OUG 31/2002, actualizare 2015 - Templu-minaret-coran-talmud etc.Catedrale, moschei, temple şi alte acareturi dâmboviţene

S-a făcut şi se face mare tărăboi pentru amploarea Catedralei Mântuirii Neamului din Capitală. Se face mare tărăboi pentru amploarea celei mai mari moschei din Europa, ce se va construi tot în Bucureşti. Nu pun aici în discuţie justeţea, necesitate, amploarea construirii unor asemenea locaşuri sfinte, fiecare în felul lor. Mă întreb doar cum de aproape nimeni - mă refer la presa mainstream - nu a deschis „Cutia Pandorei" când s-a anunţat oficial că tot pe malurile Dâmboviţei, municipalitatea Capitalei a donat - deci, a dat gratis! - un...

Asasinate, vaccinuri şi carduri bancareUmplutură şi can-can pe mai toate paginile, precum scărpinatul în nas al Alinei Gorghiu, efectele concertului satanic al lui Robbie Williams, violul în grup, castrarea violatorilor din Vaslui şi isteria aferentă, admiraţia bolnăvicioasă a rochiilor doamnei Iohannis, abonamentul la excursii externe al Preşedintelui, în cîteva luni, mai numeroase decît ale predecesorilor postdecembrişti la un loc: Iliescu-Constantinescu-Băsescu, de-a lungul mandatelor lor. Toate acestea fac să treacă neobservate genuflexiunile lui Iohannis în faţa pretenţiilor străine, în faţa invaziei periculoase a trupelor...

Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, art-emisIstoria Primului Război Mondial ca instrument al noii politici imperiale a Federaţiei Ruse (1999-2015)

În alocuţiunea sa, transmisă live de televiziunile din întreaga lume, liderul de la Kremlin, trecând peste „politeţea obişnuită", a făcut un adevărat rechizitoriu la adresa Occidentului şi, în special, a Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice: că Vestul a exploatat unilateral şi fără scrupule dificultăţile prin care trecuseră de curând moştenitorii Uniunii Sovietice; că, în loc să ofere compensaţii pentru pierderile suferite de Rusia, Vestul a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a...

Andrei Pleşu„...viața e dură și/se schimbă/de la un gând/la altul;/la una din ferestrele/Edenului în contumacie/ iată-i pe Andrei și Gabriel/ cu câte o baghetă/ muiată-n smirnă/ răscolind prin/ deșeuri filosofice/ eclozate..."

Nu-l (re)cunosc pe Andrei Pleșu decât din „auzite și din văzute", i-am ascultat și privit de câteva ori cuvintele golite de sâmburii necrozați ai filozofiei ridicate la rang de bârfă academică și mi-am văzut de alte curiozități cu risc mai mic de irosire a timpului. Nu l-am lăudat niciodată, lauda fiind, în concepția sa, o problemă de tinichigerie băsistă: „Cînd vrei să lauzi ceva...

Nicolae Breban Să mă amuz puţintel cu spectacolul de o crudă şi colorată diversitate a naturii umane. Să mă îmbăt uşor, dacă se poate, cu tristul cântec al colegialităţii noastre, al atâtor jurăminte, dedicaţii şi ochi umezi de admiraţie... Ce veste senzaţională, de proporţii: după mai bine de două decenii, iată, a apărut un al doilea „Apel către lichele"! Da-da, aţi citit bine şi, să vezi şi să nu crezi, semnat de acelaşi „domn", ca să zicem aşa - da, da, directorul de editură, bine-cunoscutul autor al unor cărţulii scrise cu o anume vioiciune, dar fără cine ştie ce substanţă, nici literară şi nici de alt...

Cula GreceanuPoveşti din vremea lui Pazvante Chiorul

Caimacani şi jupâni, haiduci şi panduri, firmane şi maziliri, haraci şi zaharea, pezevenchi, peşcheş şi bacşiş... Din această lume pestriţă, balcanizată, înghiţită de fumul gros, rămas în urma jafurilor otomane, s-au născut cele mai impresionante monumente de pe cuprinsul Olteniei: culele cele mândre ale marilor boieri de odinioară. Veritabile turnuri de apărare, în caz de primejdie, dar şi locuri de aleasă desfătare pe timp de pace, culele ascund, între pereţii lor groşi, poveşti uitate din istoria noastră.

De la crimă la...

Prof. univ. dr. George Pruteanu, art-emisAu trecut peste şapte ani de la „plecarea" lui George Pruteanu pe alte tărâmuri. Omul care s-a luptat - de unul singur - cu manelele şi maneliştii, cu deformatorii limbii române şi fanii „dialectelor"-flagel nu are succesori. Academia Română, timorată de presiuni politice străine de interesele româneşti, acţioneză timid. Dacă în unele cercuri elitisto-cosmopolite se practică ostentativ „romgleza", pentru a putea recepta mesajele stradale ai nevoie de studierea temeinică a argoului de bordel, a limbajului de cârciumă cu refulatoarele ţigănismele specifice manelelor care au dominat aproape un...

Petru Romoşan, art-emisCât valorează „firma" P.S.D., de care a fugit ca de dracu' preşedintele ei director general, încă prim-ministrul României, Victor Ponta? Minus 32 de milioane de lei (RON), conform documentelor oficiale publicate de gândul.info. Deci „condamnatul" Liviu Dragnea a preluat cu entuziasm o gaură neagră de vreo 7,1 milioane de euro. Bună treabă! Dar cât valorează „firma" P.N.L., „partidul meu", partid al „gânditorului" vorbitor de germană Dan Mihalache şi al pedeliştilor băsişti travestiţi în liberali brătieni? După secretarul general al P.N.L., Marian Petrache, la sfârşitul lui mai 2015, datoriile...

Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chişinău, art-emisIstoria Primului Război Mondial ca instrument al noii politici imperiale a Federaţiei Ruse (1999-2015)

Începând cu primii ani ai noului secol şi noului mileniu, în istoriografia rusă se remarcă o tendinţă tot mai pronunţată de interpretare a evenimentelor şi proceselor din cadrul Primului Război Mondial prin prisma Marelui Război pentru apărarea Patriei. În 2004, bunăoară, istoricul Serghei Vl. Volkov a publicat un studiu cu titlul „Războiul uitat", în care menţiona că contemporanii Primului Război Mondial îl defineau drept Marele Război, în timp ce în fosta Uniune Sovietică, Primul Război...

Revista Tactică şi strategie nr. 3/2015Britanicii au înţeles că românii şi finlandezii erau îndreptăţiţi să lupte împotriva sovieticilor

Din situaţia din prezent, în cadrul relaţiilor de alianţă din N.A.T.O., dar şi a parteneriatului strategic româno-american, ne pare destul de greu de crezut că nu cu prea mult timp în urmă între România şi S.U.A. a existat un război nu numai la nivel declarativ, cum ar putea crede unii, ci chiar un război total, cu mii de victime, doar cu două generaţii în urmă. Un război purtat de bunicii noştri, unii dintre ei, martori încă în viaţă. Contextul în care am ajuns în stare de război cu americanii...

Oberst Hans Ulrich Rudel, art-emisDe-a lungul istorie milenare mai multe tipare umane de geniu au făcut un pas în faţa existenţei, dovedindu-şi eroismul, aptitudinile, temeritatea şi talentul adaptării la situaţii de cumpănă. Dacă privim atenţi în arhivele istoriei, Imperiul Roman, expansiunile lui Napoleon Bonaparte, ale Führerului celui de-Al Treilea Reich şi Uniunea Europeană, au un numitor comun: realizarea situaţiei actuale prin întemeierea Imperiul European sub control total. Stalin a avut dezideratele sale şi mult a avut de suferit omenirea şi noi, românii de pe urma lui. Cum puteţi elogia sau condamna pe unul...

Dosar PogoneanuDeclaraţia lui Victor Rădulescu-Pogoneanu despre evenimentele premergătoare actului de la 23 august 1944[1]

Declaraţia lui Victor Rădulescu-Pogoneanu dată după aproape două decenii de la consumarea evenimentelor lasă loc unor serioase semne de întrebare privind exactitatea relatării în ansamblu. Unele - inevitabile sau voite - „scăpări de memorie", subiectivismul, posibila „adaptare" a poziţiei declarantului la condiţiile acelor ani, inclusiv riscul asumării unor responsabilităţi-oportunităţii ale momentului fiind aproape inevitabile. În declaraţia sa, Victor Rădulescu-Pogoneanu nu...

Ansamblul de la TgJiuAnsamblul „Calea Eroilor", de la Târgu Jiu, candidat pentru includerea pe lista Patrimoniului Umanităţii.

„Calea Eroilor", ansamblul de la Târgu Jiu, care cuprinde operele lui Constantin Brâncuşi: „Masa Tăcerii", „Coloana Infinitului", „Poarta Sărutului" şi „Aleea Scaunelor", alături de situri reprezentative pentru revoluția industrială din timpul domniei împăratului Meiji (Japonia) şi domenii viticole din Franţa sunt câteva dintre cele 36 de candidaturi analizate până pe 8 iulie la Bonn, pentru un loc binemeritat în lista Patrimoniului Umanităţii (U.N.E.S.C.O.). Tot la Bonn a fost lansată...

U.S. Concentrantion campsLa Începutul anului 1942, preşedintele S.U.A., Franklin Delano Roosevelt a emis Ordinul Executiv nr. 9.006/19 februarie 1942.

Mașinăriile propagandei americane au lucrat din greu în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial pentru a crea imaginea unei țări care luptă pentru libertate și pentru binele celor fără de apărare. Însă, autoritățile americane nu au avut nicio mustrare de conștiință când au închis ilegal peste 100.000 de persoane a căror singură vina a fost că aveau înaintași niponi. În urmă bombardamentelor japoneze de la Pearl Harbor, președintele Roosevelt a semnat ordinul executiv...

5I iulie 2015 Chişinău, 12 iulie 2015, Bucureşti-CotroceniLa aşa-numitele alegeri prezidenţiale din noiembrie 2014, cu finala consumată pe Facebook, mi-am făcut datoria de cetăţean al Ţării. M-am prezentat la secţia de votare, am votat, dar nu am ales. N-am avut pe cine să aleg dintre cei doi, unul mai nociv decât celălalt. Undeva, pe spaţiul buletinului de vot am scris vizibil: VOT ALB! peste care am aplicat ştampila electorală şi am introdus votul în urnă. Dintre cei doi candidaţi, finalişti total nepotriviţi pentru funcţia de şef al statului. Nu Poporul Român, ci tastele Facebook-ului l-au „ales" pe cel mai nociv. Nu m-am înşelat. Iohannis nu este şi...

Acad. dan Berindei, art-emisÎncă la începuturile lor ca fiinţe umane, desprinşi de celelalte fiinţe vii, oamenii au simţit nevoia, care răspundea menirii lor de excepţie în lume, să introducă şi trecutul în existenţa lor cotidiană. Imaginile rupestre din peşteri reflectă această trăsătură a lor. Omul înzestrat cu inteligenţă şi memorie a avut deci de la începuturile sale trebuinţa de a fi dependent şi de experienţa sa succesivă, dar şi de a folosi moştenirea speciei sale. Trecutul şi-a dobândit locul său în câmpul din ce în ce mai întins al cunoaşterii umane. De timpuriu, omul n-a existat izolat, ci necontenit s-a...

Dosar PogoneanuDeclaraţia lui Victor Rădulescu-Pogoneanu despre evenimentele premergătoare actului de la 23 august 1944[1]

Declaraţia lui Victor Rădulescu-Pogoneanu dată după aproape două decenii de la consumarea evenimentelor lasă loc unor serioase semne de întrebare privind exactitatea relatării în ansamblu. Unele - inevitabile sau voite - „scăpări de memorie", subiectivismul, posibila „adaptare" a poziţiei declarantului la condiţiile acelor ani, inclusiv riscul asumării unor responsabilităţi-oportunităţii ale momentului fiind aproape inevitabile. În declaraţia sa, Victor Rădulescu-Pogoneanu nu...

West NulandustanUn Bantustan a însemnat, cu decenii în urmă, pe vremea apartheidului, un fel de țară, de stat al unor oameni de culoare din sud-vestul Africii, locuit de membrii aceluiași trib de negri, care, astfel, au primit un fel de „autonomie". 10 la număr, 5 în Africa de Sud și 5 în Namibia, bantustanele au fost create pe la sfîrșitul anilor '40 ai veacului trecut, astăzi cuvântul „bantustan" este adeseori folosit în sens peiorativ pentru a desemna o regiune, un teritoriu, spuneți, dacă vreți, cu o independență discutabilă, sau cu o legitimitate îndoielnică și rezultată din tot felul de sforării și...

Mihail Sadoveanu, art-emisProf. univ. dr. Ion Simuţ: Lumea literară românească a aflat, cu oarecare surprindere, că dumneavoastră, domnule Jordan Herford, cetăţean olandez, sunteţi moştenitorul drepturilor de autor pentru reeditarea scrierilor lui Mihail Sadoveanu. Surpriza e datorată faptului că se cunosc prea puţine informaţii despre dumneavoastră sau, mai degrabă, nu se ştie nimic. Vă rog să detaliaţi câteva date biografice şi profesionale, precizând totodată filiera/genealogia care explică dobândirea drepturilor de moştenitor.

Prof. Jordan Herford: Sunt cetăţean olandez de origine română, stabilit în Olanda de 35...

Fereste-mă, Doamne, de-prieteni - Larry L. Watts„Fereşte-mă, Doamne de prieteni - o sinteză de excepţie"

In anul 2010, blocada Istoriei recente a României a fost spartă. Apariţia volumului „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni! Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România", mai întâi în limba engleză, apoi, după ce Editura RAO s-a preocupat de traducerea în limba română, accesul larg al celor interesaţi de istorie a permis multiplelor elemente de noutate să ajungă la cititorii din România. Inevitabil în astfel de cazuri, au apărut şi opinii diferite de cea a autorului, mai mult, insuficient sau chiar deloc argumentate. Elogii, critici...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.