Maria Diana Popescu, art-emis

Presa cumpărată de bancheri forfoteşte de reclame la credite. Dragi români, nu mai treceţi pe la bănci chiar de aţi mînca pită cu ceapă. Lăsaţi băncile să suporte efectul înşelării clienţilor prin comisioane uriaşe şi clauze abuzive, şi pe cel al fraudelor săvîrşite de către bancheri! Le vor rămîne destui bani că şă-şi cumpere lumînări pentru parastasul acestor instituţii de furat cetăţeanul. Spuneţi „Nu împrumuturilor", dragi români! Îmi vine să-i plîng pe şefii de bănci şi pe ofiţerii de credit, care mai-mai să-i ducă acasă cu maşina pe clienţi, pentru a-i convinge să mai ia un împrumut...

Acad. Dan Berindei, art-emisÎn lunga mea viaţă, am întâlnit nu rareori momente de cumpănă în mersul ţării. Dar, ca niciodată, astăzi sunt martorul unor grave poticniri, care afectează ceea ce pentru mine va fi totdeauna patria şi viitorul ei. Parcă s-a ieşit dintr-o ordine firească, parcă am fost scoşi de pe lungimile de undă ale comportării şi dezvoltării noastre.

Greutăţile sunt mari şi nu numai pentru noi, căci întreaga lume este în frământare şi într-un proces de mutaţii. Pretutindeni, se constată complicaţii şi se încearcă ieşirile din impas. În mod firesc, reacţiile sunt colective, nu sunt simple acţiuni...

Dr. Radu Golban, art-emis„Îndată ce un popor ținut în jug își recapătă libertatea și este recunoscut ca de sine stătător, iute așa numitul Concert European îi găsește un principe, pe care-l cocoța pe un tron nou, abia lustruit... Așa, imediat ce Belgia se separa de Olanda și este recunoscută ca stat deosebit i se oferă, ca dar de independență, un principe german... ."

Polemica lui Gheorghe Panu de la sfârșitul secolului al XIX-lea evidențiază faptul că pentru suveranitatea și autodeterminarea unei națiuni s-a plătit mereu un preț scump. Echivalentul în zilele noastre este nu doar libertatea recăpătată după căderea...

Amintiri din mileniul II, copertaFantastic surprinzător al realului, scriitorul Alex Vâlcu consemnează împrejurări şi tipologii dintre cele mai diverse şi le trimite la Editura Amurg Sentimental, cu titlul „Amintiri din mileniul II". Aşezată de la prima pagină sub semnul declamaţiilor memorialistice, cartea străpunge coaja întîmplărilor, amintirilor şi lăuntrului, conducînd cititorul înspre nucleul lor esenţial, în acelaşi timp oferindu-i o viziune din interior asupra unor teme inteligibil alese. „Amintiri din mileniul II", izvorîtă dintr-o puternică afectivitate, îi oferă posibilitatea să construiască liber acea psihologie...

Remus TanasăVorbeam cu un prieten despre unele lucruri ale vremii de azi și-am rămas întru totul în uimire când el nu putea pricepe și nici nu admitea că noi, mai înainte de orice, suntem un popor de țărani. România este, în genere, un sat mare, cum spunea într-o zi la „Radio" un scriitor, pentru că singura celulă vie pe care rezidă țara este, mai presus de orice, satul. Orașele noastre, în marea lor majoritate sunt niște sate camuflate - și de aceea ele se zbat într-o totală neputință de creare de valori sociale. N-avem decât să privim viața trândavă a orașului românesc pentru a ne da seama că el nefiind...

Prof. univ. dr. Adina Berciu Drăghicescu-art-emisLa 24 februarie 1922, membrii Comitetului Societăţii Coloniei monahilor români din Sfântul Munte Athos, ieroschimonahul Gherasim Sperchez, schimonahul Ioachim Bărcănescu, schimonahul Ilarion Mârza şi ieromonahul Serafim Şoima, îi scriau episcopului de Argeş, Visarion Puiu, pe care-l rugau sa intervină pe lângă Ministerul Cultelor „temându-se şi de data asta că va rămâne cerinţa noastră fără rezultat,... că la formarea budgetului să se aibă în vedere umilita noastră cerere".[189] Din tabelul cu chiliile şi colibele româneşti athonite, membre ale Societăţii Coloniei rezultă că, în anul 1922, din...

Neagoe Basrab
Anteu al panromânităţii şi ortodoxiei la 1512

Contemporan cu Erasmus de Rotterdam, Nicollo Machiavelli şi Martin Luther – embleme ale unui ev deseori luciferic, sângeros, plin de o teribilă cruzime -, uriaşul Voievod-Filosof Neagoe Basarab reprezintă, cu strălucire europeană şi vocaţie irefragabilă, de o jumătate de mileniu, Lamura spiritului românesc tinzând spre Absolut.

Format la Bistriţa - sanctuar european

Viaţa şi opera sa, de o importanţă covârşitoare, sunt după chipul şi asemănarea Prea Bunului Dumnezeu. Chip şi asemănare întru Duhul Sfânt, care-şi găsise potir de aur şi biserică...

Ioan Ispas
Armata Română la Odesa şi Stalingrad în notiţele lui Vasili Grossman, corespondent de război al ziarului sovietic Krasnaia Zvezda

În lucrarea „A writer at war, Vasily Grossman, A soviet journalist with the Red Army 1941-1945", editată şi tradusă de Antony Beenor şi Liuba Vinogradova, editura Vintage, 2005, pe baza notiţelor rămase şi a articolelor din ziarul armatei sovietice, „Krasnaya Zvezda", la pag. 192, referitor la bătălia de la Stalingrad, descrie ce a văzut:

„Trupele române, îmbrăcate în uniforme maro şi căciuli din blană de oaie, nu aveau echipament modern, tunuri antitanc etc...

La Multi Ani, Romania!Port în mine dragostea necondiţionată faţă de tine.

Mi-a fost sădită, picătură cu picătură, de-a lungul întregii mele vieţi.

Mi-a fost săditã de lacrimile lui ma'mare atunci când îmi povestea de fiul ei care a murit pe front.

Mi-a fost sădită de mâinile ciungi ale lui tataie care-mi povestea cum a fost pe front.

Mi-a fost sădită de socrul meu care-mi povestea cum a fost el rănit pe front, când avea 18 ani, şi cum bea apă „din copita calului".

Mi-a fost sădită de cei 80.000 de spectatori care asistau la meciurile echipei naţionale de fotbal şi care, la sfârşit, se îmbătau de bucurie sau lăcrimau de...

29 noiembrie 2012, Cimitirul Eroilor„Suntem aici, de mii de ani, la poarta furtunilor şi a trecerii oştilor!..."
(Nicolae Iorga)

Cândva, poziţionată geografic la graniţa imperiilor hulpave, Roman, Otoman, Austro-ungar, Ţarist şi/sau Sovietic, România se găseşte astăzi prinsă între Imperiul European şi cel American, dar întotdeauna la intersecţia evenimentelor. Imperiile i-au au fost şi îi sunt ostile României. Unele s-au înfruptat din comori, altele din pământul Ţării. De-a lungul secolelor românii nu au vrut altceva decât pace, deşi au fost obligaţi să accepte implicarea în conflicte şi războaie, de nevoie, numai pentru a nu...

Acad. Nicolae iorga, art-emis-1
Adaptare după texte apărute în revistele : „Totuşi iubirea" şi „Historia" cu comentarii aparţinând acad. Dinu C. Giurescu, prof. univ. dr. Cristian Troncotă şi prof. univ. dr. Ion Coja

În noaptea de 27 spre 28 noiembrie s-au împlinit 72 de ani de la trecerea în nefiinţă a reputatului istoric.[1]

27 noiembrie 1940

„În ziua de 27 noiembrie 1940, profesorul se găsea în biroul său din vila de la Sinaia, unde lucra. La ora 17:30, uşa de la camera doamnei Ecaterina Iorga s-a deschis şi trei persoane au barat uşa, iar alte patru persoane se găseau în camera alăturată. Doamna Iorga s-a ridicat...

Prof. univ. dr. Ion CojaAm primit un mesaj din „neagra străinătate". Un medic, care a fost coleg cu frate-meu la Spitalul Polizu, îmi scrie că în urmă cu vreo lună, aflându-se în țară, a urmărit la un post TV - bănuiește că era B1TV, o emisiune despre vestitul holocaust din Transnistria. Printre martorii acelui măcel s-a aflat și doamna Luiza Herşcovici, doctor Luiza Herșcovici, cum a fost prezentată în emisiune. Care a povestit cât a avut ea de suferit, sărmana, o mulțime de abuzuri și răutăți din partea românilor... Cică părea destul de convingătoare doamna doctor! Numai că dânsul, domnul doctor, o cunoaște bine...

Adrrian Stroea & MarinGhinoiu, Din elita artilerieiCartea „Din elita artileriei" a fost scrisă din respect pentru înaintaşii noştri artilerişti, care au servit ţara cu credinţă, unii dintre ei dându-şi viaţa pentru binele ei, şi-au aşezat iubirea lor, arma ARTILERIEI, la loc de cinste în Armata Română, pe drept cuvânt Regele Carol I, el însusi artilerist, numind-o „podoaba mândrei Mele armate".

Aşa cum am mărturisit în Introducere, prin demersul nostru am dorit să nu lăsăm colbul uitării să se aştearnă peste numele corifeilor artileriei, al eroilor patrioţi, al celor ce au manifestat excelenţa profesională şi pentru care artileria a fost nu...

Vasile Bolboja-art-emisPrincipalii piloni ai capitalismului, în fază incipientă, au fost proprietatea privată şi libertatea de acţiune (iniţiativă). Era liberalismul pur teoretizat de renumiţii economişti englezi, Adam Smith şi David Ricardo. Piloni care, pe lângă alţii, i-au asigurat prosperitatea o perioadă destul de lungă. Dar după ultimul război mondial lumea s-a schimbat radical. Încet, încet locul capitalismului clasic (care includea şi colonialismul) a fost luat de dominaţia capitalului, chipurile, investit în alte ţări (exportul de capital). S-a zis „un capitalism cu faţa (mai) umană", fără sclavi, fără...

Pr. Gheorghe Calciu Dumitreasa„Omenirea se materializează, se mecanicizează. Creştinii au pierdut dimensiunea mesianică, în timp ce evreii pompează ateismul pentru a dizolva toată cultura creştină". (Ioan Ioanide)

Prăpastia ce se cască între noi şi realitatea cotidiană în ciuda marilor angajări religioase se adânceşte în mod evident, direct proporţional cu trecerea timpului. Experienţa religioasă este insuficientă? De fapt în ce constă experienţa religioasă? Nu cunoaşterea este baza experienţei religioase (aceasta este doar un prag intelectual), ci punctul de pornire spre trăirea însăşi, care se realizează prin...

Prof. Eleonora CercavschiReprezentantul şcolilor romîneşti din Transnistria a participat la festivităţile , consecrate aniversării a 200 de ani de la înfiinţarea învăţămîntului pedagogic din România.

În perioada 15 -17 noiembrie 2012 am luat parte la festivităţile prilejuite de aniversarea a 200 ani de la îmfiinţarea primei instituţii pedagogice din spaţiul romînesc, Preparandia din Arad, astăzi, Liceul Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal".
Evenimentul a fost organizat de administraţia Liceului în frunte cu directorul Sorinel Haiduc şi Inspectoratul Şcolar din judeţul Arad, având susţinerea deplină a primăriei municipiului...

Simpozion Buzias 2012Misiunea centrului de documentare şi informare este de a dezvolta o cultură informaţională, de a participa la asigurarea egalităţii de şanse privind accesul la informaţie şi documentaţie a elevilor proveniţi din medii culturale, economice şi sociale diferite. Prin activităţi formale, nonformale şi informale centru de documentare poate dezvolta competenţele elevilor în domeniul infodocumentar, cu scopul de a promova inovaţia didactică şi de a participa la dezvoltarea competenţelor cheie ale elevilor. Sub această deviză inimoasa noastră colegă, ing. Veronica Bratu, bibliotecar, responsabil...

Mihai Eminescu,art-emis
„Uzurpatori, demagogi, capete deşarte, leneşi care trăiesc din sudoarea poporului"

„Ce caută aceste elemente nesănatoase în viaţa publică a statului? Ce caută aceşti oameni care pe calea statului voiesc să câştige avere şi onori, pe când statul nu este nicaieri altceva decât organizarea cea mai simplă posibilă a nevoilor omeneşti? Ce sunt aceste păpuşi care doresc a trai fără muncă, fără ştiinţă, fără avere moştenită, cumulând câte trei, patru însărcinări publice dintre care n-ar putea să împlinească nici pe una în deplină conştiinţă? Ce căuta d. X profesor de universitate, care nu ştie a...

Cazul Aurel Agache Ipocriţii, inclusiv statele „civilizate" ale Europei occidentale recomandă românilor să fie toleranţi. Parafrazându-l pe Francisco de Goya, putem afirma că, în România, ipocrizia toleranţei impuse naşte judecăţi strâmbe. Mă refer la cazul colonelului (post-mortem) Aurel Agache, ucis bestial la Târgu Secuiesc în zilele de haos ale lui decembrie 1989. Procesul asasinilor s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 9 februarie 1998 şi 26 martie 2001. În urma cercetărilor au fost găsiţi vinovaţi şi condamnaţi la închisoare nişte indivizi, dintre care doi au fugit în Ungaria, care a refuzat să-i...

IAR 93-BDeoarece industria românească de apărare era insuficient dezvoltată la începutul anilor '70, iar armata română avea nevoie de armament, muniţie şi tehnică de luptă cu performanţe deosebite, autorităţile de la Bucureşti au încheiat acorduri guvernamentale bilaterale pentru colaborare în domeniul tehnicii militare şi, pe baza acestor acorduri, au fost dezvoltate programe militare comune cu alte state. Unul dintre cele mai cunoscute a fost programul româno-iugoslav de construire a avionului bimotor IAR-93 B, de vânătoare-bombardament. Primul act oficial al programului YUROM este acordul încheiat...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.