno-bulgară. Legaţia a ordonat comunităţilor bulgare din ţară inventarierea averilor, iar locuitorii să nu se deplaseze decât în cazuri speciale.

Englezii

Ocuparea Basarabiei este începutul unei noi faze a războiului în Europa. Guvernul român nu e stăpân pe situaţia internă. Menţinerea ordinei este tot aşa de importantă ca şi evitarea unui conflict extern. Inamicii României pândesc momentul critic pentru noi intervenţii.

De la Legaţia U.R.S.S.

Paul Koukuliev. Consiliul de Coroană a procedat cu înţelepciune prin lichidarea paşnică a diferendului dintre U.R.S.S. şi România.
Serghei Mihailov. Problema Basarabiei a devenit acută din cauza că România s-a apropiat prea mult de Germania.
Gurvitz. Prin cedare paşnică România va avea sprijinul Sovietelor faţă de pretenţiunile teritoriale ungare şi bulgare.
Sevelev. Sovietele nu sunt înţelese cu nemţii, ele au politica lor şi atitudinea lor faţă de România, depinde numai de România. Lavrentiev nemulţumit de primire şi mai ales de Gigurtu, care l-s sfidat. La sosire în România el a găsit un guvern pur hitlerist şi Sovietele sunt nemulţumite de această apropiere de Germania, fapt care va atrage în mod brusc rezolvarea celorlalte probleme litigioase dintre U.R.S.S. şi România. Primele măsuri vor fi:
1. Nu se va restitui materialul de război rămas în Basarabia.
2. Se va cere satisfacţie pentru omorârea evreilor la Galaţi, care din moment ce doreau să plece în Basarabia trebuiau consideraţi cetăţeni sovietici.
Lavrentiev a făcut raport satisfăcător la Moscova pentru faptul că în Parlamentul român nu s-au rostit discursuri ofensatoare la adresa U.R.S.S.-ului.
 
Evacuarea şi ocuparea de fapt a teritoriilor cedate
 
În primul rând termenul scurt de 4 zile pentru cedare şi comunicarea tardivă a evacuării a produs o derută şi o învălmăşeală de nedescris printre români. Armata n-a avut timpul necesar pentru manevra retragerii, autorităţile surprinse n-au putut lua măsuri de evacuare, iar mare parte din populaţie n-a fost vestită şi astfel trupele de ocupaţie au întrecut pe români în retragere.

Atitudinea armatelor sovietice

Trupele sovietice au depăşit linia de demarcaţie fixată, dând loc la incidente şi lupte locale cu armata rămână. Ofiţeri şi soldaţi din armata română au fost împuşcaţi. Paraşutişti lansaţi din avioane au întretăiat retragerea la Bolgrad înainte de expirarea termenului convenit, oprind trenurile, percheziţionând şi oprind lucrurile şi valorile refugiaţilor, dezarmând trupa şi pe ofiţerii români şi reţinând pe soldaţii originari din Basarabia. Dar cea mai caracteristică atitudine a trupelor sovietice a fost toleranţa ca, în prezenţa lor, bandele evreo-comuniste să comită acţiuni de teroare contra românilor din Basarabia.

Atitudinea evreilor din teritoriile ocupate

Constituiţi în bande evreo-comuniste, s-au dedat la cele mai îngrozitoare acte de teroare contra românilor în retragere, ca şi contra celor rămaşi pe loc: omoruri, jafuri, devastări, schingiuiri, trenuri atacate cu arme, preoţi batjocoriţi şi cu limbile tăiate, biserici pângărite, ofense la adresa Regilor Ferdinand şi Carol al II-lea prin batjocorirea statuilor din Chişinău şi Cetatea Albă, evidenţiază, în miniatură doar, acţiunea criminală pe care au săvârşit-o fără a cruţa nimic în calea lor. În acelaşi timp organizau adunările şi manifestările de simpatie pentru noii ocupanţi, iar cei cu situaţie socială superioară preluau conducerea autorităţilor evacuate române.

În toate aceste acţiuni era prezent şi elementul bulgăresc, ruşii şi ucrainenii păstrând o atitudine mai rezervată. Atrocităţile s-au întins şi asupra populaţiei germane şi italiene, fapt care a determinat intervenţia de proteguire pe cale diplomatică.

Pactizarea funcţionarilor români cu Sovietele

Fapt trist dar adevărat este că funcţionarii rămaşi, în mare majoritate de origine basarabeană, au participat la acţiunea ocupanţilor şi la teroarea dezlănţuită în teritoriile cedate.

Atitudinea evreilor din Vechiul Regat este din cele mai variate

Cu două zile înainte - la înfiinţarea Partidului Naţiunii - toată lumea evreiască a fost surprinsă de panică şi un doliu general îl manifestau pretutindeni.

În ziua când s-a produs evenimentul dureros pentru întregul popor român, o satisfacţie evreiască manifestată pretutindeni a fost un contrast izbitor. După aceasta, atitudinea a oscilat între satisfacţie şi panică izvorâtă din caracterul nativ al evreului, îngrijit de eventualele măsuri antisemite. Acţiunea evreilor şi rolul jucat în această dureroasă dramă a poporului român, este caracterizată printr-o tendinţă de diversiune - întrevăzută din multipla lor manifestare. Născocesc şi răspândesc versiuni tendenţioase în folosul lor şi în detrimentul românilor, ameninţând că Sovietele nu se vor opri aci şi încearcă să creeze opinie publică în România pentru un guvern simpatizat de Soviete. În timp ce manifestă în masă satisfacţia de lovitura primită de România, o parte din intelectualii evrei se solidarizează la doliul ţării şi mărturisesc o perfidă desolidarizare a evreilor din Vechiul Regat de cei din teritoriile alipite, când în acelaşi timp întreţin puternic curentul de emigrare cei cu capitaluri în Palestina, iar proletarii în teritoriile ocupate de Soviete.

Iau toate măsurile de prudenţă prin retragerea în casă şi cu calcul bine chibzuit suspendă lucrul şi orice tranzacţii, lichidează întreprinderi pentru a periclita realizarea veniturilor bugetare ale Statului, dar în acelaşi timp intensifică colectarea de fonduri pentru ajutorul lor reciproc. Mărturisesc pe faţă o divergenţă între evreii comunişti şi cei sionişti, când în realitate există cea mai perfectă solidarizare a întregei rase evreieşti, manifestată prin organizarea generală de autoapărare.

Atmosfera creată de evrei şi rolul important pe care-l îndeplinesc în continuare contra românilor, reiese clar din faptul plecării în masă a evreilor din Vechiul Regat spre Basarabia, tocmai în acest timp când sub regimul sovietic nici un român din Regat n-ar avea curajul să se îndrepte într-acolo.

Alături de ei au plecat şi muncitori de origine basarabeană, care se aflau în Vechiul Regat, atraşi de mirajul unei vieţi mai bune sub regimul sovietic.

Atitudinea studenţimei şi opinia publică

Atitudinea evreilor şi acţiunea lor teroristă contra românilor a produs o profundă indignare în sufletul îndurerat al poporului român, dar mai ales în rândurile studenţimei. Reacţiunea firească faţă de atrocităţile comise de evrei, începuse ca o vijelie din iniţiativa proprie a fiecărui român, dar guvernul a luat măsuri înţelepte pentru a se opri generalizarea care ducea la periclitarea ordinei interne a Statului, cu repercusiuni în afară. Studenţii supraveghează îndeaproape acţiunea evreiască.

Repercusiuni în viaţa economică

Un mare număr de întreprinderi din ţară cu sucursale în Basarabia, au suferit pierderi mari. Nu s-au putut lua măsuri necesare pentru evacuarea depozitelor de bani şi mărfuri rămase în teritoriile ocupate. Au rămas mari cantităţi de zahăr, uleiuri şi depozite de lână. Societatea Soia a pierdut ¾ din recolta rămasă în Basarabia, în valoare de peste 1 miliard.

Societatea de telefoane pierde în Basarabia şi Bucovina investiţii care trec de 1 miliard. La Bucureşti s-au ivit mari cereri de ridicări de depozite de la Bănci, C.E.C. şi Casa de Depuneri. La burse nici o cerere. Bursa neagră este ca şi desfiinţată. Numeroase întreprinderi cu capital evreiesc lichidează. Lucrul aproape pretutindeni suspendat. Se remarcă zilnic o mare scădere la încasările veniturilor Statului. Lipsa de tranzacţii,- în sfărşit, întreaga viaţă economică, paralizată pentru moment.

- Va urma -