„New Strategy Center" - cuib de vipere
Să ne amintim de celebrul evreu Benjamin Freedman, al cărui adevăr enunţat la 1930, pare că se mulează perfect actualei politici ostile a oficialităţilor statului român faţă de români: „La ora actuală, antisemitismul nu serveşte decât unui singur scop: el este folosit ca o sperietoare. Atunci când evreii simt că cineva se opune adevăratelor lor obiective, ei îşi discreditează victimele numindu-le antisemite pe toate canalele pe care le au la dispoziţie şi care se află sub controlul lor". „Extremism, antisemitism, naționalism - pericolele contemporane...
Organizaţii paramilitare folosite de serviciile de spionaj şi contraspionaj ungare
Istoricii, războiul şi dictatorii
La această întrebare se răspunde în fel şi chip. Nu există o părere unică. Conducerea sovietică, de pildă, şi-a schimbat părerea în această problema de mai multe ori. La 18 septembrie 1939, guvernul sovietic comunica într-o notă oficială că vinovată de izbucnirea războiului este Polonia. La 30 noiembrie 1939, în ziarul Pravda, Stalin mai numea nişte „vinovaţi": „Anglia şi Franţa au năvălit asupra Germaniei, luând asupra lor răspunderea pentru actualul război". La 5 mai 1941, într-o cuvântare secretă, ţinută în faţă absolvenţilor Academiei militare, Stalin numea încă un vinovat: Germania. După...
Politicienii democraţi nu sunt interesaţi de modele, de responsabilităţi, de îndatoriri, de popor, de arta şi regula Conducătorului, ci de o anume psihologie care-i face subtili în munca abilităţilor lor strânse în jocul ambiţiilor, antrenându-i într-un conflict interindividual cu cei care i-au ales, dar neîncetând să instituie domnia celui ce-şi este suficient sieşi. Mistificarea conceptului moral-creştin de guvernare, paralizează Statul în urcuşul său spre devenire naţionalist-creştină, care ar eradica din temelii: fără-de-legea, prostia, mişelia, grotescul, gogomănia, mitocănia, laşitatea...
Întâmplări cumplite din ţară şi de-afară ne îndreaptă către ideea, de obicei insesizabilă de cei mulţi dintre noi, dar premeditată pentru unii, că ne îndreptăm spre o lume a spaimei de zi cu zi. Se înmulţesc şi teoreticienii care perorează despre "cultura fricii". Scurta şi precara euforie generală de la răscrucea secolelor şi mileniilor s-a spulberat într-o clipită la 11 septembrie 2001, iar după ce s-a proclamat pripit şi inabil mai întâi o cruciadă iar apoi un război mondial împotriva terorismului islamic, s-a văzut că nici războiul rece nu s-a prea terminat. Aşadar, nici în secolul 21 nu...
România trece prin etape de grea cumpănă. La 26 de ani de la sângeroasă decembriada a lui '89 valorile româneşti sunt puse la zid de nişte otrepe erijate în inchizitori. Şeful statului promulgă legi-fără-de-lege prin care sunt condamnaţi la închisoare pentru veşnicie marii patrioţii români - asasinaţi pentru crezul lor şi pentru iubirea de Patrie sau aruncaţi în puşcării -, de unde au ieşit în sicrie. Sub lozinca ipocrită a „multiculturalismului" conducătorii Statului Român acceptă şi promovează invadarea teritoriului naţional de către „cotele" de năvălitori impuse de U.E., tolerază excesele...
Organizaţii paramilitare folosite de serviciile de spionaj şi contraspionaj ungare în perioada interbelică
La 28 martie 1974, atunci când a fost creată funcția de președinte al Republicii Socialiste România, fostul Nicolae Ceaușescu a jurat în fața Marii Adunări Naționale, iată textul prescurtat: „Jur să slujesc cu credință patria, să acționez cu fermitate pentru apărarea independenței și suvernității țării, pentru bunăstarea și fericirea întregului popor...Jur să respect și să apăr Constituția și legile țării...Jur să promovez neabătut politica externă de colaborare cu toate națiunile lumii...pe baza deplinei egalități în drepturi...Jur că îmi voi face întotdeauna datoria cu cinste și devotament...
O doamnă, plăcută la înfăţişare, venea din districtul şcolar Las Vegas pentru a participa la o conferinţă la Washington DC. Nu după mult timp, am început să discutăm pe durata călătoriei cu autobuzul de la aeroport spre oraş. Tema conferinţei din Washington DC era încercarea de a determina elevii din familiile nevoiaşe şi mai puţin educate să ia în consideraţie posibilitatea unei educaţii la nivel superior (universitar). Între timp, însă, am abordat un alt subiect: eram curioasă să aflu părerea ei despre decizia preşedintelui Obama de a reduce numărul extrem de mare de teste şcolare. În...
Defilări istorice
„Ficioarele ne-au fost icoane ce le-nrămam de sărbători, iar voi ni le-ați făcut cadâne prin case pline de orori; feciorii dragi și nalți ca brazii, acum sunt vite de povară și robotesc prin lumea largă de parcă nu au loc în Țară".
„Congresul General al Bucovinei întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodală din Cernăuţi, consideră că: de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fii acestei ţări, umăr la umăr cu fraţii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi...
Printre puținele lucruri bune petrecute după decembrie 1989, se numără și instituirea zilei de 1 Decembrie ca Zi Națională a Statului român și a Neamului Românesc. Nu se putea o alegere mai bună! Cinstim astfel un amplu proces istoric a cărui încheiere și desăvârșire a început la 27 martie 1918 la Chișinău, când românii de peste Prut au decis Unirea cu Țara, în ciuda dificultăților și primejdiilor deosebite pe care le presupunea acest act politic de sfidare a colosului imperial de la Răsărit. A fost un gest de mare curaj, pe care nu l-a putut repeta niciunul dintre popoarele aflate în vasta...
Iorga a ridicat istoria şi cultura românească în registrul valoric al istoriei şi culturii universale
La 9 mai 1877, conform dorinţei cetăţenilor, armatei, opiniei publice, grupurilor politice şi guvernului, Parlamentul avea să proclame independenţa României. Mihail Kogălniceanu, ministrul Afacerilor Străine, arăta că, fiind stare de război cu Înalta Poartă, legăturile cu puterea suzerană fiind rupte, „suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare". În aplauzele deputaţilor şi ale mulţimii care participa la dezbateri, Kogălniceanu accentua: „Aşadar, domnilor, nu am nici cea mai mică îndoială şi frică de a declara că noi sîntem o naţiune liberă şi independentă!". Independența...
Noaptea de 26/27 noiembrie şi din ziua de 27 noiembrie 1940
