După cum relata „Dayton Daily News" în data de 25 martie 2010, Elie Wiesel a vorbit cu studenții de la Universitatea din Dayton, Ohio. Iată un citat din articolul apărut atunci în publicaţia menţionată: „Un student se întreba dacă Wiesel încă mai are numărul de lagăr de concentrare, ca o reamintire a unor experiențe teribile. «Nu trebuie să-mi amintesc, mă gândesc la trecutul meu în fiecare zi », a răspuns el. «Dar încă mai am pe braț - A7713. În acel moment eram numere. Nu existau nume, nici identitate»"[1].
Grüner Miklos : „Elie Wiesel nu este deţinutul A-7713!" - Where's Tatoo?"
La data de 12 septembrie 2012, în „Jurnalul.ro"[2] apărea articolul „Un supravieţuitor al Holocaustului: « Elie Wiesel nu este deţinutul A-7713 »" al cărui conţinut vi-l prezentăm spre lectură. După apariţia articolului şi după întâlnirea celor doi - Grüner Miklos şi Elie Wiesel, societatea civilă evreiască l-a întrebat pe Elie Wiesel unde-I este numărul A-1773 tatuat în lăgăr[3]. Niciun răspuns. A urmat „retragerea" şi chiar „dispariţia" din spaţiul public a patronului I.N.S.H.R. (decorat de Ion Iliescu şi cu numele pus pe firmă) a fost trecut în subordonarea directă prim-ministrului României (la data înfăptuirii condamnabilei decizii prim-ministru era Victor Ponta). Dacă, la vârsta de 87 de ani, Elie Wiesel a fost chemat la judecata de apoi, de Grüner Miklos nu se mai ştie nimic. Firesc, în interesul celor „interesaţi", scandalul s-a pierdut într-un un val de „Nacht und Nebel" sau, cum spune românul, „a rămas ca-n tren...", „s-a pus batista pe ţambal", adică „Mucles!". Actualul Preşedinte al României declara la moarte „marelui guru": „Elie Wiesel [...] una dintre personalităţile cele mai influente care şi-a folosit din plin această forţă pentru a propovădui virtuţile toleranţei şi ale libertăţii, Elie Wiesel va rămâne în conştiinţa umanităţii ca un mare spirit [...]. Înalta lecţie de viaţă pe care a oferit-o Elie Wiesel omenirii (să fie vreo aluzie impostură ? - s.n.) va fi pentru noi o sursă de inspiraţie morală". (Klaus Iohannis[4]). La rândul său, Preşedintele Senatului, a lustruit cu sârg sicriul celui care s-a adresat românilor - arătând acuzator cu degetul şi zbierând în faţa camerei de luat vederi: „România a ucis, a ucis, a ucis!"[5], (gest pentru care primul preşedinte postdecembrist i-a conferit „Steua României"). S-avem pardon, la aşa înţelepţi filosofi, aşa morală, dar asta-i „curat murdar"! (Ion Măldărescu)
Un supravieţuitor al Holocaustului: „Elie Wiesel nu este deţinutul A-7713"
Cetăţeanul american, evreu de născut în România, Elie Wiesel, a fost dat în judecată de un supravieţuitor al Holocaustului, Grüner Miklos, pe motiv că deţinătorul Premiului Nobel din 1986 şi-ar fi însuşit identitatea deţinutului A-1773. Grüner Miklos, stabilit în localitatea suedeză Malmo, susţine că are dovezi certe că Elie Wiesel nu este persoana cu care a petrecut aproape un an la Auschwitz. „În 1986, după decernarea Premiului Nobel, presa suedeză a început să caute supravieţuitori ai Holocaustului. Aşa m-au găsit pe mine, la Malmo. M-au întrebat dacă vreau să mă revăd cu colegul meu de lagăr, Elie Wiesel. Numele de Elie nu îmi suna cunoscut. Mi-au spus că pe vremea aceea figura sub numele de Lazăr Wiesel. Timp de un an am fost închis cu Lazăr în aceiaşi baracă la Auschwitz. Apărem amândoi pe acea fotografie făcută în lagărul de la Buchenwald pe 16 aprilie 1945, care a făcut înconjurul lumii, Wiesel cu Haft-Nr.123565 (n.r. foto. al 7-lea din al doilea rând), iar eu cu Haft-Nr. 120762 (n.r primul în colţul din stânga). Îl ştiam foarte bine, dar de atunci trecuseră 40 de ani. Întâlnirea organizată de suedezi a durat 10 minute şi a avut loc pe 14 decembrie 1986. Normal că eram doi oameni schimbaţi, dar el refuză să vorbească cu mine în ungureşte, deşi în lagăr doar limba această am folosit-o. Mi-a vorbit într-o engleză cu accent franţuzesc şi în momentul în care nu a vrut să îmi arate tatuajul (A-7713), căpătat de toţi deţinuţii din Auschwitz, am început să am dubii mari că acesta ar fi Lazăr Wiesel. La finalul întâlnirii mi-a dedicat cartea sa „The Night" (Noaptea), despre care susţine că el a scris-o, dar eu am spus tuturor că omul acesta nu este Lazăr Wiesel', spune Grüner Miklos.
Grüner: „Lazăr Wiesel mi-a salvat viaţa"
De la întâlnirea cu Wiesel, Grüner Miklos nu a mai avut o zi de linişte. Timp de 25 de ani a căutat dovezi, care să confirme ipoteza să, pe care le-a publicat într-o carte. „În luna mai a anului 1944, am fost deportat, de la Nyiregyhaza la Auschwitz Birkenau. Imediat mi s-a tatuat pe antebraţ un număr de înregistrare. În câteva zile mi-am pierdut toată familia, atunci am ajuns‚ în grijă fraţilor Wiesel, Lazăr şi Abraham. Cei doi proveneau din Sighetul Marmaţiei (nr. judeţul Maramureş, România). Lazăr era născut în 1913 şi avea numărul de înregistrare A-7713, în timp ce Abraham, în 1900 cu numărul de înregistrare A-7712. Ei m-au luat sub aripa lor şi au avut grijă de mine, pe cât se putea în astfel de condiţii. În momentul în care nemţii au început să se retragă, au luat şi oamenii din Auschwitz. Eu am fugit cu Lazăr, asta ne-a legat şi mai mult. Am ajuns în localitatea Glivice, pe timpul iernii năprasnice din ianuarie 1945. Foarte mulţi au murit pe drum. Ne-au băgat în vagoane supraîncărcate şi până am ajuns la Buchenwald, mulţi au decedat, printre ei şi fratele lui Lazăr, Abraham. Aici am stat până pe 8 aprilie 1945, când ne-au eliberat americanii, de atunci nu mai ştiu nimic de Lazăr Wiesel. Am ajuns într-un sanatoriu din Elveţia, apoi în Australia", îşi aminteşte Grüner despre perioada petrecută cu Wiesel.
„Noaptea" a adus consacrarea lui Elie Wiesel. Grüner Miklos susţine că la Auschwitz nu a existat nici un deţinut cu numele de Elie Wiesel
În 1955, bunul meu prieten Lazăr Wiesel a publicat cartea „Lumea tace", la Paris, sub numele de Eliezer Wiesel. În 1958, cartea a fost rescrisă în franceză şi engleză sub denumirea de The Night (La Nuit - Noaptea) de Francois Mauriac. Cartea iniţială avea 250 de pagini, acum avea doar 115 şi era semnată de Elie Wiesel. Această carte a devenit un bestseller cu peste 10 milioane de exemplare vândute, Wiesel primind şi Premiul Nobel în 1986, plus alte distincţii, în timp ce s-a pierdut orice urmă a prietenului meu Lazăr', spune Grüner. Acesta s-a deplasat în America, la Oficiul pentru Evidenţă Populaţiei, dar nu a găsit nici un act care să ateste existenţa pe teritoriul american al unei persoane cu numele de Lazăr Wiesel sau Elie Wiesel. Grüner l-a denunţat pe Wiesel şi la FBI- Aceştia i-au cerut un răgaz de 14 zile înainte de a-i oferi un răspuns, însă au trecut anii fără un semn de la autorităţile americane.
„Primesc constant telefoane de ameninţare că voi fi împuşcat dacă mai continui investigaţiile, dar eu am trecut deja prin moarte, nu mă mai sperie nimic. Înainte să mor vreau că toată lumea să ştie că Elie Wiesel este un impostor. Lazăr Wiesel, A-7712, cu care am fost la Auschwitz, care apare în fotografie, s-a născut la dată de 4 septembrie 1913, în timp ce pe certificatul de naştere a lui Elie Wiesel, scrie 30 septembrie 1928", a spus Grüner, autorul cărţii „Povestea unui premiu Nobel furat cu identitate falsă". Cazul se judecă la Budapesta (2012 - s.n.). În plângerea depusă, Grüner Miklos susţine că Abraham Wiesel (A-7712) a fost fratele lui Lazăr şi nu tatăl, aşa cum declarase Elie. „Din documentele obţinute din România, reiese că tatăl lui Lazăr Wiesel a fost Salamon Wiesel. Eu vreau că instanţa să spună clar dacă Elie Wiesel a fost vreodată încarcerat la Auschwitz, fiindcă eu mă îndoiesc", a încheiat Grüner. Avocatul acestuia Dr. Bosze Ferenc a declarat că procesul ar putea începe chiar în toamna această. „Este interesant că Grüner este cetăţean suedez, Wiesel american, dar cazul va fi judecat în Ungaria de Judecătoria Budapesta. Grüner Miklos a adunat o sumedenie de dovezi, unele concludente, că de exemplu lista cu pasagerii care au călătorit de la Paris la New York în 1957, când Elie Wiesel susţine că a ajuns în America, certificatul de naştere al lui Lazăr Wiesel din România, acte de la Muzeul Auschwitz, cât şi certificate de la comunitatea evreiască Yed Vasem din Jerusalim", a declarat Bosze Ferenc
Au existat doi de Lazăr Wiesel la Auschwitz?
Cazul Wiesel a intrat în atenţia mai multor supravieţuitori ai Holocaustului. În 1986, Eva Kor a trimis o scrisoare către Muzeul Auschwitz în care solicită informaţii despre deţinutul A 7713. Kazimierz Smolen, directoarea Muzeului Auschwitz i-a răspuns într-o scrisoare datată la 15 martie 1987: „În lagărul de concentrare Auschwitz, cu numărul de identificare A 7713 figurează domnul Lazăr Weisel, născut la dată de 4.09.1913. Este un evreu din Ungaria, născut la Marmarossziget (Sighetul Marmaţiei). El a sosit la Auschwitz în dată de 24 mai 1944. A stat închis până la finalul anului 1944 în K.L. Auschwitz III - Monowitz. În momentul evacuării lagărului a fost transferat la K.L. Buchenwald, fiind înregistrat în ziua de 26.01.1945".
În dată de 7 iulie 2003, Muzeul Auschwitz i-a trimis o scrisoare lui Grüner Miklos în care apar următoarele date de identificare:
- „A-11104 Grüner Miklos, evreu din Ungaria, născut la dată de 6 aprilie 1928 la Nyiregyhaza ;
- A-7712 Wiesel Abraham, născut la 10 octombrie 1900 la Marmarossziget (Sighetul Marmaţiei) ;
- A-7713 Wiesel Lazăr, născut la 4 septembrie 1913 la Marmarossziget (Sighetul Marmaţiei)".
Într-o anchetă paralelă dusă de Carlo Mattogno, scriitorul italian a ajuns la concluzia că atât la Auschwitz, cât şi la lagărul Buchenwald, unde s-a realizat fotografia, a mai existat un Lazăr Wiesel, dar scris Lázár Wiesel. „În dată de 22 aprilie 1945, Lázár Wiesel a completat un formular al armatei americane la Buchenwald. La dată naşterii, el a scris: 4 octombrie 1928, iar la locul naşterii: Marmarossziget (Sighetul Marmaţiei). A scris că a fost arestat în dată de 16 aprilie 1944 şi deportat la Auschwitz-Monowitz. El s-a născut în acelaşi an cu Elie Wiesel, dar nu în aceiaşi zi".
Conform site-ului memorial Buchenwald Gedenkstatte, Lázár Wiesel a fost trimis la Paris în data de 16 iulie 1945, într-un convoi de supravieţuitori copii. „Dovadă clară că vorbim de doi oameni diferiţi este faptul că în registrele de la Buchenwald apare Lazăr Wiesel, deţinut politic, născut la 4 septembrie 1913, cu numărul de înregistrare Haft-Nr 123565, dar şi Lázár Wiesel, născut la dată de 4 octombrie 1928, cu numărul de înregistrare Haft-Nr 123165. Nu se ştie ce număr de înregistrare a avut Lázár Wiesel la Auschwitz şi nici nu apare pe lista persoanelor care au fost transferate de la Auschwitz la Buchenwald, dar în nici un caz nu putea fi A-7713, fiindcă acesta aparţinea lui Lazăr Wiesel născut în 1913", susţine Carlo Mattogno.
În 2008, la procesul lui Eric Hunt, cel care l-a atacat pe Wiesel într-o camera de hotel, aflat sub jurământ, în calitate de parte vătămată, Elie Wiesel a dat următoarele răspunsuri la întrebările judecătorului: „M-am născut în Sighet, România, la dată de 30 septembrie 1928. Am fost deportat la Auschwitz, iar pe antebraţul stâng mi s-a tatuat A-7713, în timp ce tatăl meu a primit A-7712".
--------------------------------------------
[1] http://www.whale.to/b/elie_wiesel7.html
[2] http://jurnalul.ro/stiri/observator/un-supravietuitor-al-holocaustului-elie-wiesel-nu-este-detinutul-a-7713-590048.html
Foto https://www.scrapbookpages.com/Buchenwald/Liberation2.html
[3] http://www.eliewieseltattoo.com/the-evidence/the-tattoo/where-is-elies-tattoo/
[4]http://jurnalul.ro/stiri/observator/iohannis-lectia-de-viata-pe-care-a-oferit-o-elie-wiesel-omenirii-va-fi-pentru-noi-o-sursa-de-inspiratie-morala-718088.html
[5]http://jurnalul.ro/stiri/observator/tariceanu-elie-wiesel-un-luptator-pentru-pace-si-pentru-respectarea-drepturilor-si-libertatilor-718111.html